Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • Cha nau historia naeɗebena importante ãrĩã ɓuu
    Chi Kartaba (jomaurã baita) (2016) | Chi. 4
    • CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

      Cha nau historia naeɗebena importante ãrĩã ɓuu

      Mukĩraba Biblia juaɗe ira ɓuu mambea chi kĩadarr kʉ̃ris iɗaa aka nuɓuu

      Chi Biblia biʼia ãrĩã kuɓuu chi junebena librorã religionɗebena kãyabara. Jãuba iɗibea kawabikua ɓuu ẽbẽrarã ãrĩãrãmaa mauɗe naeɗeeɗa biɗa. Mambea jãu librodu akabaɗa kʉ̃ria panapeɗa ãrĩãdu beɗea waubadau.

      Chi nuree kuitaa ɓuu nureerãba jarabadau chi Biblia iɗibeabena jara ɓuuwẽe naeɗeeɗabena jara koɓooɗa kĩra. Chi ẽbẽra kuitaa ɓuu nii religionɗebenaba jara ɓuu: “Maka ɓumina, kuitaa panuuwẽe chi ɓʉ kuɓuu naeɗeeɗabena kĩra ka kuɓuu” Mambea jarasii nauɗebena siɗa: “Copiarã Bibliaɗebena ira panuu error ãrĩãdu bara ɓuu, chi jãu naeɗeeɗabena ɓʉpeɗaaɗabaɗakare, maabeaburu junebe copia ɓʉsiɗau. Jãu copiarã ãyaa ɓʉ koɓee”.

      Baraa junebena ẽbẽrarãba jara panuu jari Bibliaba ariɗe jara ɓuuwẽe ãchimaa kawabipeɗaa kakua. Por ejemplo, mukĩra chi trʉ̃ Faizal a ɓuu, jãu kiriasiɗau cristiano nureewẽeba, kawabisiɗau chi Biblia jãu Dachi Akõreɗe, maka ɓumina, chi jari eɗa ɓʉ kuɓuu jãu kambiasiɗau. Faizal a ɓuuba jara ɓuu: “Mʉa jãuɗeeburu chi ẽbẽrarãba mʉʉmaa Bibliaɗebena jaraaduu kerewẽa ɓeeɗabasii. Ãchia chi Biblia naeɗeeɗabenadu unibaɗaabasii, mauɗe jãu kambiapeɗaaɗa kuɓuu”.

      Chi Biblia iɗibena nabena kuɓuu kĩrawẽe ɓuubʉrã, ¿biʼia ɓuubaka? Kʉ̃risiachãu nauɗe: chi Bibliaba jara ɓuu neeburuu kosarã kĩrawãrea ãrĩã ɓee. Bichia ijãakaubʉrã chi Biblia nabenaɗe kuɓuu, ¿kerei ɓoosaka bichia jãuɗe? (Romanos 15:4). Chi Biblia iɗibeabenarã error ãrĩã bara ɓoosiibʉrã, ¿asei basaka jari jara ɓuuɗe chi trajuɗebena, chi deɗabenarãɗebena, saka Dachi Akõre ũri nibapeɗa kʉ̃riãyuɗebena?

      Bariara chi Biblia naeɗebena iɗibea kuɓuuwẽemina, ochiaɗai ɓua chi jãuɗebena copiarã ãrĩã barau. ¿Saka choroasia chi Biblia, bariara jãu ɓʉpeɗaaɗabasii chi papel isa kõa wãbariiɗe, mauɗe jãu unibayu idaraabikabachiɗau siɗa mauɗe jãu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗau siɗa? ¿Sakayua nauɗebena kawaaruuba aude kere ɓeei ɓua chi Biblia iɗibenarãɗe? Kawa kʉ̃risiaba maucha nebʉrʉʉruu saka chi Biblia choroasii.

  • Chi Biblia papel isa kõa diɗii ɓuuɗe ɓʉsiɗau siɗa maka ɓumina choroasia
    Chi Kartaba (jomaurã baita) (2016) | Chi. 4
    • CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

      Chi Biblia papel isa kõa diɗii ɓuuɗe ɓʉsiɗau siɗa maka ɓumina choroasia

      KÃARE PASASAA. Chi Biblia ɓʉpeɗaaɗarã mauɗe chi jãuɗebena copia sakapeɗaaɗarã maarãba ɓʉsiɗau chi papel papiro mauɗe pergamino abadauɗe (2 Timoteo 4:13).a Chi Biblia jãu papelɗe ɓʉsiɗau bẽrã, ¿akawa kõa wã ɓoosee?

