Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • Chi jardín de Edén abadau, ¿jãu cuento basaaka?
    Chi Kartaba (2011) | enero 1
    • Chi jardín de Edén abadau, ¿jãu cuento basaaka?

      KɄ̃RISIABA chi jardín mipitaa ãrĩã kuɓuu, puururãɗeeba kaitawẽe kuɓuu ororoa ãrĩã ase kuɓuuwẽeɗe. Bichi kʉ̃risia biʼia kuɓuu mauɗe bichi kakua ẽpermawẽa chi pua siɗa sentiwẽa. Bichia kʉ̃risiapeɗa ochiayu jãu jardín mipitaa kuɓuuɗe.

      Chi jãmaria mipitaa ãrĩã kuɓuu: chi kiɗuarã pisia jẽradru kuɓuburuu ɓae kuɓuu, chi neponorã colorna ãrĩã́turu barau, chi vientoba chi bakuru kiɗua dodomiabi ɓuu, chi ibana chekerã mipitaa ãrĩã kari nuree, chi ãnimara chekerã ɓiɗĩika kirureeba jʉrʉ nuree chi kũaa kuɓuu neponoɗebena, chi do mokara tãeɗe ea kuɓuu... ¿Bustai ɓuẽ bichi jãma ɓooyu?

      Ẽbẽrarã nau iujãa jomauɗebena ijãabadau chi naeɗebena de chi ẽbẽrarã basii jãu jardín kĩraka ɓoosii cha ʉ̃raburu beɗeasiɗau. Naeɗeeɗa, chi judiorã, cristianorã mauɗe musulmana biɗa ijãabadau dachi akõrerã naeɗebena baɗa chi jardín de Edenɗeburu nureapeɗaaɗa baɗa. Bibliaba jara ɓuu ãchi kĩrajʉʉ ãrĩã nureasiɗau ãchi omeeba mauɗe animararã tãeɗe. Kĩrajʉʉ ãrĩã nibasiɗau chi joma Waukaɗa baɗa ome, ichia nureabiɗa baɗa Iujãa Mipitaa kiruuɗe biuɗawẽa (Génesis 2:15-24).

      Mauɗe religión hinduɗebena biɗa jarabadau naeɗe paraíso koɓooɗa baɗa. Chi budistarãba ijãabadau ãchimaa kawabibadaurã (chi budarã), ãchi neebadau nau Iujãa Mipitaa kuɓuuɗeburu. Religión ãrĩãrã Africaɗebenaba nebʉrʉbadau Adán mauɗe Evaɗebena kĩraka.

      Religión ãrĩãrãba ijãaɗapeɗa nebʉrʉbadau paraisoɗebena kĩra. Chi historia ɓʉbariiba chi trʉ̃ Jean Delumeau jara ɓuu: “Ẽbẽrarã ãrĩãrãba ijãabadau paraíso naeɗebenaɗe, jãma biʼia ãrĩã ɓoosii, chi ẽbẽrarã kĩrajʉʉ ãrĩã nureasiɗau, joma baraa nureasii, akawa chĩoɗakabasii guerra siɗa wãʼãe baɗa. [...] Chi ẽbẽra jãuɗe kʉ̃risiabudauɗe nomaabadau, kuitaa duanuuɗeeba jãu paraíso baɗa wãʼãe ɓuuɗeeba, maka ɓumina ãchi kʉ̃risiaɗe inuree mauɗeeba waya iniba kʉ̃ria duanuu”.

      ¿Sakãera ẽbẽra ãrĩãba jãuɗe ijãabadaa? ¿Ẽbẽrarãba ijãa panuẽ jomaurã jãuɗebena nee panuu? ¿Chi jardín de Edén, Adán mauɗe Eva biawãrabena ɓoosẽe?

      Jãuɗe ijãa ɓuu surenaka ɓua ãrĩãrãba jãka jarabadau. Iɗibea cienciaɗebena ãrĩã kuitaa nurea, jãuɗéburu ẽbẽra ãrĩãba ijãabadau chi paraíso cuento sõre ɓuu. Chi nuree líder religiosorãba jarabadau chi jardín de Edén jãu wãʼãe baɗa, jarabadau bari historia kawabiaɗayuaburu.

      Bibliaba jarabarii kawabiaɗayua ejemploɗeeba. Chi aude jarabadau Jesusba jaraɗáturu, ichia ejemplo ãrĩã́turu jaraɗa basia kawabiaɗayua chi ichi kaaɗe ãda nureerã. Maka ɓumina, Dachi Akõre Beɗeaba historia jardín de Edén ʉ̃rʉbena setaa jarawẽe, chi Bibliaba jara ɓuu jãu historia biawãrabena ɓoosii. Bibliaba setaa jara ɓooɗa basirã jãuɗe ijãaɗaabai ɓoosia. Jãuɗeeburu kawaɗaika sakãera chi nuree ẽbẽrarãba ijãaɗakau chi historia jardín de Edenɗe. Maaɗakare kawaɗaika jãarã historia biʼia ãrĩã ɓuu dachi aɓaaɓaarã baita.

