Ia Naunau Totino i Isi
“Aua neʻi taitasi ma vaavaai i ana lava mea, a ia taitasi ma vaavaai i mea a isi.”—FILIPI 2:4.
1, 2. O ā ni mafuaaga mo le naunau totino i isi?
UA IA i tatou ni mafuaaga lelei e naunau totino ai i isi. Mo se faataʻitaʻiga, e tatau ona tatou naunau fiafia i o tatou uso a tagata ona e eseese i tatou o le tasi mai le isi. O le foafoaina o sela o o tatou tino mai le amataga, o loo tauaveina ai se ata o lo tatou fausaga mai i o tatou mātua. E matuā ese lava lea mea, o lea ua faaopoopo atu ai e tagata suesue tau i le solitulafono “tulaga lima” mai le amataga i a latou faasologa o lo latou tomai e faailoa ai.
2 E iai isi mafuaaga e pogai ai ona ese i tatou ma naunau fiafia ai le tasi i le isi. Mai le afuafuaina, e taaʻina ai i tatou e lo tatou siosiomaga. E iai faamaoniga e tele faapea e tali atu pepe e leʻi fananau mai i mea o loo faia i fafo atu o le manava. I lea, pe a tatou fananau mai i le lalolagi e avea o ni ē faalagolago la tatou manava ia i tatou lava, po o solu, e mafai loa ona aafia i tatou i uiga ma auala o o tatou mātua. A o tatou tutupu aʻe, atonu pe ua na o i tatou lava le tamaitiiti pe o le a iai foi ni uso ma ni tuafafine ma fai ai se sao i le tausia o i latou. O lena fesootaiga, po o le leai foi o sea fesootaiga, ua iai sana vaega i le auala tatou te tuputupu aʻe ai. O mea o tatou faitau ai, o aʻoaʻoina i le aʻoga, ma matamata ai i televise ua taaʻina ai foi o tatou mafaufau ma gaoioiga.
3. I le ōgatasi ai ma le Filipi 2:4, o le ā le naunau fiafia e faapitoa lava ona ia i tatou mo isi?
3 O lea, o le auala e ese ai i tatou ua siitia ai sina naunau o le tasi i le isi. Ae sili atu ona maualuga le pogai sa iai i le mafaufau o le aposetolo o Paulo mo le naunau i isi. O lea, na ia uunaia ai uso Kerisiano ina ia ‘vaavaai, e lē na o i faanaunauga totino i a latou lava mea, ae ia naunau totino foi i mea a isi.’ (Filipi 2:4) Na i lo o le sailia o o tatou lava lelei, e tatau ona tatou naunau faapitoa i lelei faaleagaga o isi. O lea, o ā la ni auala tatou te faia ina ia faaalia ai lena naunau totino i isi?
Naunau Faaleagaga ma Eseesega i Uiga Totino
4. E tusa ai ma le Efeso 4:22-24, o ā suiga e faatupulaia ai lo tatou naunau faaleagaga i isi?
4 O lo tatou naunau faaleagaga i isi e faatupulaia ai pe afai tatou te faatatauina totino le poto i le upu moni o le Tusi Paia ma aʻoaʻo ina ia faatatauina i tatou ia ōgatasi ma le faaaʻoaʻoga a Iesu Keriso. (1 Peteru 2:21) I le avea ma Kerisiano moni, ua tatou ‘tuuese ai le tagata tuai e tusa ma uluai auala o amioga’ ma galulue ina ia suia lenei mea i le “tagata fou ua faia e foliga i le Atua, i le amiotonu ma le amio lelei e faamaoni.” (Efeso 4:22-24) O lea, o uiga manatu faapito ua agaʻigaʻi ina suia i le agalelei, le magafagafa mo isi.—Isaia 65:25.