      Chi papiro isa ɓʉa diɗibaria mambea ichi kolor baɗa perdebarii. Richard Parkinson mauɗe Stephen Quirke, jãarãba Egipto puuruɗebena ãrĩã kuitaa nureerã, ãchia naka jara panuu: “Chi papelna tiempoɗaa akababarii jãu joraɗe babarii. Chi rollo poro chaupeɗa ɓekeaba ɓeraa wãbarii, jãu rollo ʉa koɓoapeɗa artonaba kopeɗa mauɗe insetorã biɗa kobadau, chi kapurra torroa nureerãburu”. Chi ɓee papirorã unupeɗaaɗakare, pisiaba makawẽebʉrã ɓekea koɓeeba isa daña wãuchiɗau.

      Chi pergamino aude chaarea nii papiroɗeeba, maka ɓumina baniaba ɓekeaburuuɗe makawẽebʉrã pisiaba isa akababarii.b Chi pergamino insetorãba isa kotabadaa. Mauɗeeburu, chi libro Everyday Writing in the Graeco-Roman East (Oriente Grecorromanoɗe saka ɓʉ panua) jãuba jara ɓuu chi librorã nabẽraeɗeɗa ɓʉpeɗaaɗabaɗa “isa daña wãuribarii”. Chi Biblia jãka daña ɓooɗabasirã, iɗibea wãʼãebai baɗa.

      SAKA CHOROASAA CHI BIBLIA. Dachi Akõreba israelitarãmaa ley deasiiɗe jaraɗabaɗa, joma chi reyrã puuru Israelɗebenarãba ɓʉɗai basii “copia nau leyɗebena ãchirã baita”, jarai bʉrã chi 5 librorã nabenarã Bibliaɗebena. (Deuteronomio 17:18). Mauɗe chi copia saka nureabarirã jãarãba copiarã ãrĩãburu sakasiɗau chi Bibliaɗebena, mauɗeeburu chi siglo primeroɗe chi sinagogaɗe joma Israelɗe druaɗe makawẽe siɗa Macedonia druaɗe biɗa copiarã ãrĩã basii (Lucas 4:16, 17; Hechos 17:11). ¿Saka choroa duanaa jãarã copiarã asta iɗiɗaa?

      1. Ioro kaɗa; 2. Rollos del mar Muerto pesaso

      Chi copiarã Rollos del mar Muerto abadau jãarã ãrĩãdu choroasiɗaa ioro kaɗaɗe mo choɓeaɗe iujãa põesãa ɓuuɗe.

      Mo choɓeaɗe unusiɗau copiarã Bibliaɗebena

      Philip Comfort, mauba Nuevo Testamento abadauɗebena ãrĩã kuitaa ɓuu, jãuba naka a ɓuu: “Chi judiorãba rollorã Bibliaɗebena ioro kaɗaɗe uardabachiɗau isa dañabiɗaamaaba”. Chi cristianorã biɗa maka asebachiɗau. Mauɗeeburu, chi ɓee rollorã Bibliaɗebena unubadau ioro kaɗaɗe koɓee makawẽe siɗa mo choɓeaɗe, chi uarɗayu pãriu kuɓuuɗe eɗa, makawẽebʉrã iujãa põesãa ãrĩã ɓuuɗe.

      KÃARE UNUPANUA IƊIBEABENAƊE. Chi pedaso chekerã rollorã Bibliaɗebena choroa panuu asta iɗiɗaa, chi keɗeerã 2000 año choroa keɗee. Chi libro naeɗeeɗabena koɓee Biblia kĩra ɓuuwẽe. Bibliaɗebenadu ãrĩãburu copia sakapeɗaaɗa bẽrã mauɗe jãarã yataɗeeɗabena ɓea.

      a Chi papel papiro abadau mau chi planta baniaɗebena kuɓuu, papiro jarabadaa. Mauɗe pergamino asebadau ãnimararã eɗebena.

      b Por ejemplo, chi acta original de la Declaración de Independencia de los Estados Unidos jãu pergaminoɗe ɓʉsiɗau. Mau ɓʉpeɗaaɗabaɗa pasasii 250 año mambea akawa chi ɓʉ koɓooɗabaɗa jeraa wãsii.