  • ¿Jardín de Edén abadau biawãra ɓoosẽe?
    Chi Kartaba (2011) | enero 1
    • ¿Jardín de Edén abadau biawãra ɓoosẽe?

      ẼBẼRA aribiaurãba jardín de Edén abadau mauɗe Adán Eva baara kuitaa duanua, maka ɓumina Bibliaɗera akawa leaɗawẽa panuu. Jãuɗebena kawai ɓuu Génesis 1:26–3:24ɗe. Chi mau pasasii:

      Jeowabaa chi nabena mukĩra ioro jeeɗaɗeeba wauɗa baɗa, Adán trʉ̃asia, maabae iujãa mipitaa kiruuɗe ɓu ɓoosia, jãu drua Edén abadau. Mau iujãa mipitaa kiruu Dachi Akõreburu wauɗa baɗa, jamaria bania ãrĩã koɓoosii chi bakuru netaa chi piumaa ɓee ãrĩã ɓoosii. Iujãa kẽsaɗe Dachi Akõreba kuɓusia “bakuru kuitaabibariiba ne bia mauɗe ne kachiruaɗebena”, maabae “korã́baɗe” aɗa basia, ãchi kobudaubʉrã biuɗai, a ɓoosii. Earaɓa, Dachi Akõreba Adán orr adaupeɗa mauɗeeba Eva wausia, chi nabena wẽra. Maabae Dachi Akõreba iujãa cuidaɗapeɗa, warr ãrĩã baraɗapeɗa maabae jãu “waabirúbaɗe” aɗa baɗa.

      Maaɗakare, Eva du aɓa ɓuuɗe, damaba jarasii bakuru koobai baɗaɗebena “kóbaɗe”, a jarasii. Damaba jarasiiɗeebara Dachi Akõreba ichimaa setaa jarapeɗa mauɗe ariɗe ɓuu kuitaabii kʉ̃riawẽe: ichi Dachi Akõre kĩraka ɓoi ɓoosia. Evaba jãu beɗea ũripeɗa bakuruɗebena ko koɓeesia. Adán biɗa Dachi Akõre beɗea ũriibaɗa. Mau kaaɗe, Jeowaba Adán, Eva mauɗe damamaa kastikai aɗa baɗa. Adán Eva ome jãu iujãa mipitaa kiruuɗebena awara jʉretapeɗaaɗa, mauɗe Dachi Akõreba angelerã kuɓu ɓoosii waya eɗaa neebiɗaamaaba.

      Naeɗeeɗa, Bibliaɗebena kuitaa nureerãba jarabachiɗau mara biawãra basii. Maka ɓumina, iɗiiɗaara ẽbẽrarãba jãuɗe akawa ijãaɗawẽa, ¿sakaẽra? Ochiaɗaika kimare ɓeeɗebena.

      1. Jardín de Edén abadau biawãra ɓoosiibʉrã, ¿sama ɓee ɓoosaa?

      Ʉskareɗa basiiɗe, chi religión ʉ̃rʉbena kuitaa ɓuurãba kʉ̃risia duanuu Iujãa Mipitaa kiruu wabiɗa kuɓua. Mau kaaɗe, chi Iglesia catolicaba kʉ̃risia koɓeesii filósofo abadaurã kĩra, jari Platón mauɗe Aristóteles kĩraka, ãchia jarabachiɗau nau Iujãaɗe chi biʼia ɓuu maebʉrã chi jipa kuɓuu wãʼãe kuɓua.b Mauɗeeburu, chi religión ʉ̃rʉbena kuitaa ɓuurãba kʉ̃risia kopaneesiɗau chi mau Iujãa Mipitaa kiruu ʉtʉ bajãa kaita ɓoosia. Chi nureeba kʉ̃risiabachiɗau chi mau Iujãa ʉtʉ modeɗe ɓoosii; nau Iujãa Mipitaa kiruudu ʉtʉ ɓoosii nau Iujãa kachirua ɓuuɗeebiɗa. Chi nureeba jarabachiɗau mau Iujãa Mipitaa kiruu planeta ʉ̃rʉ maebʉrã planeta ekare koɓoosia mauɗe junebenarãba jarabachiɗau jeɗekoɗeburu ɓoosii. Makarã, chi Iujãa Mipitaa kiruuɗebena setaaburu nebʉrʉ kopaneesiɗau. Iɗibeabena chi ɓee kuitaa nureerãba jara duanuu jardín de Edén abadau mara wãʼãe basii mauɗe chi sama ɓoosii setaaburu ɓuu.