5. Aiseā e eseese ai uiga totino i le faapotopotoga Kerisiano, ua uunaia ai le ā le fesili?
5 E ui i suiga mataʻina i uiga totino sa iai i tagata o Ieova, ae o loo tumau pea faanaunauga agasala. E pei ona sa faailoa mai e Paulo: “Pe a ou loto atu i le lelei e fai, ua ia te au le leaga.” (Roma 7:21) O le mea moni, o loo iai isi uiga moni na maua pe na fananau mai foi ma i tatou, ma o nei uiga ua iloagofie ai i tatou. O nisi e iai o latou tomai faapitoa po o ni taleni, a o isi e iai le tomai e fai ai filifiliga ma faaiʻuga. A o nisi e filemu ma taofiofi, a o isi e manao e faapotopoto faatasi ma e feoai solo. Ua faapefea la ona tausisia le autasi o le faapotopotoga Kerisiano i totonu o nei uiga eseese?
6. E ao faapefea ona tatou manatu i eseesega o uiga totino, ma e faapefea ona e faataʻitaʻia lenei mea?
6 Afai tatou te mananao ia faaalia le naunau faaleagaga i isi ma faasaoina le autasi faa-Kerisiano, e tatau ona moni i tatou ma ia malamalama. Ona e lē o manaomia e le Atua lo tatou lelei atoatoa, e lē tatau ai ona tatou tapā lea mea mai i a tatou aumea Kerisiano. E lē gata i lea, e lē o faatalitalia e Ieova ana auauna ina ia tutusa uma. I le faapotopotoga Kerisiano, o i tatou uma lava e iai se mea e nofo ai, ma mafai ai ona faaaogā o tatou tomai na fananau mai ma i tatou, na tuuina mai e le Atua ina ia faalautele atili ai lana galuega. (1 Korinito 12:12-26) Afai tatou te faapisi i tatou e galulue i lalo o le taʻitaʻiga a le Ulu o le faapotopotoga, o Iesu Keriso, o le a leai la se taimi tatou te vaavaai masei ai o le tasi i le isi. (1 Korinito 4:1-4) O se tufuga tomai na te iloa, ua fuafuaina meafaigaluega taitasi ina ia faia ai se galuega patino. Pe mafai ea e se samala ona faia se pu lelei e pei ona faia e le auvili? Pe o le a faaaogā se tele e taina ai se ogalaau ina ia mafai e se fao sikulū ona ati ai? E leai, auā o meafaigaluega taitasi e iai lava lona faaaogāina tatau.
7. A o tatou auai faatasi i le auaunaga o le Malo, o le ā e ao ona faasilisili ona teu i o tatou mafaufau?
7 Maeu le moni o upu o le pese o le Malo “Auaunaga Fiafia”! Ua ia uunai mai: “Tautua ta Tupu Atua ma le fiafia, Aumai ta meaalofa i lana galuega.” E moni, atonu e lē o ia i tatou ni tomai mataʻina. Peitai, e maualuga i o tatou mafaufau le galuega ua tofia ia i tatou o Molimau a Ieova ma tuutoina i tatou lava ma le loto atoa i ai. E pei ona faaopoopo mai le pese: “Ui itiiti ta galuega, ae faamaonia Loto vilivilitaʻi faaali ta alofa.”—“Pepe se atu Faatasi ma Musika i o Outou Loto,” pese 58.
Manatu ua Sili Isi
8. E faapefea ona siitia le autasi e ala i le faatatauina o le mea na fai mai ai Paulo i le Filipi 2:1-3?
8 E mafai foi ona siitia le autasi e ala i le manatu ua sili isi ia te oe. Na tusi Paulo: “O lenei, afai a e ai se faamafanafana ia Keriso, afai a e ai se faamatalaloto i le alofa, afai a e ai se mafuta faatasi ma le Agaga, afai a e ai se alofa mutimuti vale ma se loto alofa, ina faaatoatoa mai ia e outou loʻu olioli, ina ia gatasitasi o outou manatu, ia ia te outou le alofa faatasi, ma le loto gatasitasi, ma le manatunatu i le mea e tasi.” Matau ua faaopoopo mai faapea le aposetolo: “Aua neʻi faia se mea e tasi ma le finau vale, ma le mitamita fua; a ia taitasi outou ma manatu ma le loto maulalo, ua sili nisi uma ia te [outou].”—Filipi 2:1-3.