  • Bariara chi Biblia akaba kʉ̃riasiɗau siɗa, maka ɓumina asta iɗiɗaa choroa ɓua.
    Chi Kartaba (jomaurã baita) (2016) | Chi. 4
    • CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

      Bariara chi Biblia akaba kʉ̃riasiɗau siɗa, maka ɓumina asta iɗiɗaa choroa ɓua

      KÃARE PASASAA. Chi nuree política mauɗe religionɗebena lidernaba ase kʉ̃ria panuu chi Bibliaɗe kuɓuuwẽedu. Ãchirãba idarabiɗaabasia chi Biblia ira panaɗai baita tradusiɗapeɗa mauɗe imprimiɗayua. Ochiaɗa chi ome ejemploɗebena:

      • Chi año 167ɗe Jesus naeɗe, chi rey Antíoco Epífanesba chi joma copiarã Hebreoɗe ɓʉ koɓeeɗebena akababii kʉ̃riasii israelitarã kambiabiyua chi religión Greciaɗebena ome. Heinrich Graetz jãuba naka ɓʉsii: Chi rey trajadornaba “chi rollo unubudaurã mau kõekuaɗapeɗa baakuabachiɗau mambea beakuabachiɗau unubudau chi jãu leamaa panuu”.

      • Edad Mediaɗe, chi nureerã sacerdoterãba bustaɗaabasii waabenarã religionɗebenawẽe nureerãba kawabiɗayua chi Bibliaɗebena mau chi religionɗebenawẽebʉrã. Jomaurãba ira duanaɗai ɓoosii chi Salmos latín beɗeaɗe, maka ɓumina chi junebena librorãra Bibliaɗebena poyaa ira duanaɗaabai ɓoosia. Ẽbẽraba libro jãuɗebena unuruubʉ̃rã, ẽbẽra iglesiaba jara ɓuu juaɗebena ãi wãburuu abachiɗaa. Chi reunión sacerdoterãɗe naka jarasiɗau: “Kawa jʉrʉsturu chi ẽbẽra iglesiaba jara ɓuu juaɗebena ãi wãbudau, jomaurã deɗe, mauɗe jomaurã deɗe eɗare miru koɓeeɗe. Chi makʉrã deɗe ẽbẽra maka nii unuɗarã chi de terataɗayua”.

      Chi Biblia kʉ̃riawẽa nureerãba mau akabapeɗaaɗabasirã akawa chi Biblia wãʼãebai baɗa.

      Biblia William Tyndaleɗe inglés beɗeaɗe

      Chi Biblia inglés beɗeaɗe, William Tyndaleba tradusiɗabaɗa choroasi bariara jãu ua nibarãbaɗa asiɗau siɗa, jãuɗebena copiarã sakapeɗaaɗa baakuasiɗau siɗa mauɗe año 1536ɗe Tyndale beasiɗau adua.

      SAKA CHOROASAA CHI BIBLIA. Chi rey Antiocoba ãrĩã atakasii chi Israelɗebenarã. Maka ɓumina, chi judiorã bibiɗe wãurisiɗaa junebena paisnaɗaa. Chi ãrĩã kuitaa nureerãba jarabadau judiorã ãrĩãburu bibi nureasii chi Israelɗeeba awara. Chi sinagogaɗe unubachiɗau copiarã Bibliaɗebena. Jãarã copiarã leabachiɗau chi kaaɗe imipeɗaaɗarãba, mauɗe chi cristianorã biɗa (Hechos 15:21).

      Edad mediaɗe, chi kʉ̃ria nureasii chi Bibliaɗebenarãba waaburu tradusiɗapeɗa copia sakasiɗau bariara waabenarãba idarabiɗakabachmina. Chi maquinaria papel imprimibadau neei naeɗe siglo 15ɗe, Bibliaɗebena pedaso tradusi koɓoosia 33 idiomaɗe. Mau ʉtaa, tradusiɗapeɗa imprimi kopaneesiɗau chi Biblia isabenatu.

      KÃARE UNUPANUA IƊIBEABENAƊE. Bariara chi sacerdoterã mauɗe chi reyrãba ãrĩã amenasasiɗau adua, chi Biblia jãdu chi libro aude tradusiɗapeɗa, mauɗe ẽbẽrarãba ãrĩãrãba ira duanuu jãu iujãaɗe. Jãuburu ãrĩãdu ẽbẽrarã aiɗa ɓua biʼia jaradeɗekabariiɗeeba.