      Chi Bibliaba jara ɓuu chi Iujãa Mipitaa kiruuɗebena june diwara ɓooɗaa. Génesis 2:8-14 jara ɓuu sama koɓooɗa baɗa: jãu iujãa koɓooɗa baɗa ʉmada neebariare, mau chi trʉ̃ Edén, jãma nee koɓooɗa baɗa bania doɗebena mauɗe do kimare parti koɓeeɗa. Mauɗe do ɓeerãɗebena trʉ̃ jara kuɓua mauɗe jara ɓuu samareeɗaa wã koɓeesii do aɓaaɓaa. Naeɗeeɗa, chi nuree kuitaa ãrĩã nureerãba biʼia bikãa leabadau cha nau parte Bibliaɗe kawaɗayua sama koɓooɗa baɗa chi Iujãa Mipitaa kiruu. Ãrĩã kawabadaumina chi ariɗe ɓuumaa neeɗawẽe, makarã chi Bibliaba jara ɓuu chi Edenɗebena mauɗe chi dorãɗebena, ¿jãu setaa jara ɓuẽ?

      Bikãa bikãa kʉ̃risiaɗai cha nau beɗea panuu. Jãu pasaɗa baɗa joma seis mil años basii. Moisesba ɓʉɗa baɗa ichiá jarapeɗaaɗa maebʉrã leaɗa baɗa; mauɗebena pasaɗa baɗa dos mil quinientos años baɗa. Mauɗeeba chi ichia ɓʉɗa baɗa yataɗeeɗa pasaɗa basii. Makarã, ¿chi Iujãa cambiaɗa basẽe chi añorã kãrii dauchia? Maka basia. Iujãa ara jãka cambia kãria chi Iujãa Mipitaa kiruu koɓooɗamare jãma aria apii uri ɓua. Chi joma nau iujãaɗe uribarii, 17% jãmaburu aude uri ɓuu. Dachi Akõreba chi ẽbẽra kachiruarã kastikasiiɗe, kue ãrĩã́turu che koɓeebisiiba chi Iujãa cambiabiɗa baɗa joma. Jãuɗeeba chi do, chi earã, chi mode mauɗeeba ãrĩã cambiasiɗau chi añorã pasa kãriiɗe jamaria.c

      Mauɗe Genesisɗe jara ɓuu chi Iujãa Mipitaa kiruu ɓooɗa baɗa. Chi do kimarebenaɗe jara ɓuu, ome mau Éufrates mauɗe Tigris maebʉrã Hidequel, abiɗa ɓua, mau kĩra kaitaa ɓuu. Mauɗe jara ɓuu chi trʉ̃ druarãɗe pasa ɓeaɗa baɗamarebena, mauɗe saka ɓeasii chi iujãarã. Chi israelitarã naeɗeeɗabenarãburu biʼia kawaɗai basia jãu, mau ãchi baita ɓʉ koɓooɗa bẽrã.

      Chi cuentorã jarabudau mau biʼia ariɗe ɓuuwãe jarabadau ãchia “mau maka ɓuaɗe” aɗakau ãrĩãba jãka empeza adaubadau chi cuento jarabudauɗe: “Yataɗeeɗa nebʉrʉbadau naka pasaɗaɗebena...”. Chi Bibliaɗe jara ɓuu chi Iujãa Mipitaa baɗa ara jãu kĩraka chi pasaɗaɗebena, mauɗeeba dachia jãuɗéburu ijãaɗai ɓua.

      2. ¿Saka basaa mau Dachi Akõreba Adán ioroɗebena wauɗa baɗa mauɗe Eva wauyua chi Adán orrba?

      Dachi kakuaɗe unubadaa chi iujãaɗebena chi hidrógeno, oxígeno, carbono; chi kuitaa ɓuurãba jarabadau jãu jãka ɓuu. Mauɗe, ¿saka ãbua bʉekasaa wauyua dachi ẽbẽra?

      Chi ãrĩã kuitaa nureerãba jarabadau dachi ara du aɓaburu neepeɗaaɗa baɗa. Ãchia jarabadauɗeebara, ãnimara cheke baɗa añorã ãrĩã pasa kãriiɗe cambia wãuriɗa baɗa, mau ãnimara aude choromaɗe bapeɗa diwarauɗe basiɗau. Maka ɓumina, ãnimara ɓiɗĩika kiruu mau eɗare biɗa ãrĩã uru kuɓua. Akawa wãʼãe ɓuu kawabii baita ẽbẽra mauɗe ãnimararã ara du aɓaburu neepeɗaaɗa baɗa maebʉrã neeɗai ɓuu. Joma chi chokae nureerã wauɗa baɗa chi kʉ̃risia choroma niiba.d (Romanos 1:20).