9. O le ā lona uiga o le finauvale ma le gugutu, ma e mafai faapefea ona tatou alofia nei uiga?
9 O le lē manatu e sili isi, ua faaalia ai e se tagata finauvale “se uiga masani o le lē fia usitai ma le vaivaiga e faatuputupu misa ma finauga.” (Webster’s New Collegiate Dictionary) O lenei uiga e mafai ona faaalia ia lava i le “finau i upu.” (1 Timoteo 6:4) E mautinoa, o le agaga i tua o upu ma mafaufauga latou te faaalia e tatau ona avea o se popolega autū. O lea ia alofia le avea o sē e maumauai mo ni faaupuga patino e faaaogāina i le tautala pe i ni mea ua tusitusia. Ma ae faapefea pe afai e tuuina atu ia te oe se manatu ese e uiga i nisi talitonuga? Ia pipii ma le faamaoni i faamatalaga faale-Tusi Paia ua saunia e le Atua e ala i le “auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45-47) I lo mea uma lava, o le auala lena na tatou uluai aʻoaʻoina ai le upu moni. O le iloa o lenei mea e fesoasoani ia i tatou e alofia ai le gugutu e uiga ia te oe lava, o lona uiga, o le iai o se lagona maumauai o le fia tāua.
Atiina aʻe le Naunau Totino i Isi
10. O le ā le faatatauga o le Filipi 2:4 e ao ona faia i le faapotopotoga?
10 Ia manatua faapea na uunaia i tatou e Paulo ina ia ‘vaavaai, e lē na o i a tatou lava mea, ae ia naunau totino i mea a isi.’ (Filipi 2:4) O le ā le uiga o lenei mea? I le na o le matauina o lo tatou siosiomaga o le a mafai ona fesoasoani ia i tatou i le faiva i le fanua, o lea o le iai o le naunau fiafia mo le lelei o isi i le faapotopotoga o le a aumaia ai ia i tatou ni avanoa e faamausali ai le noataga o le alofa lena e autasia ai i tatou. Ae maise lava ua iai i toeaina o le faapotopotoga le tiute tauave o le faaalia o le manatu mamafa mo uso talitonu, auā ua faapea mai le faataoto: “Ia e matuā iloa tino o au mamoe.” (Faataoto 27:23) O le mea moni, e mafai e i tatou uma lava ma e tatau ona uai atu i manaoga o o tatou uso talitonu.—1 Peteru 2:17.
11. Aiseā e manaomia ai ona tatou faalogologo lelei pe a talanoa atu i o tatou uso ma tuafafine faaleagaga?
11 O le tasi auala e siitia ai le autasi ma atiina aʻe le naunau i isi o le faaaluina lea o le taimi e fesootai lelei ai ma ou uso ma tuafafine faaleagaga. Ia saili po o ā mea o latou mafaufau i ai. E mafai ona faia lenei mea pe a e asiasi atu i o latou aiga, a o leʻi faia ma pe a uma sauniga i le Maota o le Malo, ma i le va o vaega o a tatou fonotaga. Ma ia faalogologo ma le faaeteete pe a talanoa mai i latou. Atonu o le uiga o lenei mea o le a tatou faalogologo atu ai e uiga i tulaga faigata o loo feagai ma i latou, ae i lea o le a mafai ai ona tatou fesoasoani atu e tauaveina a latou avega ma faataunuuina ai le tulafono a le Keriso. (Kalatia 6:2) Peitai, e iai se mea e sili atu na i lo o le na o le talanoa ma o tatou uso, o le a leoleomaluina ai le autasi o le faapotopotoga. O le ā lena mea?