  • Chi Biblia choroasia chi nureeba jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa adua
    Chi Kartaba (jomaurã baita) (2016) | Chi. 4
    • Bibliaɗebena copia saka nibabariba ɓʉmaa ɓuu

      Chi masoretarãba Bibliaɗebena copia ariɗe sakapeɗaaɗabasia

      CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

      Chi Biblia choroasia chi nureeba jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa adua

      KÃARE PASASAA. Chi Biblia papel kõa diɗii ɓuuɗe ɓʉsiɗau siɗa mauɗe chi nureeba akaba kʉ̃riasiɗau siɗa maka ɓumina jãu asta iɗiɗaa kuɓua. Baraasia chi nuree Bibliaɗebena copia saka nureabarirã mauɗe traductorna maarãba chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa ãchia jaradea panuu ome araɓau ɓeei baita chi Bibliaba jara kuɓuudu jaradeai baɗabaarã. Nau kawa kʉ̃risiachãu.

      • Mode Dachi Akõre ũripeɗa kʉ̃riayua. Siglo kimareɗe mauɗe omeɗe Jesús naeɗe, chi Pentateuco Samaritano abadau ɓʉpeɗaaɗarãba Éxodo 20:17ɗe jara kuɓuu jʉ̃kaa kuɓusiɗau “Mode Guerizimɗe. Mama aria altar karaayua”. Mauɗeeburu chi samaritanorãba jarasiɗau chi Bibliaba eɗa jara ɓuu Mode Guerizimɗe templo karaaɗai.

      • Trinidad abadauɗebena jaradea panuu. Biblia joma ɓʉpeɗaaɗakare 300 año kaaɗe, ẽbẽra aɓa nii trinidad ʉ̃rʉbena jaradea nibabariiba Bibliaɗe 1 Juan 5:7ɗe naka ɓʉsii: “Bajãaɗe õbea panuu: Dachi Akõre, chi Beɗea mauɗe chi Jauri; mau õbea panuu aɓaburu ɓuu”. Maka ɓumina, naarã beɗearã wãʼãe basii chi Biblia naeɗebenaɗe. Bruce Metzger ichia Bibliaɗebena ãrĩã kuitaa nii jãuba naka a ɓua: “Siglo 6 ʉtaa Versión Latina Antigua mauɗe Vulgata Latina jãarãɗebena copia sakapeɗaaɗarãɗe [naarã beɗearã] ãrĩã ɓʉ koɓea”.

      • Dachi Akõre trʉ̃. Judiorãba ãyaa ijãabachiɗauɗeeba, traductor ãrĩãrãba Dachi Akõre trʉ̃ Bibliaɗebena awara kuɓusiɗau. Mambea Dios maebʉrã Señor bare kambiasiɗau. Maka ɓumina, naarã beɗearã Dachi Akõre baitaburuwẽe, bari mukĩrarã baita biɗa, mauɗe maka jarabadau junebena diosmaa biɗa, maebʉrã Diablomaa biɗa (Juan 10:34, 35; 1 Corintios 8:5, 6; 2 Corintios 4:4).a

      SAKA CHOROASAA CHI BIBLIA. Chi nuree chi Bibliaɗebena copia saka nureabarirãba biʼia kawa ochiakabachiɗau mauɗe chi Bibliaɗe eɗa ɓʉ kuɓuu merakuaɗapeɗa mambea ãyaaburu kuɓubachiɗau. Maka ɓumina, nureerãbara biʼia kawa ochiaɗapeɗa mauɗe chi Biblia naeɗebenaɗe jara kuɓuu kĩra copiabachiɗau. Siglo 6ɗe mauɗe 10ɗe, masoreta abadaurãba Hebreoɗe ɓʉ ɓee ɓʉɗapeɗa mambea wausiɗau chi texto masorético abadau. Jãarãba ɓʉ kãribudauɗe beɗeacha letra siɗa jusiabachiɗau error meteɗaamaba. Chi textoɗebena ɓʉbudauɗe eɗa error iɗaa ɓuu ãchia mau jʉ̃kaa ɓʉ panuuɗe eɗa ɓʉ kuɓubachiɗaa. Masoreta abadaurãba Bibliaɗebena copia sakabudauɗe chi ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃riakabachiɗau. Profesor Moshe Goshen-Gottsteinba jara ɓuuɗeebara, masoreta abadaumaara, Bibliaɗebena copia sakabudauɗe du kʉ̃ria kambio aseɗarã, “maara ãchi baita chi miadaa ãrĩã ɓoosia”.

