Juan
Jesúi yóva ʉ̃́re ne jʉ abeno
7 No yóboi Galilea ãmicʉrõcarõa ĩmaroa coapa cucʉñʉ marejáme Jesús. Ʉbenita Judea ãmicʉrõi nʉiyʉbedejame, nócavʉ judíova ñʉje jabova jorojĩni ne boaiyʉe boje ʉ̃́re. 2 Ñʉja judíova ñʉje torojʉve teinʉmʉ, úcũa đainʉmʉ, eare nʉino marejávʉ̃.
3 Que baru Jesúre nʉicõjeivʉ, ʉ̃i yóva arejaimađa:
—Yui mautebejacʉ mʉ. Quénora nʉjacʉ Judeaita, ina nócavʉre mi bueimara máre ne jã́rajiyepe aivʉ mi đaiyede. 4 Põecʉ ʉcʉ baru apevʉ ne coreóvaiyede ʉ̃́re, ʉ̃i đaiyede đabebi yavenina. Que baru na caivʉre mi parʉéque mi đaiyede jã́đovacʉnʉjacʉ mʉ, ãmiyó, arĩ coyʉrejaimađa ʉ̃i yóva.
5 Dinʉmʉre ʉ̃i yóva Jesúre, “Jʉ̃menijicʉi mácʉbu mʉ”, abedejaimađa. Que barureca Jesúre nópe arejaimađa.
6 Náre, yópe arĩ, coyʉrejameđa Jesús:
—Yʉre ji nʉino eabevʉ cãreja. Ʉbenita mʉjare, mʉje nʉiyʉrinʉmʉ nʉru, meavʉ. 7 Mʉjare cõenímema ina Jʉ̃menijicʉre jʉ abevʉ. Ʉbenita yʉre jã́iyʉbema Jʉ̃menijicʉre jʉ abe põeva. Náre ne ãmeina teiyena coyʉivʉ yʉ. Que baru yʉre jã́iyʉbema. 8 Mʉjavacari torojʉve teiyede jã́ranʉjara. Yʉ nʉmevʉ cãreja, ji nʉquino eabe boje, arejameđa Jesús.
9 Nópe arĩ coyʉyʉ bácʉ ʉ̃i yóvare, Jesúcapũravʉ mautedejame apejãravʉa no Galilea ãmicʉrõmia.
Jesús ʉ̃i coyʉino judíovai úcũa đaino ne torojʉve teinoi
(Jn 5.9)
10 Ʉ̃i yóva ne torojʉve teiyede jã́ranʉriburu yóbore, Jesús máre nore jã́cʉnʉrejame. Aru ãrojamejiena earejame ʉ̃. 11 Torojʉve teinʉmʉre Jesúre pare vorĩdurejaimađa ñʉja judíova ñʉje jabova.
—¿Ã́ri cʉri ñai? arejaimađa na.
12 Ʉbenita ina põevacapũravʉ ne bajumia boroteivʉ barejáimađa ʉ̃i borore:
—Meacʉbe ʉ̃. Põevare cađateibi, arejaimađa.
Ʉbenita apevʉ põeva:
—Ãmecʉbe ʉ̃. Jʉjovaibi majare, arejaimađa na.
13 Ñʉje jabovare jidʉrĩna, bídeca nʉri, borotedejaimađa na.
14 Torojʉve teino corica tʉvaiye bajure, Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami nʉrejame Jesús. Nore ecorĩ, põevare bueni bʉ́rejame ʉ̃.
15 Ʉ̃́re jápiaivʉ, ñʉje jabova cuecumari arejaima:
—¿Buebecʉ bácʉvacari, aipe teni caiye iye jaʉbeda majidi ñai? arejaima.