Faaalia Faalogona Faaleuso
12. Aiseā e tatau ai ona tatou faaalia faalogona faaleuso?
12 O le faaalia o faaloga faaleuso e siitia ai foi le autasi faa-Kerisiano. Faatasi ai ma le faafaupue mai o omiga o le olaga, e manaomia ai e i tatou uma lava ona faaalia lenei uiga. Seʻi aua lava neʻi o tatou uaʻi totoʻa i mea o i o tatou mafaufau ua lē taulau ai ona tatou popole i faalogona o isi. O se faaaʻoaʻoga: A o faatoʻā taunuu atu lava se tasi e faia sana vaega i le polokalama o le Sauniga o le Auaunaga, sa vave ona talanoa atu i ai se toeaina ia te ia e uiga i se mataupu e tatau ona faasilasila. O se mea e faateʻia ai ma masiasi le toeaina ona sa tilotilo atu ia te ia lē e faia le vaega, ataata, ma faapea atu: “Muamua lava, Uso, talofa!” O le mataupu sa fia faasilasila atu sa talanoaina mulimuli ina ua uma ona faia ni feofoofoaiga alofa ma sa faanofogofie ai loa le uso. Maeu se lesona na aʻoaʻoina e lena toeaina! Aua le soona vavevave, ma i lea e faagaloina ai uiga tausaafia o le a faamatagofie ai lau faiā ma isi.
13. O faalogona faaleuso e uunaia ai toeaina e faia le ā i feutagaiga ma a latou aumea Kerisiano?
13 O le faalogona tiga alofa i isi e uunaia ai toeaina e faaalia le tiga alofa ma isi uiga lelei. I nisi taimi, o nei tane e tatau ona agavaivai, “faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama.” (1 Tesalonia 2:7) O le fesoasoani atu i nisi tagata taitoatasi e manaomia ai le onosai tele ma le lagolagosua alofa. O i latou o ē ua ‘lafoai lo latou uluai alofa’ atonu e manaomia ona uunaia i latou i ni galuega e sili atu ma atonu e manaomia ai le fesoasoani ina ia talisapaia le faanatinati o o tatou taimi. (Faaaliga 2:4; 2 Timoteo 4:2; Eperu 6:11, 12) I le pei o Paulo, o toeaina e iai ‘faalogona mafana’ mo aumea Kerisiano, apoapoai ma faamafanafana ia i latou ‘ina ia savavali ma le taʻuaogāina i le Atua seia oo i le iʻuga.’—1 Tesalonia 2:8, 11, 12.
14. O le ā le faamaoniga na tuuina mai e Paulo e iloa ai e iai ona faalogona faaleuso?
14 Na tuu e Paulo se faaaʻoaʻoga lelei mo le au toeaina i le pe faapefea ona latou faaalia le manatu alofa mo le lelei o uso ma tuafafine faaleagaga. Na ia tusi: “Tuu ia o isi mea, a o le mea e mafatia ai aʻu i aso fai soo, o le popole lea ona o ekalesia uma.” Ona sa ia Paulo lea popolega, na mafai ai ona ia fesili atu: “Po o ai le ua vaivai, ou te le vaivai ai? Po o ai le ua tausuai, ou te le tiga ai?” Afai o oe o se toeaina, pe o ia te oe na faalogona faaleuso?—2 Korinito 11:28, 29.
Mauaina Lou Uso
15. Pe a mapuna aʻe faigata matuiā i le va o uso, o le ā le fautuaga a Iesu i le Mataio 18:15 e tatau ona mulimuli ai, ma o le ā e tatau ona avea ma sini autū?
15 O le faaalia o faalogona faaleuso ua siitia ai le autasi i totonu o auauna a Ieova. Ae peitai, i ni mea e seāseā lava ona tupu, e mapuna aʻe ai ni eseesega totino. Pe afai e aafia ai ni mataupu faalenatura matuiā, e tatau i Kerisiano ona mulimuli i le fautuaga a Iesu o loo faamauina i le Mataio 18:15-17. Matau le uluai laasaga. Ia talanoa atu i lou uso tau lava o oe ma ia ina ia ‘faaalia ai lona sese.’ O le ā e ao ona fai ma ou faanaunauga? Ioe, ina ia ‘maua lou uso’! Na fetalai Iesu: “Afai e faalogo mai o ia ia te oe, ua e maua lou uso.” E fiafia lava, ona o le talatalanoa faatasi na o oulua e masani lava ona pau lena o le mea e manaomia ina ia toe faafoisia ai faiā filemu i le va o oe ma lou uso tapuai ia Ieova.
