Novioca, noviapa familiamanga animalgucunahuanmi culquitaca paganalla carca.
¿Yachaparcanguichu?
Israelitacunapa tiempopica ¿imamandata novioca noviapa familiamanga culquita pagana carca?
ISRAELITACUNAPA tiempopica nara cazarashpallatami novioca, noviapa familiamanga culquita pagana carca. Noviapa familiamanga imapash valishca cosascunata cushpa, animalcunata cushpa, o huaquinbica trabajashpapashmi paganalla carca. Bibliapica Jacob, Raquelhuan cazarangapaj munashcamanda paipa suedropa 7 huatacunata trabajangapaj deacuerdo quidashcatami villan (Gén. 29:17, 18, 20). Shinapash ¿imamandata noviapa familiaman culquita pagana costumbretaca ruran carca?
Bibliamanda ali estudiashca Carol Meyersca ninmi: “Chai tiempopica novioca, noviata ña pushagrijushcamandami familiacuna ama llaquirichun noviamandaca culquita cun carca” nin. Shinallata “ashtahuanbachaca alpata trabajashpa causaj familiacunapimi cai costumbrecunata ruranaca importantepacha carca” nin. Noviamanda familiaman culquita paganaca ishcandi familiacunatallatami shujllashna tucushpa cachun ayudan carca. Chaimandami familiacunaca imapash llaquicuna charishpaca ishcandillata ayudarita ushana carca. Shinallata noviapa familiaman culquita cunaca, noviahuan novio shuj serio compromisota charishcata y chai punllamanda novio paipa noviata cuidana responsabilidadta charishcatapashmi ricuchijurca.
Noviamanda novio culquita cuna o pagana costumbre tiajpipash, noviata jatunalla o randinalla cashcataca na ricuchijurcachu. Libro de Instituciones del Antiguo Testamentoca cashnami nin: “Novio, noviapa familiaman culquita cushpaca noviata randijuj cuendami ricurin. Shinapash na shina canllu. Ashtahuanbachaca ushiguta viñachishcamanda familiata ninanda agradicishcatami ricuchijun” nircami.a
Cunan punllacunapipashmi huaquin llactacunapica novioca, noviapa familiaman culquita cuna o pagana costumbreta charin. Jesusta catijcuna cashna costumbrecuna tiajpipash noviotaca culquigutaca ricushpallami mañana can. Ashtaca culquita carachun o cuchunga na exiginachu can. Cashna rurajpimi shuj gentecunapash, shujcunata ‘llaquishpa causaj’ gentecuna cashcataca ricunga (Filip. 4:5; 1 Cor. 10:32, 33). Shinallata testigo taitacuna, noviota ashtaca culquita pagachun na exigishpaca na ‘charijyangapalla munajcuna’ cashcatapashmi ricuchi ushanga (2 Tim. 3:2). Shinallata noviamanda ashtaca culquita cuchun o pagachun mañajpica, precursor cashpaca talvezpashmi culquita trabajashpa charingacaman precursor canata saqui ushanman. Shinapash na ashtaca culquita cuchun exigijpica chaicunataca na rurangachu.
Huaquin llactacunapica novio, noviapa familiaman mashna culquita pagana cashcataca ñami leycunapi churashca can. Chashna leycuna tiaj pushtucunapi causaj testigo taitacunaca chai leycunataca respetanmi. Testigocunaca Jehovapa mandashcacunamanda imapipash na afectajpica Bibliapi: “Jatun mandajcunataca, tucuicunami cazuna canguichi” nishca shimicunatami pactachin (Rom. 13:1; Hech. 5:29).
a Versión castellana de Alejandro Ros, 1985.