Maneluucüleliyiñ, ¿rüf quellupeafeiñmu mai?
QUIÑE pichi huentru Daniel pingelu mari tripantu niefui, huelu quiñe tripantu deuma tañi contueteu cancer cutran. Fei fente tañi cutrancülen meu, pu doctor ca tañi familia layalu troquieyu. Huelu ti pichiche maneluucülefui ñi tremotual. Quisu feipiquefui: “Fütachengeli quintuan chumngechi tremoltuafiel tati pu che cancer cutran nielu”. Quiñe antü feipingei tañi pemeaeteu quiñe doctor, fei tañi ngüneduamaeteu ñi cutran meu. Fei müna ayüucülefui tati doctor ñi cüpan meu. Huelu ti doctor pepi amulai ñi huesa antü ngen meu. Fei Daniel hueñancünagi ca maneluuhuelai tañi tremotual. Fei quiñeque antü rupalu, lai.
Tüfachi dungu ñi rupan Daniel, nütramcai quiñe doctor. Femngechi nütram, ¿allcüquepelaimi? Raquiduamnge tüfachi nütram, quiñe cushe papai epe amuconcülei ñi layal yafüluucülei, ¿chumngelu? Pemeayu quiñe tañi familia, feimu nehuentulei. Fei pemengelu hula, lai ti cushe papai. ¿Chem nehuentuniefeyu tüfachi cushe papai? ¿Chem pimi cai? Fentren che raquiduamquei, maneluucüleliyiñ nehuencontuafuiñ. Huelu ¿rüfngepei mai tüfa?
Fentren doctor feipiquei nieliyiñ cümeque raquiduam ca maneluucüleliyiñ, doi cüme duamcüleaiñ. Huelu com pu doctor femngechi raquiduamquelai, quiñeque feipiqueingün: “¿Cheu am entungei femngechi raquiduam? Müte manelfalngelai” piqueingün. Fei feipiqueingün: “Quiñe che doi cüme duamcüleafui entuñmangele müten tañi huesa cutran”.
Huelu tüfachi dungu fantepu meu müten feipingequelai, fütra cuifi mu ñi feipingequen tati. Raquiduamnge chem pin tati quim huentru Aristóteles pingelu, feipi: “Pu nielu maneluhun re peumacamequei müten”. Quiñe huentru tuulu Estados Unidos mapu meu feipi: “Pu maneluucülelu chem cüme dungu no rume entulayaingün”.
¿Ngünam maneluucülepeiñ mai? Maneluucüleliyiñ, ¿rüf quellupeafeiñmu mai?