      Naka jaraɗaika: bichi música ũrimaa ɓuu makawẽebʉrã mipitaa puru kuɓuu ochia ɓuu maebʉrã celular wau awa ɓuu. ¿Makarã mau du aɓa nee ɓoosẽe maebʉrã nibasaa chi wauɗa baɗa? Joma jãarã nibabaria kaiba waubarii. Makarã ẽbẽra kʉ̃risia choroma ãrĩã nii Dachi Akõre ome ara aɓau nibaabayua, ichia wausii dachi kakua joma mipitaa ãrĩã ɓooyu baita. Jaraɗaabayua dachirã akawa wãʼãe basii kaiba wauɗa. Mauɗe Genesisba jara ɓuu dachirã ẽbẽrarã joma Dachi Akõre kĩraka wau nuree (Génesis 1:26). Dachia kʉ̃risiaɗapeɗa waubadau unubi ɓuu dachirã Dachi Akõre kĩraka nuree, jãuɗeeburu dachia ijãaɗai ɓuu. Dachi Akõreba ioroba dachi wauɗa baɗa ɓuu.

      Makarã Diosba biʼia ãrĩã waui ɓoosii Eva Adán orrba. Ichia junebena siɗa adaui ɓoosia.e Maka ɓumina ichia asesii kĩraka mipitaa ãrĩã ɓua. Jeowaba kʉ̃ria ɓoosiira ãchi kimabaraaɗapeɗa maabae ara chi kakua aɓa níturu bayu (Génesis 2:24). Ichia aseɗa baɗa wẽra mukĩra ome ara ãbua nibaɗayu, ãchi chiya aiɗaɗapeɗa maabae chiya kʉ̃ria nibaɗayu, jãuba unubi ɓuu Jeowaba kuitaa ãrĩã nibapeɗa ãrĩã kʉ̃riakuabarii.

      Chi kuitaa nureerãba kãare bara nuree chi ẽbẽra eɗare jarabadau chi ẽbẽrarã neepeɗaɗa kĩraka ɓuu mukĩra aɓa niiɗebena mauɗe wẽra aɓa niiɗebena. Jãuba unubi ɓuu Genesisba jara ɓuu jãu biawãrabena basii.

      3. ¿Saka bakuru aɓa ɓuu bara ɓoi basaa kuitaai baita mauɗe aɓa dachi nibabii baita?

      Bibliaba jarawẽa ɓuu jãu bakuru mia mechibena bara ɓoosii, bari chi bakuru waabenarã kĩrakaburu ɓooɗa baɗa. Jeowaba jãu bakuruɗeeba dachimaa kawabi kʉ̃ria ɓoosii.

      Dachirã ẽbẽrarã baerã ɓesɗe jãka jaradeabadaa. Chi ẽbẽramaa jarabudauɗe respetaɗayu chi bandera nacional abudauɗe, mauɗeeba jomaurãba respetayu chi jãu bandera símbolo paisɗebena, paru kĩraka unuɗaabai. Jaraibʉrã chi reyrãba ãchi boroɗe jʉ̃badau, mauba unubi ɓuu ãchi manda nuree.

      ¿Kãare unubi ɓua chi bakuru ome ɓuu Iujãa Mipitaaɗebena? Ãrĩã jarabadamina, chi biawãrabena ɓuu kawayu jãu importante ãrĩã ɓua mauɗe fácil ãrĩã ɓuu entendei baita. Chi bakuru biʼia ɓuu kuitaapeɗa mauɗe chi kachirua ɓuu jãuba unubi ɓuu Dachi Akõreburu kuitaa kuɓuu jarayu kãare biʼia ɓoapeɗa mauɗe kãare kachirua ɓuu (Jeremías 10:23). Jãuɗéburu Jeowa baita jãu koburuu kachirua ãrĩã ɓooɗa. Chi bakuru nibayuɗebena unubi ɓoosii biuwẽa nibayu baita, jãu Dachi Akõreburu deayua (Romanos 6:23).

      4. ¿Saka basaa mau Evamaa damaba beɗeaɗa baɗa?

      Aduabʉrã chi joma Bibliaba jara ɓuu, makarã poyaa kawaɗaabai ɓuu nau parte Genesisba jara ɓuu. Chi Dachi Akõre beɗeaburu ɓiɗĩi ɓiɗĩia jara ɓuu saka basii jãu.