16. O le ā e tatau ona faia pe afai e te matauina o loo iai se mea o loo lē malie ai lou uso faasaga ia te oe?
16 Afai e te matauina faapea o iai se mea o loo lē malie ai lou uso faasaga ia te oe, ia mulimuli i le fautuaga a Iesu ina ia “faalelei i lou uso.” (Mataio 5:24) Ia talanoa le faafitauli i se auala toʻafilemu ma agalelei, taumafai ia femalamalamaaʻi le tasi i le manatu o le isi. I lenei auala, e masani lava ona mafai ona fofo ai le mataupu ma mafai ai ona tausisia ai le filemu o le faapotopotoga.
Mauaina Tagata Lē Talitonu
17, 18. O le ā le fautuaga na tuuina atu e Peteru i avā Kerisiano o loo nonofo i totonu o aiga e fevaevaeai faalelotu?
17 O le tasi o tulaga e aupito sili ona faigata e faatatauina ai mataupu silisili faale-Tusi Paia o totonu lea o se aiga e fevaevaeai faalelotu. E toatele Kerisiano o loo galulue faamaoni ma le fitā a o faafeagai ai ma tiga ma faigata ua faapogaia ona o le leai o se autasi faaleagaga i a latou faaipoipoga. E mafai faapefea ona fesoasoania i latou?
18 Ona o le iai o le naunau totino o le tasi i le isi, ua saunia ai ma le fiafia e toeaina fesoasoani faaleagaga mo i latou o loo ola i ni aiga e fevaevaeai faalelotu. Mo se faataʻitaʻiga, e mafai ona uaʻi saʻo atu i le fautuaga a Peteru e uiga i amioga a avā Kerisiano i lenei tulaga. Ua ia taʻu atu ia i latou ina ia gauai atu i a latou tane, e tusa lava pe o i latou nei e lē talitonu ma “e lē faalogo i le upu.” Aiseā e gauai atu ai? “Ina ia . . . manumalo ai i latou [pe, ia maua] e aunoa ma se upu e ala i amioga a a latou avā.” (1 Peteru 3:1; Kingdom Interlinear) Ae o le ā le uigā i le faatatauina o lenei fautuaga?
19. Aumai se faaaʻoaʻoga e faataʻitaʻia ai le aogā o le faatatauina o le 1 Peteru 3:1.
19 O se fafine e igoa ia Vera ua ioe faapea ina ua uluai avea o ia ma Kerisiano, sa ia tautala maumauai i lana tane e uiga i le upu moni o le Tusi Paia, ma sa oo ina fiu o ia. “I le mulimuli i fautuaga faale-Tusi Paia na maua mai i se toeaina,” ua faaopoopo mai ai o ia, “na ou filifili ai faapea e sili ona lelei pe a onosai ma faatali mo ni avanoa lelei e faaali atu ai lava i latou.” O le autū lava, na faatatauina e Vera le 1 Peteru 3:1, e ui lava sa tausolomua o ia ona uunaia lana tane, o Barry, ia talanoa mataupu silisili o le Tusi Paia. Mulimuli ane na faamatala e Barry: “I le gasolo o tausaga, sa ou matauina ai le Awake! [le soa o le mekasini o Le Olomatamata] e aliaʻi mai i le fale i ni nofoaga e lē masani ai. Sa iai ni mataupu na aogā ma i nisi taimi e auiluma na i lo o tala fou.” O le iʻuga, ina ua mavae le 20 tausaga o le lē autasi, ua fiafia Barry ma Vera e autasi i le auaunaga a Ieova.
