Le Manatu o le Tusi Paia

Pe Tatau Ona E Mataʻu i Ē ua Maliliu?

PE A tulai mai le mataupu i ē ua maliliu, e toatele tagata ua alofia le talanoa atili e faatatau i ai. Ae peitai, o nisi, e lē gata ina lē mautonu i le mataupu; ae ua tumu i le fefefe. O lea la o se mea masani le maua o tū ma faiga e fesootai ma le mataʻu i ē ua maliliu i aganuu uma a le lalolagi. Mo se faaaoaoga, seʻi o tatou vāai atu i tū masani i le nuu i saute o Sahara i Aferika.

Na manatua lelei e se tasi fafine mai le aai i Aferika i Sisifo se mea na tupu ina ua faatoʻā mavae le maliu o se tasi o tagata o lona aiga. Na ia faamatala mai e faapea: “E masani ona saunia e se tasi o le aiga se ipu meaʻai mo lē ua maliu ma tuuina ma le faaeteete i lona potumoe. Pe a alu ese le tagata lea o le aiga, ou te alu atu ma ʻai le meaʻai. Pe a toe foi ane le tagata o le aiga, e fiafia tele o ia! Sa ia talitonuina na maua e lē ua maliu le meaʻai. Sa faagasolo pea lenei tulaga seia oo lava ina ua ou maʻi ai. Na matuā lē manogi se meaʻai ia te au ma lē mafai ona toe ʻai so o se meaʻai. Na avea lenei ma tulaga na faapopoleina ai aʻu! Na talitonu le toatele o loʻu aiga e faapea o loʻu maʻi ua māfua mai i le tagata o le matou aiga lea na maliu. Na latou tau mānatu masalo o toatamai o ia i se tasi o le aiga.”

I le aai lava lea e tasi, afai o iai se masaga a se aiga ma ua maliu le isi, e leai se isi e mafai ona talanoa e uiga i lē ua maliu i totonu o le aiga. Pe afai e fesili se tasi e faatatau i le isi o le masaga lea ua maliu, o le tali masani a le aiga: “O la e alu atu o ia e faatau masima.” E malosi lo latou talitonuga e faapea o le a oti le isi o le masaga lea e ola pe afai e taʻu le mea moni.

Seʻi faaāta i lou mafaufau le mea lenei na tupu: Ua maliu se tamaloa e toatolu ana avā. I le aso na sosoo ai ina ua uma le falelauasiga, na saunia ai ni laei papaʻe faapitoa mo avā. I le taimi lava e tasi, e fausia ai se faletaele faapitoa i laau ma lau e latalata ane i le fale o le aiga, o iina e taeele ma oofu ai i laei papaʻe nei fafine. E leai se tasi e mafai ona ulufale atu i lena nofoaga seʻi vaganā i latou lava ma se tamaitai ua tofia e fesoasoani ia i latou. Pe a oo i le taimi e ulufafo ai mai lenei faletaele faapitoa, e ufitia ai foliga o nei fafine i veli. E ʻulaina foi e nei fafine se sebe, o se ʻula manoa mo le “puipuiga.” O lenei sauniga o le taelega e faia i Aso Faraile ma Aso Gafua taitasi mo le 100 aso. A o faagasolo lenei taimi e lē mafai ona latou tago atu ma aumaia so o se mea mai se tane. Afai e manao se tane e avatu se mea ia i latou, e tatau ona ia tuuina muamua i luga o le eleele po o luga o se laulau. Ona faatoʻā tago lea i ai o le fafine. E leai se tasi e faatagaina ona nofo pe moe foi i moega o nei fafine. E so o se taimi lava latou te tuua ai le fale, e tatau ia i latou taitoatasi ona aveina se laau faapitoa. Ua latou manatu o le umia o lenei laau o le a taofia ai la latou tane lea ua maliu mai le osofaia o i latou. Pe a lē mulimuli atu i faatonuga ia e taʻua i luga, latou te manatu o le a toatamai tele le tane lea ua maliu ma osofaia loa i latou.

O tala faapena ua taatele i na vaega o le lalolagi. Peitai ane, o nei ituaiga o tū masani e taatele i Aferika.

