Diabetis—“E Asesino Silencioso”
TEMPO cu Ken tawatin 21 aña di edad el a cuminsa sinti un sed straño cu no kier a kita. Tambe el a cuminsa ta orina cada bes, y cu tempo asta cada 20 minuut. No a dura masha cu Ken a cuminsa sinti cu su man- y pianan a bira pisa. Semper e tawata cansa y su bista a bira trubel.
E momento decisivo a yega ora Ken a haya grip. Un bishita na docter a confirma cu no ta djis un grip Ken tawatin. Hunto cu esaki e tawatin diabetis mellitus Tipo 1, of pa mas cortico, diabetis of malesa di sucu. E desbalanse biokimico aki ta stroba e curpa di uza cierto substancianan nutritivo, specialmente un tipo di sucu den sanger cu nan ta yama glucose. Ken a keda seis siman den hospital prome cu su nivel di sucu a stabilisa.
Esei a sosode mas cu 50 aña pasa, y tratamento di e malesa aki a mehora considerablemente durante e ultimo 50 añanan. Sinembargo, ainda Ken ta diabetico, y no ta e so. Ta ser calcula cu rond mundo, mas cu 140 miyon hende tin e malesa aki, y segun e Organisacion Mundial di Salu, pa aña 2025 e cantidad aki lo por bira dobel. Ta di compronde cu expertonan ta precupa cu tin asina tanto hende cu diabetis. Segun Dr. Robin S. Goland, codirector di un centro di tratamento di diabetis na Merca: “E hopi casonan di diabetis cu tin awor por ta un indicacion di e comienso di un epidemia.”
Analisa e siguiente informenan breve aki for di rond mundo:
AUSTRALIA: Segun e Instituto Internacional di Diabetis di Australia, “diabetis ta un di e problemanan di salu di mas dificil pa soluciona den siglo 21.”
INDIA: Por lo menos 30 miyon hende ta diabetico. Un docter a bisa: “Rond di 15 aña pasa, nos tawatin apenas algun pashent bou di 40 aña di edad cu diabetis. Awe, un di cada dos persona cu e malesa aki ta cai den e grupo di edad ei.”
SINGAPUR: Casi un tercera parti di e poblacion entre 30 pa 69 aña di edad tin diabetis. Hopi mucha tambe tine, algun di nan di apenas 10 aña.
MERCA: Mas o menos 16 miyon hende ta diabetico, y tur aña nan ta diagnostica rond di 800.000 caso nobo. Miyones di hende mas tin e malesa aki sin cu nan sa.
Loke ta haci diabetis mas dificil pa trata ta cu un persona por tin e malesa pa hopi tempo prome cu e ser diagnostica. “Door cu e sintomanan di diabetis ta masha vago na principio”, segun e revista Asiaweek, “hopi bes e ta sigui desaroya sin cu e persona sa.” Pesei, nan ta yama diabetis e asesino silencioso.
En bista di e seriedad y e hopi casonan di e malesa aki, e siguiente articulonan lo trata e preguntanan aki:
● Kico ta causa diabetis?
● Con e personanan cu tin e malesa aki por trata cu ne?
[Cuadro/Plachi na pagina 4]
Di Unda e Nomber A Bini
E palabranan “diabetis mellitus” ta bini for di un palabra Griego cu ta nifica “pasa door di sifon” y un palabra Latin cu ta nifica “zoet manera honing.” E palabranan aki ta duna un bon descripcion di e malesa aki, pasobra ora un persona cu tin diabetis bebe awa, e awa ta drenta door di su boca bai den su blas di orina y sali mesora for di su curpa manera cos cu ta door di un sifon e ta pasa. Ademas, su orina ta zoet pasobra e ta contene sucu. De echo, prome cu nan a descubri tecnicanan mas eficas, un manera cu nan tawata test diabetis tawata door di basha orina di un pashent den cercania di un neishi di fruminga. Si e fruminganan yen’e, esaki tawata un indicacion cu e tin sucu aden.