      Bibliaɗebena copia sakapeɗaaɗarã ãrĩã barau iɗibea. Mauɗeeburu, chi Biblia ʉ̃rʉbena ãrĩã kawa nureerãba chi ɓeeɗe eɗa error bara ɓee unubadaa. Ʉskareɗa, chi sacerdoterãba jaradeɗekabachiɗau chi Biblia latín beɗeaɗe ãchiɗi jãdu chi Biblia naeɗebena kĩra ɓoosii. Mauɗeeburu 1 Juan 5:7ɗe ãyaa kuɓusiɗau, ara atea jãma ʉtʉ jara ɓooɗa kĩra. Ãchia biɗa chi traducción kapunia beɗeaɗe Reina-Valeraɗe maka kuɓusiɗau. Maka ɓumina, junebena copiarã unupeɗaaɗakare, ¿kãare unusiɗaa mama eɗa? Bruce Metzger ichia Biblia ʉ̃rʉbena ãrĩã kuitaa nii, jãuba naka a ɓuu: “Chi copia naebẽnarãɗe (siriacoɗe, coptoɗe, armenioɗe, etiopicoɗe, arabeɗe, eslavoɗe) 1 Juan 5:7ɗe beɗearã ãyaa ɓee akawa unuwẽe, latín beɗeaɗera maka unu ɓuu”. Mauɗeeburu chi versión Reina-Valera revisapeɗaaɗe mauɗe junebena traduccionaɗe biɗa beɗearã ãyaa ɓee awara kuɓusiɗau.

      Papiro Chester Beatty P46, jãu copia año 200ɗebena Jesús naeɗe

      Papiro Chester Beatty P46, jãu copia año 200ɗebena Jesús naeɗe

      ¿Chi copia naeɗebenarãɗe unubi panue chi Biblia naeɗebena ɓʉ koɓooɗa kĩra? Año 1947ɗe chi Rollos del mar Muerto unusiɗauɗe, chi ãrĩã kuitaa nureerãba texto masorético hebreo ome biʼia ochiabachiɗau. Naarã rollorã 1000 año naeɗeeɗa duanaɗa kĩra panasia. Chi Rollos del mar Muerto ochiabadauɗebena aɓa niiba naka asia: “Rollo ɓuuba biʼia unubi ɓuu chi Bibliaɗebena copia saka nureerãba kawa ochiaɗapeɗa biʼiaburu copiasiɗau 1000 año aude”.

      Chi Biblioteca Chester Beatty Dublinɗebena (Irlanda) mama aria librorã Escrituras Griegas Cristianasɗebena papirorã ãrĩã barau, mauɗe copiarã siglo omeɗebena siɗa barau, jãarã ɓʉsiɗau 100 año kaaɗe Biblia joma ɓʉpeɗaaɗakare. Libro The Anchor Bible Dictionary jãuba naka jara ɓuu: “Papirorãba ãrĩã jara ɓea chi dachia kawaɗaabai baɗa. Maka ɓumina jãarãba unubi panua Biblia naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra yataɗeeɗa copia ara jãka sakasiɗau”.

      “Ariɗe jaraɗai ɓua Bibliaɗebenadu naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra copiarã sakasiɗau junebena libro aude”.

      KÃARE UNUPANUA IƊIBEABENAƊE. Bibliaɗebena copiarã ãrĩã barau mauɗe chi ɓee sõre duanumina, jãarãba unubi panuu chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu araɓau ɓuu chi Biblia naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra. Sir Frederic Kenyonba naka jara ɓuu: “Bibliaka libro wãʼãe, jãuɗebenadu yataɗeeɗabena copia ãrĩã sakasiɗauɗeeba. Ẽbẽra aɓa biɗa jaraabai jãu Bibliaɗe ãyaa ɓʉ kuɓuu aabai”. William Henry Green ichia Hebreoɗe ɓʉ ɓee ʉ̃rʉbena ãrĩã kuitaa nii, jãuba naka asia: “Ariɗe jaraɗai ɓua Bibliaɗebenadu naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra copiarã sakasiɗau junebena libro aude”.

      a Aude kawa kʉ̃ria ɓuubʉrã, leachãu chi Guía para el estudio de la Palabra de Dios, paginarã aɓaɗebena waa 13ɗaa, jw.org ɗe kuɓua.