16 Jesús náre yópe arĩ, coyʉrejame:
—Ji bueiyede ji bajuma majibevʉ yʉ. Quénora yʉre daroyʉ bácʉbe yʉre majide đayʉ. Ʉ̃ jiede bueyʉbu yʉ. 17 Ácʉ põecʉ Jʉ̃menijicʉi ʉrõpe đaiyʉcʉ baru, coreóvacʉyʉme ã́roque ji bueiyede. Ji buedu Jʉ̃menijicʉi majiéque o ji baju majiéque, coreóvacʉyʉme. 18 Ácʉ põecʉ ʉ̃i baju majiéque yávayʉ vorĩduibi põeva ne pueđarãjiyepe ayʉ ʉ̃́re. Ʉbenita ácʉ põecʉ voyʉ põeva ne pueđarãjiyepe ayʉ ʉ̃́re daroyʉ bácʉre, ʉ̃́recabe coyʉyʉ jãve, ye borocʉbecʉva.
19 ’Moisés bácʉ barejaquémavʉ mʉjare Jʉ̃menijicʉi đaicõjeiyede coyʉyʉ. Ʉbenita ácʉ mʉjacacʉ ʉ̃i toivarĩ epeiye báquepe jʉ arĩ đayʉ cʉbebi. ¿Aipe teni yʉre boarĩ́ jarʉvaiyʉrivʉrʉ̃ mʉja? arejame Jesús ñʉje jabovare.
20 —Abujucʉ cʉbi mʉ́que. ¿Ñamema boaiyʉrivʉ mʉre? arejaima ina põeva obedivʉ.
21 Jesús arejame náre:
—Cũinájãravʉ mʉje jabʉóvaijãravʉi cũináro ji đaino mácarõre mʉje đarĩ majibenore cuecumavʉ mʉja. 22 Mʉja buraicõjevaivʉbu mʉjemara ʉ̃mʉ jʉeđovare ne cajede jabʉóvaijãravʉi, ocho paijãravʉa baru ne põeteniburu yóbore, yópe Moisés bácʉ ʉ̃i đaicõjeiye báquepe. Ʉbenita Moisés bácʉ ãmenejaquemavʉ buraicõjeni bʉ́yʉ. Quénora majeñecuva mácavʉ, Moisés bácʉi ñecuva mácavʉ barejaquémavʉ ʉ̃mʉvai cajede buraicõjeni bʉivʉ. 23 Mʉja máre buraicõjeivʉ mʉjemara ʉ̃mʉ jʉeđovai cajede mʉje jabʉóvaijãravʉi, đarãjivʉ yópe Moisés bácʉ ʉ̃i đaicõjeiyepe. ¿Dinʉmʉ aipe teni jorojĩvʉrʉ̃ yʉre ji meađaiye báque boje cũinácʉ ijimʉ mácʉi bajure maje jabʉóvaijãravʉi? 24 Coyʉrĩ dajocajarã mʉja apecʉ meacʉre o ãmecʉre ʉ̃i ãrojae bojeda. Quénora dápiajarã apecʉ meacʉre o ãmecʉre ʉ̃i jãve đaiye boje, arejame Jesús.
Jesús ʉ̃i coyʉino ʉ̃i daino mácarõre
25 Jesús nópe ayʉre jápiaivʉ, Jerusalén ãmicʉriĩmarocavʉ arejaima:
—¿Ñai ãmeni maje jabova pare ne vóvaimʉ boarĩ́ jarʉvaiyʉrĩduivʉ?26 Jã́rijide apa. Maje coricai majare bueyʉbe ʉ̃. Ʉbenita aipe abema maje jabova. “Cristo, Jʉ̃menijicʉi epeimʉ bajube ʉ̃”, ađarãma na.
27 Cristoi daiyede ñame majibenajarama ã́rocacʉre. Ʉbenita ñai Jesús ʉ̃i cʉrõ mácarõre majivʉ maja, arejaima ĩmarocavʉ.
28 Ne que aiyede coreóvayʉ Jesús, bueyʉvacari Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami, yópe arĩ darorejame bʉjié:
—Yʉre aru ji daino mácarõre majivʉ mʉja. Ʉbenita ji bajuma ji majiéque dabedejacacʉ yʉ. Quénora darejacacʉ yʉ apecʉ ʉ̃i daroimʉ mácʉ. Ʉ̃́tame borocʉbecʉ. Ʉ̃́recabe mʉje coreóvabemʉ máre. 29 Ʉ̃́tame daroyʉ bácʉ yʉre, ʉ̃́que cʉcʉ bácʉre. Que baru yʉrecabu ʉ̃́re me coreóvayʉ, arejame Jesús.