Ua Taatele le Mataʻu i Ē ua Maliliu

Na taʻua e se tasi encyclopedia o le Encarta, manatu o loo mulimuli mai i le vaaiga a le toatele o tagata e uiga i o latou tuaa ua maliliu e faapea: “O tagata o aiga ia ua maliliu . . . e talitonuina le avea o i latou ma meafaiola agaga malolosi, pe i nisi taimi ua mauaina e i latou tulaga talitutusa o atua. [O lenei manatu] ua faavae i talitonuga e faapea o tuaa o ni tagata galulue malolosi o le sosaiete, o loo naunau mai pea i mataupufai a tagata o o latou aiga ia o loo feola. Ua tele ni faamaumauga i sosaiete o tagata i Aferika i Sisifo . . . , i Polenisia ma Melanisia (o le Dobu ma le Manus), i le lotolotoi o nisi o tagata o le Indo-European (o tagata anamua o Scandinavia ma Siamani), ma ae maise lava i Saina ma Iapani. Ua talitonuina e le lautele, e faaaogā e tuaa se pule malosi, o le mauaina lea o se malosi faapitoa e taaʻina ai faasologa o le olaga pe pulea ai le ola sologa lelei o tagata o o latou aiga ia o loo soifua pea. O le puipuiga o le aiga, o se tasi lea o o latou popolega autū. Ua manatu ia i latou o ni puluvaga i va o le atua sili, po o atua, ma tagata, ma e mafai foi ona fesootai ma tagata ola e ala i miti ma a latou meatotino. O le uiga e faaalia ia i latou o le mataʻu ma le āva. Pe a lē faia faapea, atonu o le a faapogaia e tuaa faamaʻi ma isi faamalaiaga. O le faamalieina, o talosaga, o le tatalo, ma taulaga o nisi na o vala eseese e mafai ai e ē o feola ona fesootai ma o latou tuaa.”

O le mea moni, e mafai ona faaitiitia ai tupe maua a le aiga ona o le matataʻu i ē ua maliliu. E masani lava, o sauniga sasalu e manaomia ai meaʻai ma vaiinu, o manu ola mo taulaga, ma lavalava taugata e tagisa i ai i latou o loo malosi lo latou talitonuga e faapea e tatau ona matataʻu i ē ua maliliu.

Ae pe o tauaiga ea po o tuaa ua maliliu ua iai moni i se tulaga e faamataʻuina ai pe āva atu i ai? O le ā ua fai mai ai le Afioga a le Atua, le Tusi Paia?

Pe e Mafai Ona Faaleagaina Oe e Sē ua Maliu?

Atonu e te fiafia e iloa e faapea ua faailoa mai e le Tusi Paia ni mea e uiga i na talitonuga. I le tusi o Teuteronome, ua taʻua ai faiga e fesootai atu i le mataʻu i ē ua maliliu. Ua faamatalaina e faapea: “Aua neʻi iloa ia te oe se tasi . . . o se ʻapele, po o se fesili atu i aitu, po o se ua i ai le aitu vavalo, po o se saili atu i e ua oti. Auā e inosia e Ieova o i latou uma o e faia na mea.”—Teuteronome 18:10-12.

Mātau mai, e taʻusalaina e Ieova na ituaiga o faiga. Aisea? Ona o loo faavae i se pepelo. O le pepelo sili e tusa ai ma ē ua maliliu e faapea e ola pea le solu. Mo se faaaoaoga, na taʻua e le mekasini The Straight Path le faamatalaga lenei e uiga i le mea e tupu i ē ua maliliu: “O le oti ua na o se faamatuueseina atu o le solu. . . . O le tuugamau o se nofoaga e teuina ai na o le tino, ae lē o le solu.”

E lē o ioe i ai le Tusi Paia. Seʻi e faitau ifo lava oe ia i le Esekielu 18:4: “Faauta, o solu uma, o oʻu lava i latou; e pei o le solu o le tamā ona fai moʻu, e faapea foi le solu o le atalii; o le solu e agasala e oti ia.” (King James Version) E faapena foi, ona faamatala mai ma le manino e le Tusi Paia le tulaga e oo i ai tagata ua maliliu i le Failauga 9:5: “Auā o e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea.” Ua faapupula mai ai e lenei mea le pogai e lē tagofia ai meaʻai ua saunia mo ē ua maliliu seʻi vaganā ua ʻaia e se tagata ola.

Peitai ane, e lē o tuupogisaina ai i tatou e le Tusi Paia e aunoa ma se faamoemoe mo i latou o ē o i tuugamau. E mafai ona latou toe feola mai! Ua tautala le Tusi Paia i se “toe tutū.” (Ioane 5:28, 29; 11:25; Galuega 24:15) O le a tupu lenei mea i le taimi atofaina a le Atua. Ae i le taimi lenei, o loo taooto ē ua maliliu i tuugamau ma le matuā lē iloa o se mea, o loo ‘momoe’ seia oo i le taimi a le Atua e toe ‘fafagu’ mai ai i latou.—Ioane 11:11-14; Salamo 13:3.

Ua masani ona matataʻu tagata i mea e lē iloa. O le poto saʻo e mafai ona tuusaʻoloto mai ai se tagata mai i uputuu lē faavaea. Ua aumaia e le Tusi Paia ia i tatou upu moni e uiga i le tulaga o ē o i tuugamau. A faafaigofie la, e lē tatau ona e mataʻu i ē ua maliliu!—Ioane 8:32.