-
Ifiinga Bashula Filanga Ukuti Amalyashi ya mu Baibolo ya CineUlupungu—2007 | November 15
-
-
Ifiinga Bashulile Apabelele Aradi
Umusumba wa Aradi waliko kale sana kabili wali mu matololo mu ncende iyo baleita ukuti Negebu iyali ku kapinda ka ku kulyo aka Yerusalemu. Ifyo bashula apabelele umusumba wa Aradi filanda pa misumba 6 iyacingililwe bwino sana mu Israele, ukutula pa nshita Solomone ali imfumu (mu 1037-998 B.C.E.) mpaka na lintu abena Babiloni baonawile Yerusalemu mu 607 B.C.E. Abaleshula ifya kushulashula apabelele Aradi basangile ifiinga ifingi ifyo balembelepo ifyebo pa nshita balelemba Baibolo. Pali ifi fiinga paba ifiinga ukucila pali 200 ifyo balembapo iciHebere, iciAramaic, ne ndimi shimbi.
Ifiinga fimo ifyo bashulile apabelele Aradi filanga ukuti ifyo Baibolo yalanda pa ndupwa umwalefuma bashimapepo fya cine. Ica kumwenako fye, pa ciinga cimo balembapo ukuti “abana baume ba kwa Kora,” abo na Baibolo yalandapo pa Ukufuma 6:24 na pa Impendwa 26:11. Utulembo twaba pa muulu wa Amalumbo 42, 44–49, 84, 85, 87 na 88 tulanga ukuti abalembele aya malumbo “bana ba kwa Kora.” Indupwa shimbi umwalefuma bashimapepo isho balumbula pa fiinga bashulile apabelele Aradi ni ndupwa sha kwa Pashihuri na Mereemote.—1 Imilandu 9:12; Esra 8:33.
Natulande pa ca kumwenako na cimbi. Mu fitantaala fya musumba, uo batila baonawile lintu papitile fye inshita iinono ilyo abena Babiloni bashilaonaula Yerusalemu, abashula ifya kushulashula basangile iciinga balembelepo ifyebo fya kwishibisha mushika wa uyu musumba ifyalecitika. Ifi fyebo fitila: “Kuli Shikulu Eliashibu. Shi Yahweh [Yehova] nalemupaala. . . . Filya fintu mwanjebele ukucita: fyonse fili fye bwino: aleikala mwi tempele lya kwa Yahweh.” (The Context of Scripture) Abasoma abengi batila itempele balelandapo ni lilya lyali mu Yerusalemu ilyo Solomone akuulile.
-
-
Ifiinga Bashula Filanga Ukuti Amalyashi ya mu Baibolo ya CineUlupungu—2007 | November 15
-
-
[Icikope pe bula 13]
Iciinga ico bashulile apabelele Aradi ico balembapo ifyebo batumiine Eliashibu
[Abatusuminishe]
Photograph © Israel Museum, Jerusalem; courtesy of Israel Antiquities Authority
-