Marcos
Jesús Jerusalẽ́i ʉ̃i ecoino
(Mt 21.1-11; Lc 19.28-40; Jn 12.12-19)
11 Jerusalén ãmicʉriĩmaro joabejĩnoi nʉri, Betfajé aru Betania ãmicʉriĩmajinoa baji, no cʉ̃racũ Olivocũ ãmicʉricũ ẽmeino baji, earejaimađa na, Jesús ʉ̃i bueimaraque. Nore earĩ ʉ̃i bueimaracavʉ pʉcarãre jarorejameđa Jesús.
2 Náre yópe arĩ:
—No cõchinoi cʉriĩmajinoi nʉjara mʉja. Ma ẽmeinoi põevare ũmaiãimacʉre, burrore, earãjaramu mʉja, nócacʉ ʉ̃i bʉoimʉre. Põeva ne tubabemʉtame cãreja. Ʉbenita ʉ̃i bʉoimene jođeni, ʉ̃́re davacajarã yʉre. 3 Aru, “¿Aipe teni burrore ʉ̃i bʉoimene jođeni, ʉ̃́re nʉvaivʉrʉ̃ mʉja?” ne aruta, yópe ajarã: “Ñʉjare ĩ́cõjeni darobi maje jabocʉ. Ʉ̃́re ũmacayʉ ãimacʉ jaʉbi ʉ̃. Carijĩeneca mʉjare jacopaiyovacʉyʉme cojedeca”. Nópe ajarã, arejameđa Jesús.
4 Na jʉ arĩ ĩcarãnʉrejaimađa. Nʉri, burrore earejaimađa na. Cʉ̃rami jedevai, ma ẽcarʉi, bʉoimʉ núrejameđa ʉ̃, tubamʉ. Aru ʉ̃i bʉoimene jođenidurejaimađa na. Dinʉmʉma ina burro yebai núrivʉ arejaimađa:
5 —¿Aipe teni jođeivʉrʉ̃ mʉja ʉ̃i bʉoimene? arejaimađa tubamʉre ĩcaivʉre Jesúre.
6 Jesús ʉ̃i aiye báquepedeca náre, nore núrivʉre coyʉrejaimađa tubamʉre ĩ́vʉ. 7 Coyʉrĩ bʉojarĩ, nʉvaicõjenejaimađa náre nócavʉ. Nʉvari Jesúre burrore nʉvacarejaimađa ina pʉcarã. Ne doicajea, ne pʉenocacajeare tubamʉra tʉorĩ, Jesúi tubaquinore đarejaimađa ʉ̃i bueimara. Aru burrore tubarejameđa Jesús. 8 Dinʉmʉma ne pʉenocacajeare jũarejaimađa ina obedivʉ põeva mára. Aru apevʉ jocʉcʉ cavabʉa yoca cʉricavabʉare burarĩ, jũarejaimađa mára, Jesúre meađaiyʉrivʉ ne pueđarĩ jacoyʉrãjiyepe aivʉ.
9 Ʉ̃́re jipocateivʉ aru ʉ̃i yóbocavʉ máre cođoboborejaimađa na:
—Jʉ̃menijicʉre torojʉe bajađéni. Jʉ̃menijicʉ mearo đacaimʉme ʉ̃, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉ. 10 Majeñecu mácʉ, David bácʉi jaboteino mácarõpedeca, cari jabotecʉyʉme. Ʉ̃i jabotequino meaquiyebu. Cari jabocʉ bacʉyʉ́re ména borotenajarevʉ. Jʉ̃menijicʉre torojʉe bajađéni, cođoboborĩ arejaimađa na.
11 Aru Jesús Jerusalén ãmicʉriĩmaroi earĩ, Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami nʉrejameđa. Nore earĩ, ecorejameđa Jesús. Nore cocorĩ jã́ridurejameđa Jesús. Ʉbenita nainúta marejávʉ̃ya. Que baru ʉ̃i bueimara doce paivʉque Betania ãmicʉriĩmajinoi nʉrejameđa Jesús.