  • Sakayua chi Biblia choroasaa asta iɗiɗaa
    Chi Kartaba (jomaurã baita) (2016) | Chi. 4
    • Mukĩra niiba Biblia leamaa ɓuu

      CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

      Sakayua chi Biblia choroasaa asta iɗiɗaa

      Biblia choroasiiɗeeba, bichia jãu u nibapeɗa leai ɓua. Bibliaɗebena traducción aɓa kiruu jʉrʉpeɗa leaburuuɗe, bichia ariɗe kawai ɓua chi Biblia naeɗebenaɗe jara koɓooɗa kĩraa. Maka ɓumina, ¿sakayua chi Biblia choroasaa bariara papel kõa diɗii ɓuuɗe ɓʉsiɗau siɗa, maebʉrã chi nureeba akaba kʉ̃risiasiɗau adua, maebʉrã chi nureeba chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗau adua? ¿Sakayua Bibliadu libro aude biʼia ɓua?

      “Jambera biʼia kuitaa ɓuu, chi Biblia mʉ juaɗe ira kuɓuu, Dachi Akõreburu deaɗabaɗa”

      Bibliaɗebena kawa kãriɗaurãba kʉ̃risia panua chi apóstol Pabloba kʉ̃risia nibaɗa kĩraka. Ichia naka ɓʉsia: “Joma chi Ɓʉ kuɓuu, Dachi Akõreburu ɓʉbiɗaa” (2 Timoteo 3:16). Ãchia kuitaa panuu Biblia choroasia jãu Dachi Akõre Beɗea ɓuu bẽrã, ichiaburu kawa ochia ira ɓuu asta iɗiɗaa. Faizal jãuɗebena berreasiɗau chi nabena articuloɗe, ichia naeɗe Bibliaɗebena wiɗi nibaɗa, maabea ara ichi du aɓa Bibliaɗe jʉrʉpeɗa kawa koɓeesia. Ichi kĩrajʉʉ ãrĩã ɓeesia kawaburuuba chi iglesiarãɗe jaradeɗeka panua Bibliaɗe eɗa jara kuɓuuwẽe. Mauɗe ichi biʼia aka ɓeesii kuitaa koɓeeɗaɗeeba Bibliaba jara ɓuu Dachi Akõreba nau iujãa saka babiruu ʉ̃rʉbena.

      Faizalba maucha jara ɓuu: “Jambera biʼia kuitaa ɓuu, chi Biblia mʉ juaɗe ira kuɓuu, Dachi Akõreburu deaɗabaɗa. ¿Ichia joma barau ʉtʉ bajãaɗe waukaɗa bẽrã, ichi poder wãʼãe ɓueka dachimaa ichi beɗea deayua mauɗe jãu kawa ochia ira ɓoi baita? Makawẽe aruubʉrã, Dachi Akõre ɓaʼãra poder nii a jara ɓuuka ɓuu. Mʉa maka poyaa jaraabai ɓuu Dachi Akõre poder ʉ̃rʉbena” (Isaías 40:8).

      a Ochias chi artículo “Cómo escoger una buena traducción de la Biblia”, nee ɓuu nakʉʉ revistaɗe chi 1 mayoɗe 2008ɗebena.

      ¿Saka kuitaa panaa Bibliaba ariɗe jara ɓuu?

      Naarã articulorãba jara panuu chi Biblia choroasii ʉ̃rʉbena. ¿Sakayua ariɗe kuitaaɗai ɓua chi Biblia “Dachi Akõre beɗea ɓuu” mauɗe jari cuento maebʉrã nabẽrarãba nebʉrʉpeɗaaɗa ɓuuwẽe? (1 Tesalonicenses 2:13). Ochias chi video ¿Saka kuitaapanaa Bibliaba ariɗe jaraɓuu? jw.org ɗe (wãs “Jʉrʉi” a ɓuumaa maabea chi título videoɗebena ɓʉse).

Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
Awara wãi
Eɗa wãi
  • ẽbẽra beɗea chamí
  • Deebʉei
  • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Normarã kumplibaraaɗai
  • Chibarirã karta
  • Ajustes privacidadɗebena
  • JW.ORG
  • Eɗa wãi
Deebʉei