Corruption—Eski ena li partout?
“Nou compagnie travail pou enn municipalité ki dirigé par gouvernement. Bien souvent, nou bizin attann deux ou-soit trois mois avant nou gagne nou la paye. Pourtant, pa trop longtemps, enn employé gouvernement finn telephone moi. Li ti dire moi ki li kapav faire nou gagne nou la paye vite si nou donne li enn ti la monnaie ladan en retour.”—JOHN.a
ESKI ou finn deja victime corruption? Kitfois pa couma seki’nn mentionné la-haut, mais li preské sur ki ou finn souffert a cause corruption.
Dapré enn l’organisation ki lutte kont corruption, (Transparency International’s (TI) 2011 Corruption Perceptions Index),b “si bizin donne bann point entre 0 (beaucoup corruption) ek 10 (pena okenn corruption), majorité parmi 183 pays ek territoire gagne moins ki cinq point.” Deux l’année avant sa, en 2009, sa mem l’organisation-la ti reconette dan rapport ki li faire chaque l’année, ki ena corruption partout dan le monde. Li ti dire: “Li clair ki pena okenn pays dan le monde kot pena corruption.”
“Corruption c’est kan enn dimoune abuse pouvoir ki li ena pou so l’avantage personnel. Li affecté la vie enn dimoune, moyen ki permette li pou vive, ou-soit so la joie, parski tousala depann lor l’honneteté bann dimoune ki ena l’autorité.”—TRANSPARENCY INTERNATIONAL
Dan certain cas, consequence corruption kapav bien grave. Par exemple, magazine Time dire ki “corruption ek negligence” ti en partie responsable sa quantité la mort ki ti ena pendant tremblement de terre dan Haïti, en 2010. Li ti aussi ajouté ki’nn ‘construire bann batiment sans ki finn bien consulté bann ingenieur ou-soit pa finn consulté zot ditou, ek bann dimoune finn donne beaucoup bribe bann soi-disant inspecteur gouvernement.’
Eski li possible pou tire corruption net? Pou reponn sa question-la, nou bizin comprend pou ki raison ena corruption. Nou pou examine sa dan prochain lartik.
a Bann nom finn changé.
b “The Corruption Perceptions Index classe bann pays dapré niveau corruption ki ena dan zot service publik.”—Transparency International.