Mumui ke he Keriso, ko e Takitaki Mua Ue Atu
KO LAUTOLU ne mumui ke he tau pule he tagata kua fa hogohogo manava. Ka kua kehe lahi e lauiaaga he takitaki he Keriso ki a lautolu ne omaoma ki ai. Pehē a Iesu: “Kia o mai a mutolu kia au, ko mutolu oti ne matematekelea mo e pehia he tau kavega; ko au foki ke okioki ai a mutolu. Kia hahamo e mutolu e lakau hahamo haku, mo e fifitaki mai a mutolu kia au; ha ko au ni ko e totonu mo e loto holoilalo; ti moua ai e mutolu e okiokiaga mo e tau agaga ha mutolu.” (Mata. 11:28, 29) Kua okioki mo e atihake e takitakiaga ha Iesu. Kua manamanatu lahi a ia ki a lautolu ne tū tokolalo mo e matematekelea, ti uiina a lautolu ki lalo he lakau hahamo totonu haana. Ka ko e heigoa kua putoia he mumui ke he takitakiaga ha Iesu?
“Ne mamahi a Keriso ni ma mutolu,” he tohi he aposetolo ko Peteru, “ti toka ai e ia e fakafifitaki ma mutolu, kia mumui atu [fakatata] a mutolu ke he hana tau tuagahui.” (1 Pete. 2:21) Aoga lahi fēfē ke mumui atu a tautolu ke he tau tuagahui ha Iesu? Manamanatu ko koe he matakau ka o atu ke he taha faahi he fonua ne tanu ai e tau pomu ti taha ni ia mutolu ne iloa e puhala kua haohao mitaki ke o atu ai. To nakai kia mui fakatata a koe ke he tau tuagahui haana, ti liga tu foki he tau pite hui haana? Pihia foki, kua falanaki e haohao mitaki ha tautolu anoiha ke he puhala ne muitua fakatata e tau momoui ha tautolu ke he fifitakiaga ha Iesu. He taute pihia kua putoia e fanogonogo mo e omaoma ki a ia mo e kaufakalataha mo lautolu ne hukui a ia.
Fanogonogo mo e Omaoma
Tata atu ke he matahiku he haana Lauga he Mouga, ne pehē a Iesu: “Ka fanogonogo taha ke he haku a tau kupu nai, mo e eke ai e ia, to fakatai e au a ia ke he tagata loto matala ne fakatu e ia hana fale i luga he mena patu. Kua to mai e uha, kua lele mai foki e tau vai, kua agi mai foki e matagi, kua pehi mai ke he fale ia, ka e nakai ni veli a ia; ha ko e mena kua fakave i luga he mena patu.”—Mata. 7:24, 25.
Ne hagaao a Iesu ke he tagata ne fanogonogo mo e omaoma e tau kupu haana ko e tagata “loto matala.” Fakatātā nakai e tautolu e omaoma fakamooli ha tautolu kua fakalilifu mo e loto fakaaue a tautolu ke he fifitakiaga he Keriso, po ke hihiga a tautolu ke fifili mai he tau poakiaga ha Iesu e tau mena kua mukamuka po ke hagahaga mitaki ke omaoma? Pehē a Iesu: “Ko e mena eke mau e au e tau mena kua mitaki kia ia [Atua].” (Ioane 8:29) Kia eketaha a tautolu ke mumui ke he fifitakiaga ia.
He senetenari fakamua, ne fakatoka he tau aposetolo e fifitakiaga mitaki he omaoma ke he takitakiaga he Keriso. He taha magaaho, ne pehē a Peteru ki a Iesu: “Kitiala, kua toka tuai e mautolu e tau mena oti, ka e mumui atu kia koe.” (Mare. 10:28) Mooli, ne mailoga he tau aposetolo e takitakiaga ha Iesu ke aoga lahi ati makai a lautolu ke toka hifo e falu mena ka e mumui atu ki a ia.—Mata. 4:18-22.