20. O le ā le fesoasoani e mafai e toeaina ona tuuina atu i tane Kerisiano i se aiga ua fevaevaeai faalelotu?
20 Ua fesagaʻi se tane talitonu ma ni faigata sili pe a tetee lana avā i le Faa-Kerisiano moni ma taaʻina ai le la fanau ina ia faasagatau ia te ia. Ona o le iai o se naunau totino i lea tamaloa, e mafai ai e toeaina ona uaʻi atu i ni mataupu silisili faale-Tusi Paia e fesoasoani ai. Mo se faataʻitaʻiga, e mafai ona faasino atu faapea e ui lava i le tetee o lana avā, ae o ia o le ulu o le aiga ma e tatau ona avatu i lana fanau faatonuga faale-Tusi Paia. (Efeso 6:4) E mafai ona uunaia o ia ina ia nonofo ma lana avā e tusa “ma le poto,” i le faaalia o le naunau i mea o loo faia e lana avā ma fesoasoani ia te ia i tiute i totonu o le aiga ma i le tausia o tamaiti. (1 Peteru 3:7) I lo mea uma lava, o le tane talitonu ma o le tamā e tatau ona faalaeiauina ina ia tatala pea le laina o fesootaiga ina ia mafai ai ona ia iloa mea o loo i loto o tagata taitoatasi o lona aiga. E mafai foi e le au toeaina ona faalaeiau ia te ia ina ia taumafai pea e fesoasoani i lana avā i upu ua “faamāi i le masima,” i le taulimaina ma le magafagafa o upu moni o le Tusi Paia ia te ia i tulaga talafeagai.—Kolose 4:6.
21. Atonu e mafai faapefea ona fesoasoani atu i se avā lē talitonu ina ia naunau i le upu moni?
21 O le faaalia o le naunau i tauaiga o Kerisiano i aiga e fevaevaeai faalelotu i nisi taimi e mapuna aʻe ai ni tali i le feau o le Malo. O se faataʻitaʻiga: O se tasi tamaloa Kerisiano sa faalotovaivaia ona sa matuā ogoogo le tetee o lana avā ia te ia mo ni nai tausaga. Na ofoina atu e se toeaina se asiasiga ma le fesoasoani faatasi ma se talanoaga faale-Tusi Paia. Ina ua taunuu atu i le aiga, sa faafeiloai atu e le toeaina le avā ma le fiafia ma fesili atu: “E mafai ona e nofo mai ma i maua?” O lena valaaulia faauo sa matuā maofa ai le fafine faapea ma na ia auai atu ai ma le fiafia i le talanoaga. Sa leʻi pine ae talia e ia le upu moni ma amata ona talaʻi atu i isi.
22. Aiseā ia naunau totino ai o le tasi i le isi?
22 I le avea o Molimau a Ieova, o lea, seʻi o tatou “faia mea uma lava mo le tala lelei.” (1 Korinito 9:23, NW) O le mea moni, “a o iai taimi e taugamalie ai mo le faia o lea mea, seʻi o tatou galulue ai e faia le mea ua lelei i tagata uma lava,ae maise lava ia i latou e aiga ma i tatou i le faatuatua.” (Kalatia 6:10, NW) Tau ina ia o tatou naunau totino o le tasi i le isi ina ia tupu olaola le alofa i lo tatou au uso i le lalolagi aoao.
E Faapefea ona E Tali?
◻ Aiseā e ao faapitoa ai ona tatou naunau i isi?
◻ E mafai faapefea ona tatou atiina aʻe le naunau totino i uso talitonu?
◻ E mafai faapefea e toeaina ona faaalia faalogona faaleuso?
◻ O le ā e mafai ona iʻu i ai mai lo tatou naunau totino i ē e lē talitonu?
[Ata i le itulau 14, 15]
E pei ona fuafuaina meafaigaluega taitasi ina ia faia ai se galuega patino, e mafai foi e tagata uma i totonu o le faapotopotoga Kerisiano ona faaaogā tomai na tuuina mai e le Atua ina ia faalautele atili ai le galuega a le Atua
Ina ia siitia le autasi faa-Kerisiano, ia iai le naunau totino i isi
[Ata i le itulau 16]
Na tuu e Paulo i toeaina se faaaʻoaʻoga lelei i le auala e faaalia ai le manatu alofa mo uso talitonu