Jesús ʉ̃i ãmecoroino higueracʉ jẽidʉa cʉbecʉre
12 Cõmiáijãravʉ javejĩnara, Jesújã ne etaiyede Betania ãmicʉriĩmajinore jocarĩ, ãvʉé ijidejavʉ̃ya Jesúre. 13 Jã́rejameđa joai cũinácʉ jocʉcʉ higueracʉre yoca cʉricʉre. Que baru jẽidʉare vocʉnʉridurejameđa dicʉ yebai. Ʉbenita nore earĩ, yoca matʉiyeda jã́rejameđa. Jẽidʉa cʉbedejavʉ̃ya, jẽidʉa higo ãmicʉridʉa jẽijãravʉ eabe boje. 14 Aru arejameđa dicʉre:
—Cainʉmʉa ãmejarari põeva mi jẽidʉare cojedeca, arejameđa Jesús.
Aru nópe ʉ̃i aiyede jápiarejaimađa ina ʉ̃i bueimara.
Jesús ʉ̃i meađaino Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine
(Mt 21.12-17; Lc 19.45-48, Jn 2.13-22)
15 Bedióva Jerusalén ãmicʉriĩmaroi earejaimađa na Jesújã, Betania ãmicʉrõi nʉivʉ bácavʉ. Earĩ, Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami nʉri, diñami tãibʉi ecorejameđa Jesús. Nore diñami cʉrivʉ bojeđaipõevare jarʉvarĩ jarorejameđa Jesús. Tãutʉra oatʉvaipõeva ne jã́đovaivare moari najuárejameđa ʉ̃. Aru jurevare bojeđaipõeva ne dobarõare máre moari najuárejameđa. 16 Diñami tãibʉi nʉvari jatajʉrorivʉre ye apejĩe paiyede nʉvaicõjemenejameđa Jesús. 17 Náre bueyʉ, yópe arejameđa ʉ̃:
—Yópe arĩ, toivaicõjenejaquemavʉ Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i yávaiyede: “Ji cʉ̃rami caivʉ põeva ne yʉre, Jʉ̃menijicʉre, coyʉiñamimu”, arĩ toivaicõjenejaquemavʉ. Ʉbenita diñamine tatorĩ ĩ́vʉ ne dupiñamipe đaquemavʉ mʉja, mʉje pʉeno ʉrarõ tãutʉra ĩ́ye boje põevare jocarĩ, ne bojeđaiyede mʉje cʉvaede, arejameđa náre Jesús.
18 Sacerdotevare jaboteipõeva aru ina Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõeva diede, Jesús ʉ̃i đaiye báquede, jápiarĩ, ʉ̃́re boarĩ́ jarʉvaiyʉrĩdurejaimađa na. Ʉbenita ina põevacapũravʉ Jesús ʉ̃i bueiyede jápiarĩ, ʉrarõ dápiarejaimađa na. Que baru jidʉrĩ, ʉ̃́re ne boarĩ́ jarʉvarãjiyede borotedejaimađa ina sacerdotevare jaboteipõeva ina Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõevaque. 19 Aru nainíburu yóboi diĩmarore jocarĩ, nʉrejaimađa Jesújã.
Higueracʉ yaicʉ
(Mt 6.14-15, 17.20, 21.20-22; 1 Co 13.2)
20 Cõmiáijãravʉ javejĩnara vainánʉivʉ dicʉ higueracʉ yebai jã́rejaimađa. Aru caicʉ dicʉ aru caiye nʉo máre yaidéjavʉ̃ya. 21 Dinʉmʉma Pedro, Jesús ʉ̃i yávaino mácarõre dicʉre ãrʉri, arejameđa ʉ̃́re:
—¡Mʉ, bueipõecʉ, jã́jacʉ! Dicʉ, mi ẽnoare ãmecorovaricʉ, yaidébu, arejameđa Jesúre.