      ¿Kaiba chi dama beɗearuu kĩraka asebisaa? Chi israelitarã naeɗebenarã ãchia biʼia kuitaa duanaɗa kaiba ekarrareeba beɗeabisii jãu dama. Ãchia kuitaa nureasii ãnimararã poyaa beɗeaɗaabai nuree. Maka ɓumina ãchia kuitaa nureasii chi jauriburu chi ãnimara beɗearuu kĩraka asebiɗayu. Moisesba ɓʉ ɓoosii chi pasaɗa baɗa Dachi Akõreba bʉe ɓoosiiɗe ángel burro Balaamɗe beɗeabiyua (Números 22:26-31; 2 Pedro 2:15, 16).

      Chi jaurirã Dachi Akõrera kĩramaa ãrĩã nureerã, ¿milagro aseɗai ɓuẽ? Moisesba unuɗa baɗa sacerdoterã Egiptoɗe chi milagro Jeowaɗe, aseɗa baɗa ase kʉ̃risiasiɗau duma baɗa damaɗe babisii. ¿Samabena neeɗa basaa chi poder ãchi? Demoniorãɗebenáturu (Éxodo 7:8-12).

      Chi israelitarãba libro Jobɗe uru panasii, jãu libro Bibliaɗebena Moisés biɗa ɓʉɗa baɗa kĩraka ɓuu. Jãu libroɗe ãrĩã kawasiɗau Satanasɗebena, ichiaburu aude iadaa nii Jeowa. Ichia jarabarii chi Jeowa baita traja nuree jãarã jipa nureaɗaabai ɓuu ichi ome (Job 1:6-11; 2:4, 5). Chi israelitarãba kuitaa duanasiika ɓuu Satanasburu basii chi uru koɓoosii chi dama beɗea ɓeei baita Evamaa maabae ũribiibai baita Dachi Akõre ome.

      Satanasburu beɗeabiɗa basii setaa jarayua Evamaa. Jesusba jaraɗa baɗa Satanás setaa jarabarii nii mauɗe chi “setaa akõre” nii (Juan 8:44, Biblia Chamí, WPS.). ¿Sakãera jara ɓua chi “setaa akõre” nii? Ichia kuitaa ɓoosii ichi dama kaaɗe nii ichiaburu naa setaa jaraɗa baɗa jomaurã naeɗe. Dachi Akõreba jaraɗa baɗaa Adán mauɗe Evamaa chi netaa ko ɓeebai jaraɗa baɗa, kobudaubʉrã biuɗayu, maka ɓumina chi damaba setaa jarasii: “Biuɗawẽebai ɓua” (Génesis 3:4). Maabae Jesusba kawabiɗa baɗa apóstol Juanmaa chi Satanásturu “nabẽraeɗebena damabʉ” (Apocalipsis 1:1; 12:9, Biblia Chamí, WPS.).

      Makarã, chi jauri niiba chi dama beɗearuu kĩraka, ¿asei ɓuẽ? Jãka asebadau muñecorã juaɗe adauɗapeɗa chi muñeco beɗearuu kĩra maka ɓumina chi ẽbẽráturu beɗeamaa ɓuu.

      Nauburu bichimaa aude ijãabiyua

      Cha namauɗaa kawasiɗauɗeebara, ¿bʉʉmaa ariɗe ɓuẽ chi nureerãba ãyaa jara panuu Genesisɗebena? Kauwa kuitaa panaɗai ɓua chi biawãrabena ɓuu. Maucha kawaɗaika.

      Bibliaɗe Jesús jarabadau “Dachi Akõreɗebena biawãra joma arakʉɗe jarabarii” (Apocalipsis 3:14, Biblia Chamí, WPS.). Ichi mukĩra jipa biʼia nibaɗaa ichi iɗebena akawa setaa jaraabasia, ichi kʉ̃risiaɗe neebasia junebenamaa setaa jarayu. Nau iujãa neei naeɗe, “ẽbẽrarã […] waukai naeɗe” nibaɗaa bajãaɗe ãbua chi Akõre Jeowa baara (Juan 17:5). Ẽbẽrarã duanaɗai naeɗe Jesús naeɗe nibaɗaa mauɗeeba ichia jaraburuu ariɗe ɓua. ¿Kãare jaraɗa basaa ichia chi Iujãa Mipitaa kiruuɗebena?