30 Dinʉmʉre Jesúre jẽni jacojʉrorivʉ barĩdurejaima ñʉje jabova. Ʉbenita ʉ̃́re ne jẽnajijãravʉ ãmenejaquemavʉ cãreja. Que baru Jesúre ñame jẽmenejaima. 31 Obedivʉ ina põevacavʉ Jesúre jʉ aivʉ, yópe arĩ, coyʉivʉ barejáima:
—Cristo, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ macʉyʉ́, ʉ̃i daquiyede jãve põeva ne đarĩ majibede jã́đovañʉ bʉojabejebu Jesús pʉeno. ¿Mʉ́carĩ? arejaima ina põeva obedivʉ.
Jesúre fariseova ne jẽni jacoicõjeniduino
32 Ne que aiyede Jesúi borore jápiarĩ fariseovacavʉ, ina fariseova aru sacerdotevare jaboteipõeva máre Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine coreipõevacavʉre jẽni jacoicõjenidurejaima Jesúre. 33 Dinʉmʉre Jesús yávayʉ, põevare arejame:
—Majióvarõ bajura cʉcʉyʉmu mʉjaque. Quĩ́jino bajura jaʉvʉ yʉre ji copaini nʉquino yʉre daroyʉ bácʉ yebai. 34 Dinʉmʉ maquinóre pare vorãjaramu mʉja yʉre. Ʉbenita ji nʉquinore nʉiye majibevʉ mʉja. Que baru eabenajaramu yʉre, arejame náre Jesús.
35 Que ayʉre, ina judíova ñʉje jabova ne bajumia yávaivʉ arejaima:
—¿Ã́ri nʉquidica ñai, ñʉje eabenajiyepe ayʉ ʉ̃́re? ¿Apeno joborõi, majevʉ ne cʉrãnʉiĩmaro mácarõi, cʉcʉnʉquidica ʉ̃, buecʉyʉ nócavʉ judíova ãmevʉre? 36 “Yʉre pare vorĩdurãjaramu mʉja. Ʉbenita ji nʉquinore nʉiye majibevʉ mʉja”, aibi. ¿Aipe aiyʉrõ márica no ʉ̃i que aino? arejaima ne baju.
Jiape cʉre đaiocore Jesús ʉ̃i jícaquinore ʉ̃i coyʉino
37 No torojʉve teino bʉojaijãravʉ pʉeno meajãravʉ barejávʉ̃. Dijãravʉre Jesús nacajari núcʉ, yópe arĩ darorejame bʉjié:
—Ácʉ põecʉ pare cʉvaiyʉcʉ baru jãravʉ cũiméjãravʉ baquinóre yópe põecʉ cũiñóimʉ ʉ̃i pare ũcuiyepe ocore, jʉ ajacʉrĩ yʉre. Aru yópe ji jíjʉroepe ocore cũiñóimʉre, nopedeca ʉ̃́re cʉre đacʉyʉmu yʉ jãravʉ cũiméjãravʉ baquinóre. 38 Yópe arĩ, toivaicõjenejaquemavʉ Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i yávaiyede: “Ácʉ põecʉ yʉre jʉ ayʉ bácʉre cʉre đacʉyʉmu yʉ mamaũmeque yópe cʉre đaioco pĩapóri daiyepe”, arejame Jesús.
39 Nópe ayʉ, Espíritu Santo ʉ̃i borore ayʉ barejáme Jesús. Caivʉ Jesúre jʉ aivʉ jacopʉivʉ barãjárama ñai Espíritu Santore. Dinʉmʉre Jʉ̃menijicʉ Espíritu Santore darobedejaquemavʉ cãreja, Jesús ʉ̃i mʉri nʉme boje cãreja, mearore cʉvacʉyʉ cavarõ mearo Jʉ̃menijicʉi cʉrõi.