22 Aru Jesús arejameđa náre:
—Jʉ ajarã mʉja Jʉ̃menijicʉre, ʉ̃i cađatequiyepe aivʉ mʉjare. 23 Jãve coyʉyʉbu mʉjare: Ácʉ põecʉ icũ cʉ̃racũre ʉ̃i aru yópe: “Nʉjacũ yore jocarĩ pʉ jia ʉrađaita, cocʉnʉjacũ”, nópe đaquiyebu dicũ. Ácʉ põecʉ ʉ̃i me jʉ aru Jʉ̃menijicʉre aru “Jʉ̃menijicʉ iye đaiyede majibebi”, arĩ dápiabedu, caiye ʉ̃i cʉ̃racũre cõjeiyepe tequiyebu. 24 Que baru coyʉyʉbu mʉjare: Caiye iye mʉje Jʉ̃menijicʉre jẽniaiyede, dápiajarã yópe: “Jãve Jʉ̃menijicʉ jícʉyʉme yʉre”, arĩ dápiajarã mʉja. Yópe dápiaru, Jʉ̃menijicʉ jícʉyʉme mʉjare mʉje ʉede. 25 Aru cainʉmʉa mʉje jẽniaiyede majepacʉque, jaraivʉ baru o chĩoivʉ baru apecʉ ʉ̃i ãmeina teiyede, ãrʉmetejarã diede. Cãrijimene đajarã ʉ̃́que, majepacʉ cavarõ mearocacʉ ʉ̃i ãrʉmetequiyepe aivʉ mʉje ãmeina teiyede máre. 26 Ʉbenita apecʉ ʉ̃i ãmeina teiyede mʉjaque ãrʉru, majepacʉ cavarõ mearocacʉ ãrʉmetebecʉbe mʉje ãmeina teiyede máre, náre arĩ buedejameđa Jesús.
Jesús ʉ̃i parʉé
27 Bedióva cojedeca earejaimađa Jerusalén ãmicʉriĩmaroi. Nore Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami tãibʉi cuyʉ barejámeđa Jesús. Sacerdotevare jaboteipõeva, aru Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõeva, aru judíova bʉcʉva máre nʉrejaimađa ʉ̃i yebai. 28 Jẽniari jã́rejaimađa ʉ̃́re:
—¿Ye parʉéque đayʉrʉ̃ mʉ iye mi đaiyede? ¿Ñame jídi mʉre iye parʉéde mi nópe đaiyede? arejaimađa Jesúre.
29 Jesús arejameđa náre:
—Yʉ máre jẽniari jã́quijivʉ mʉjare cũináro jẽniari jã́inore. Coyʉjarã yʉre. Yʉre mʉje coyʉiyede, yʉ máre coyʉquijivʉ mʉjare ji parʉéque ji đaiyede. 30 ¿Juan Bautista bácʉ jã́đovarejaquemari põevare Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i parʉéque o põeva ne parʉéque? Coyʉjarã yʉre, arejameđa náre Jesús.
31 Ʉ̃i que aiyede, borotedejaimađa ne bajumia yópe:
—Maje aru “Jʉ̃menijicʉque”, ʉ̃ aquijibi “¿Aipe teni jʉ abetecarãrʉ ʉ̃́re?”32 Ʉbenita “põevaque” aiye jaʉbevʉ majare, ne bajumia arejaimađa.
Caivʉ ina obedivʉ põeva coreóvarejaimađa Juan Bautista bácʉ Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ bajure. Que baru ina jabova jidʉrejaimađa náre. 33 Arejaimađa Jesúre:
—Majibevʉ ñʉja, arejaimađa.
Dinʉmʉre Jesús arejameđa náre:
—Yʉ máre coyʉbevʉ mʉjare ñamei parʉéque ji đaiyede, arejameđa Jesús.