      Jesusba Adán Eva omeɗebena beɗeaɗa baɗa, ãchi biawãra nureasiɗau aɗa baɗa. Ãchiɗebena jarasii beɗeasiiɗe Jeowaba mukĩra wẽra ome kãiɗai jara ɓuuɗebena (Mateo 19:​3-6). Genesisɗe jara kuɓuu cuento ɓooɗa basirã, makarã Jesús setaa jarabarii nii bai basia. Makawẽe basia. Ara jarasiɗau kĩraka, Jesusba ʉtʉ bajãareeba ochia koɓooɗa baɗa jeeɗa pasa kuɓuu. Jãuɗeeburu kuitaa panuu mau ariɗe basii.

      Genesisɗe jara kuɓuu ijãaɗawẽebʉrã, Jesusɗe biɗa ijãaɗaabai basii. Mauɗe chi Bibliaba maucha jara kuɓuu jari Dachi Akõreba aseiɗebena ijãaɗaabai basii. Ochiaɗaika sakayua.

      [Nota]

      a Chi Bibliaba jara kuɓuu Dachi Akõre trʉ̃ Jeowabʉ.

      b Bibliaba jara ɓuu Dachi Akõreba joma jipa wauɗa, chi kachirua ɓuu ichiɗeeba neebasia (Deuteronomio 32:4, 5). Jeowaba wauɗakare chi Iujãa, ichia jaraɗa joma ichia wauɗa baɗa biʼia ãrĩã ɓooɗaa (Génesis 1:31).

      c Chi Kue Mechibena Chesiiba mauba acabaɗa baɗa chi Iujãa Mipitaa baɗa. Ezequiel 31:18ba unubi ɓuu, siglo 7ɗe Jesús neei naeɗe “chi bakuru Edenɗebenarã” acabaɗa basia ãrĩãrã tiempo basiiɗe. Mauɗeeba unu kʉ̃ria panuu siɗa chi jardín chi Iujãa Mipitaa kiruu baɗa poyaaɗawẽa.

      d Ochias chi folleto El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis, Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãba waupeɗaaɗa.

      e Chi dachi kakuaɗebena wiɗikabadauba jarabadau chi orr isa ani diɗibarii chi waabena ɓʉʉrʉɗeebiɗa, Chi orr waya warii ɓua chi or kiuruwãe ɓeeka niibʉrã.

  • Kãare baita kawai ɓua bichia Iujãa Mipitaa kiruuɗebena
    Chi Kartaba (2011) | enero 1
    • Kãare baita kawai ɓua bichia Iujãa Mipitaa kiruuɗebena

      CHI naa nebʉrʉ ɓuu Bibliaba jardín de Edenɗebenabʉ, chi nuree ãrĩã kuitaa ɓeerãba jara panuu Bibliabara mauɗebena waaburu jarawẽe. Paul Morris, profesor Estudios Religiososɗebenaba ɓʉsii: “Chi jardín de Edén ʉ̃rʉbena Genesisɗeburu jara ɓuu”. Chi nuree kuitaa nureerãba ara jãka kʉ̃risiabudau, maka ɓumina chi Bibliaba jara ɓuu mau makawẽe.

      Chi Bibliaba ãrĩã beɗeabarii Adán, Eva, chi dama mauɗe jardín de Edén ʉ̃rʉbena.a Chi ɓee líder religiosorãba aude miadaa asebudau cientificorã kãyabãra, jãarãba chi historia jardín de Edén ʉ̃rʉbena abudauɗe, ãchia jara panuuka ɓuu Bibliaɗe ɓʉ kuɓuu chi sea jara ɓuu.

      Adua panuubʉrã kãare pasaɗa baɗa jardín de Edenɗe, kawaɗaabai ɓuu chi Bibliaɗe eɗa jara kuɓuu. Eɗakare ochiabudau kĩraka, chi Bibliaba jaradea kuɓuu ẽbẽrarãba kawa kʉ̃ria panuu ʉ̃rʉbena, mau jardín de Edenɗe pasaɗa baɗa ome araɓau jara ɓuu.

      ● ¿Sakayua dachirã chõra baɗapeɗa biu duanua? Adán Eva omeeba Jeowa beɗea ũripeɗaaɗa basirã, ãchi biuɗawẽa panaɗai basii. Dachi Akõre beɗea ũriɗaabasii diaɗe, ãchi perfecto nureaɗa, jãabera jipaswẽa paneeɗapeɗa biu duaneesiɗau (Génesis 2:16, 17; 3:19). Ãchia jipawẽa duanaɗapeɗa pekao baare deɗekasiɗaa jomaurã dachirãmaa. Mauɗeeburu chi Bibliaba naka jara ɓua: “Makaburu mae, ẽbẽra aɓa niiɗeeba, chi pekao nau iujãaɗe neesii, mauɗe mau pekaoɗeeba dachi biuɗai neesii, chi biubarii joma ẽbẽrarãmaa wãsia, jomaurã pekao asepeɗaaɗa bẽrã” (Romanos 5:12).