Jesúre judíova ne cũinátʉrʉra yávabeno
40 Apevʉ ina obedivʉ põeva ne jápiarĩburu yóboi Jesús ʉ̃i que aiyede, ne bajumia boroteivʉ arejaima:
—Jãve ñaime Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ bacʉyʉ́, “edacʉyʉ” ne ávaimʉ, arejaima apevʉ.
41 Apevʉ nácavʉ arejaima:
—Ñai Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉbe Cristo baju, arejaima.
Ʉbenita apevʉ nácavʉ arejaima:
—Cristo baju Galileacacʉ ãmecʉyʉme. 42 David bácʉi pãramecʉ bacʉyʉ́me Cristo baju. Belén ãmicʉriĩmarocacʉ, David bácʉi cʉriĩmaro mácarõcacʉ bacʉyʉ́me Cristo. Que arĩ, toivaicõjenejaquemavʉ Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i yávaiyede, arejaima apevʉ põeva.
43 Que baru Jesúre cũinátʉrʉra yávabedejaima põeva. Cũinátʉrʉ ãmenejavʉ̃ ne ũme. 44 Jesúre jẽni jacoiyʉrejaima apevʉ nácavʉ. Ʉbenita ñame ʉ̃́re jẽmenejaima.
Jesúre judíovai jabova ne jʉ abeno
(Jn 3.1-2)
45 Que teiyede Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine coreipõevacavʉ Jesúre jẽni jacoicõjeniduimara mácavʉ copainʉrejaimađa fariseova aru sacerdotevare jaboteipõeva yebai.
—¿Aipe teni Jesúre jẽmetenarʉ mʉja? arejaimađa náre ina fariseova aru sacerdotevare jaboteipõeva.
46 —Ʉ̃i bueiyepe coyʉyʉre ñʉja ye jápiabevʉ. Que baru ʉ̃́re jẽni davabetevʉ ñʉja, arejaimađa ina coreipõeva.
47 Quénomia ina fariseova arejaimađa:
—Mʉja máre ʉ̃i jʉjovaiyede jʉ arebu mʉja. 48 Ñʉja fariseova aru ina jabova máre ye jʉ abevʉ Jesúre. Ye ñʉjacacʉ cũinácʉ ʉ̃́re jʉ abebi. 49 Ʉbenita põevacapũravʉ Jʉ̃menijicʉi đaicõjeiyede ʉ̃i toivaicõjeiye báquede Moisés bácʉre majibema na. Ne majibe boje, Jʉ̃menijicʉi ñájine đaimara marajárama na toabo cũiméboi, arejaimađa ina fariseova.
50 Fariseovacacʉ Nicodemo, Jesúre boroteyʉ bácʉ jipocamia, cʉrejameđa náque. Aru apevʉ nore cʉrivʉre arejameđa ʉ̃:
51 —Jesús ʉ̃i boro bajure coyʉbebi cãreja. Nópe páyʉre põecʉre ñájine đaicõjemevʉ Jʉ̃menijicʉi đaicõjeiye ʉ̃i toivaicõjeiye báque majare. Ʉ̃i baju coyʉiyede jápiaiye jaʉvʉ majare, maje majinajiyepe aivʉ yéde ʉ̃i đaiyede, arĩdurejameđa Nicodemo.
52 Ʉ̃́re arejaimađa na:
—¿Mʉ máre Galileacacʉrʉ̃? Jʉ̃menijicʉi yávaiye ʉ̃i toivaicõjeiye báquede me buejacʉ mʉ, majicʉyʉ. Ácʉ Galileacacʉ Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ cʉbevaibi ʉ̃, arejaimađa Nicodemore ina fariseova.
53 Que arĩ, ne cʉ̃ramia coapa copainʉrejaimađa na.