Kaufakalataha mo e Tau Hukui he Keriso
Nakai leva to mate a Iesu, ne totoku e ia taha puhala foki ka mumui atu a tautolu ke he takitakiaga haana. Pehē a ia: “Ko ia ke talia taha ka fakafano atu e au, kua talia e ia au.” (Ioane 13:20) Ati vagahau a Iesu hagaao ke he tau hukui fakauku haana ko e “tau matakainaga” haana. (Mata. 25:40) He mole e liu fakatū hake a Iesu ke he lagi, ne kotofa e “tau matakainaga” haana ke taute e tau gahua haana, he eke mo “tau fekau a Keriso” ko e tau hukui hane uiina falu ke fakafeilo ki a Iehova ko e Atua. (2 Kori. 5:18-20) He mailoga e tautolu e takitakiaga he Keriso kua putoia e omaoma ke he “tau matakainaga” haana.
Kua lata ia tautolu ke kumikumi e puhala kua tali e tautolu e fakatonuaga faka-Tohi Tapu he tau tohi ha tautolu ne fakavē ke he Tohi Tapu. He fakaako e tau Tohiaga Tapu mo e o ke he tau feleveiaaga he fakapotopotoaga, kua fakamanatu ki a tautolu e tau kupu he Keriso. (2 Pete. 3:1, 2) Kua fakakite e tautolu e loto fakaaue lahi ma e foakiaga nei he tau mena kai fakaagaaga he fakaaoga tumau ai. Ko e heigoa e tali ha tautolu kua lata kaeke kua fatiaki lagaloga falu fakatonuaga? Ma e fakatai, ne fakatonu he Kupu he Atua e tau Kerisiano ke mau “kia lata mo e Iki.” (1 Kori. 7:39) He molea e senetenari, ko e matakupu nei kua lagaloga e fakatutala he The Watchtower. Ko e tau matakainaga he Keriso kua fakatātā mooli ha lautolu a manamanatu fakaalofa ma e tuaga fakaagaaga ha tautolu he taute e tau vala tala hagaao ki ai mo e falu fakatonuaga omoomoi. He muitua ke he tau fakamanatuaga nei ko e taha puhala ke fakakite kua mumui a tautolu ke he ha tautolu a Takitaki mua ue atu ko Iesu Keriso.
“Ko e puhala he tau tagata tututonu, kua lata ia mo e maama he aho, kua tupu tolomaki atu hana maama ke hoko ke he tupoula,” he tohi he Tau Fakatai 4:18. E, kua gahuahua tumau e takitakiaga ha Iesu nakai tuma. Taha puhala ke kaufakalataha mo e “tau matakainaga” he Keriso ko e moua e aga mitaki ke he tau hakahakaaga he maamaaga ha tautolu ke he tau kupu mooli faka-Tohi Tapu ne taute he “fekafekau fakamoli mo e loto matala.”—Mata. 24:45.
Kua fakatātā foki e tautolu e omaoma ha tautolu ke he “tau matakainaga” he Keriso he kaufakalataha mo e tau leveki kotofa he fakapotopotoaga Kerisiano. Pehē e aposetolo ko Paulo: “Kia omaoma a mutolu ke he tau takitaki ha mutolu, mo e fifitaki a mutolu ki ai; nukua leoleo a lautolu ke he tau agaga ha mutolu.” (Hepe. 13:17) Ma e fakatai, liga foaki he motua ki a tautolu e fakamalolōaga ke he aoga he taute tumau e Tapuakiaga Magafaoa he afiafi po ke liga talahau e tau lagomatai hagaao ke he falu vala he gahua ha tautolu he fonua. Ko e leveki faifano kua liga foaki ki a tautolu falu lagomatai he fakatonuaga faka-Tohi Tapu ke he vala pauaki he moui faka-Kerisiano. Ko e makai ha tautolu ke fakagahua e fakatonuaga pihia kua fakakite kua mumui a tautolu ki a Iesu ko e Takitaki ha tautolu.
Ko e lalolagi kua nakai fai takitakiaga lauia mitaki lahi. Ka ko e okiokiaga mooli ke mumui ke he takitakiaga fakaalofa he Keriso! Ko e mena ia, kia omaoma a tautolu ke he ha tautolu a Takitaki mo e kaufakalataha mo lautolu ne fakaaoga e ia he vahā nei.
[Tau Fakatino he lau 27]
Talia nakai e koe e fakatonuaga faka-Tohi Tapu ke nakai hahamo fakalataha mo e tau tagata nakai talitonu?