      ● ¿Sakayua Dachi Akõreba idaarabi ɓua ne miadaa barai baita? Jardin de Edenɗe, Satanasba jaraɗa baɗa Jeowa chi setaa ãrĩã nii mauɗe ichia ne bia waakabarii waabenarãmaa (Génesis 3:3-5) Satanasba jara kʉ̃ria ɓoosiira Jeowaba biʼia gobernawẽe. Adán Eva ome Satanás kaaɗe duaneeɗapeɗa, maabea Jeowa juaɗe duanaɗai kʉ̃riaɗaabasii, maka unubisiɗau ẽbẽrarãburu kʉ̃risiaɗai ɓuu chi biʼia ɓuu mauɗe chi kachirua ɓuuɗebena. ¿Kãare asesaa Jeowaba? Ichi ãrĩã kuitaa nibapeɗa jipa niiɗeeba, idaarabisii ẽbẽrarãmaa ara ãchi du aɓa gobernaɗayua. Satanasɗeeba iɗibea chi kachirua barau nau iujãaɗe mauba unubi ɓuu ẽbẽrarãba du aɓauba gobernaɗaabai ɓuu Dachi Akõreba aiɗawẽebʉrã (Jeremías 10:23).

      ● ¿Kãarea Dachi Akõreba nau iujãa wausaa? Ara jari Dachi Akõreba jardín de Edén wau ɓoosii kĩraka, ichia kʉ̃ria ɓoosia nau iujãa chi mipitaa ãrĩã ɓoi. Jeowaba Adanmaa mauɗe Evamaa “warr ãrĩã kiriábaɗe” a jarasii, jardín de Edén iujãa kaebeu ɓooɗa baɗa aribia babii baita jaraɗa baɗa Jeowaba (Génesis 1:28). Chi Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuura nau Iujãa Mipitaa ɓoidu, Adán mauɗe Eva warrarã ãchi pekaoswẽa kĩrajʉʉ ãrĩã nureaɗapeɗa ãbua panaɗayua. Bibliaɗe ãrĩã jara kuɓuu saka Dachi Akõreba mau kʉ̃risia ɓooɗa baɗa aseyu.

      ● ¿Kãare baita neesaa Jesucristo nau iujãaɗaa? Jardín de Edenɗe Adán Eva omeeba Dachi Akõre beɗea ũriɗawẽa paneeɗakare ãchi mauɗe ãchi warrarã baare biuɗai baita paneesiɗau. Maka ɓumina Dachi Akõre ichia ẽbẽrarã kʉ̃ria ãrĩã niiɗeeba ichi Warr iujãaɗaa bʉesia dachirã “karebayua” (Mateo 20:28). ¿Kãareba mau? Jesús “chi kaaɗebena Adán” abadau, ichia ũrimeraa nibasia, ichia Jeowa beɗea ũri nibasia chi nabena mukĩra kãyabãra. Ichi biusia ẽbẽrarã karebakuayua pekaoɗebena. Mauɗeeburu ichia oportunidad dea ɓoosii ẽbẽrarã jipa nureerãmaa Dachi Akõreba ãchi perdonakuayua mauɗe ãchi panaɗai Adán Eva ome jardín de Edenɗe panabachiɗauchaa pekao aseɗai naeɗa (1 Corintios 15:22, 45; Juan 3:​16). Mauɗeeba Jesús nau iujãaɗaa nee ɓoosia Dachi Akõreba kʉ̃risia ɓooɗa baɗa aseyua.b

      Chi Jeowaba asei kʉ̃risia ɓooɗa baɗa mau kawayu chaarea ɓuwẽa. Jardín de Edenɗe ɓoosii jari bakururã, ẽbẽrarã, ãnimararãɗeeɗa, joma biawãra ɓoosia, ara mau kĩra Dachi Akõreba jara ɓuu duanaɗaiɗebena mara biawãra ɓoi ɓuu. Jeowaba kʉ̃ria ɓua ẽbẽrarã jomaurã maka duanaɗayu, chi ichi o ɓuipeɗaaɗa siɗa (1 Timoteo 2:​3, 4). ¿Saka kuitaa panaa?

      Jesús beɗeasia chi ẽbẽra kachirua nii ichi jʉ̃kaa jira ɓuu ome. Mau mukĩraba kuitaa ɓoosia ichi biui ɓoosii miadaa aseɗa baɗa kakua, maka ɓumina Jesusmaa beɗeasia ichi kĩra chuburiabiai baita. Mauɗeeburu Jesusba naka asia: “Bichi mʉ ome Iujãa Mipitaa kiruuɗe ɓoi ɓuu” (Lucas 23:43). Jesusba kʉ̃ria niibʉrã ẽbẽra kachirua nibaɗa ichi waya Iujãa Mipitaa kiruuɗe ɓoi, ichia aude kʉ̃ria ɓua dachirã maka panaɗai baita mauɗe ichi Akõre biɗa ara maka kʉ̃ria kuɓua. Bichia maka niba kʉ̃ria kiruubʉrã, Dachi Akõreba jaraɗa kĩra, ara maka Jeowa ʉ̃rʉbena kawa kãribaba ichia jardín de Edén wauɗa baɗa bẽrã.

      [Notas]

      a Chi Bibliaba kãare jara ɓuu chi jardinɗebena kuitaayu leas Génesis 13:10; Deuteronomio 32:8; 2 Samuel 7:14; 1 Crónicas 1:1; Isaías 51:3; Ezequiel 28:13; 31:8, 9; Lucas 3:38; Romanos 5:12-14; 1 Corintios 15:22, 45; 2 Corintios 11:3; 1 Timoteo 2:13, 14; Judas 14, mauɗe Apocalipsis 12:9.

      b Mauɗe kawa kʉ̃ria kiruubʉrã Jesús biuɗa baɗa ʉ̃rʉbena jʉrʉs lesion 27 libro Saka kĩrajʉʉ biuwẽa nibaiba Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãba waupeɗaaɗa.

      [Recuadro]

      CHI NABENA PROFECÍA CHI ÃRĨÃ IMPORTANTE ƁUU BIBLIABA JARA KUƁUA

      “Mʉa aseyua enemiko bayua bichi chi wẽra ome, mauɗe bichi warrarã ichi warrarã baara. Ichia bichi boro tõopeɗatayu, mauɗe bichia chi jĩrʉ puʼuatayu” (Génesis 3:15).

      Naubʉ chi nabena profecía Bibliaɗebena, Dachi Akõreba jaraɗa baɗa jardín de Edenɗe. Maka ɓumina, ¿kaiba chi wẽra, chi dama mauɗe ãchi warrarã? ¿Sakayua ãchi chiya kĩramaa duanua?

      CHI DAMA

      Satanás (Apocalipsis 12:9).

      CHI WẼRA

      Jaurirã ʉtʉ bajãaɗe duanuurã Jeowa baita traja nureerã (Gálatas 4:26, 27). Isaiasba jaraɗa baɗa nau wẽra kĩraka ɓuuɗebena warrarã imiɗayu ʉtʉ bajãaɗe duanaɗai baita (Isaías 54:1; 66:8).

      CHI DAMA WARRARÃ

      Chi Diabloba asebi kʉ̃ria ɓuu asebadaurã (Juan 8:44).

      CHI WẼRA WARRARÃ

      Jesucristodu nia, ichi organización Jeowa ʉtʉ bajãaɗebena neeɗa baɗa. Mauɗe chi Cristo ãbarã siɗa, ichi baare ʉtʉ bajãaɗe duaneebudau. Naarã cristianorã jʉrʉ adaupeɗaaɗa Jesús baare gobernaɗayua ʉtʉ bajãaɗe mauɗe Israel Dachi Akõreɗe baɗayua (Gálatas 3:16, 29; 6:16; Génesis 22:18).

      CHI JĨRɄ TÕO AKARE PUʼUATAYU

      Dachi Akõre Warr iujãaɗe nibasiiɗe, Satanasba ichi biubiasia. Jãu chaarea ɓosmina, ɓaʼãraburu ɓoosia, Jesús ichi piradrubiaɗa baɗa bẽrã.

      BORO TÕOPETAƊAYU

      Jesusba Satanás akawara kenayua kĩrabara boro tõopetaaruu kĩra chaa. Mau asei naeɗe arreglakuayua chi Diabloba miadaa aseɗa baɗa Edenɗe (1 Juan 3:8; Apocalipsis 20:10).

      Chi folleto La Biblia y su mensaje mau Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãba waupeɗaaɗa, mama eɗa ɓaʼãra unui ɓuu chi Bibliaɗe importante ãrĩã jara kuɓuuɗebena.

      [Foto]

      Adán Eva baare ãrĩã sufrisiɗau pekao asepeɗaaɗa kakua

Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
Awara wãi
Eɗa wãi
  • ẽbẽra beɗea chamí
  • Deebʉei
  • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Normarã kumplibaraaɗai
  • Chibarirã karta
  • Ajustes privacidadɗebena
  • JW.ORG
  • Eɗa wãi
Deebʉei