E Mafai e Ieova ona Faatuputeleina lou Malosi

“Na te avatua le malosi i e ua vaivai; a o e ua leai se malosi, na te faatuputele i ai le malosi.”—ISAIA 40:29.

1, 2. O ā nisi o faamaoniga o le tele o le mana o Ieova?

O IEOVA o le Atua “e tele lona malosi.” E mafai ona tatou vaaia faamaoniga o le “mana e faavavau ma le tulaga tauatua” o le Atua i le ofoofogia o lana foafoaga faitino. O i latou o loo mumusu e taliaina lena faamaoniga o lona tulaga o Lē na Foafoaina Mea, ua lē mautali i latou.—Salamo 147:5; Roma 1:19, 20.

² Ua faateleina pea faamaoniga o le mana o Ieova a o faagasolo ina loloto sailiiliga a saienitisi i le vateatea, ma le lē mafaitaulia o ōna aniva o loo fofola atu i le faitau miliona maila le mamao. I se po pogisa ae maninoa, seʻi tepa aʻe i le lagi ma vaai pe e te lē lagona ai ea lagona o le faisalamo o le na faapea mai: “A ou vaai atu i lou lagi, o le galuega a ou tamatamai lima, o le masina atoa ma fetu na e faia; se a ea le tagata e te manatu mai ai ia te ia; ma le atalii o le tagata e te asiasi mai ai ia te ia?” (Salamo 8:3, 4) Ma, e maeu le lelei ona tausia e Ieova o i tatou, o tagata! Na ia saunia le aiga faalelalolagi matagofie mo le uluai tamaloa ma le fafine. E oo lava foi i le eleele sa iai le malosi—ina ia totō ai faatoaga, o loo selesele mai ai meaai e aogā mo le tino ma o meaai e lē o faaleagaina. Ua maua ai e tagata ma manu le malosi faaletino mai lenei faamaoniga manino o le mana o le Atua.—Kenese 1:12; 4:12; 1 Samuelu 28:22.

3. E ese mai i mea faitino o loo i le vateatea, o ā isi mea ua faailoa mai ai le mana o le Atua?

³ E ese mai ai i le matagofie o le lagi ma fugalaau o le laueleele ma le manaia o olaga o manu, ae ua latou faailoa mai foi le mana o le Atua. Na tusi mai le aposetolo o Pauro: “O ona uiga e lē vaaia ua manino mai talu ona foafoaina le lalolagi, auā e vaaia lava ia i le mafaufau ona o mea na faia, e oo lava i lona mana lea e faavavau ma Lona tulaga tauatua.” (Roma 1:20, NW) Ae e iai se isi faamaoniga o lona mana ua onomea ai foi ona tatou uaʻi atu i ai ma talisapaia. Atonu e tau manatu, ‘O le a se isi mea e sili ona faaalia mai ai le mana o le Atua na i lo le vateatea?’ O le tali, o Iesu Keriso. O le mea moni, ua faapea mai le aposetolo o Pauro ina ua faagaeeina, o le Keriso ua faasatauroina ua fai ma “mana o le Atua, ma poto o le Atua ia te i latou.” (1 Korinito 1:24) E te ono fesili mai, ‘Aisea ua faapena ai? Ma o le ā le sootaga o lena mea i loʻu olaga i le taimi nei?’

Faaalia le Mana e Ala Mai i Lona Alo

4. Na faapefea ona faaalia le mana o le Atua i le sootaga ma lona Alo?

⁴ Na muai faataitaia mai le mana o le Atua ina ua ia foafoaina lona Alo pele e toatasi, na faia i lona faatusa. Na auauna atu lenei Atalii faaleagaga i a Ieova i le avea ma “tufuga” e ala i le faaaogaina o le mana tele o le Atua i le foafoaina o isi mea uma. (Faataoto 8:22, 30) Na tusi atu Pauro i ona uso Kerisiano i Kolose: “Na faia e ia o mea uma lava, o mea i le lagi ma mea i le lalolagi, o mea o vaaia ma mea e le o vaaia . . . na faia e ia mea uma lava, na faia foi mo ia.”—Kolose 1:15, 16.

5-7. (a) I taimi ua teʻa, na faapefea ona aafia tagata i le faaalia mai o le mana o le Atua? (e) O le ā le mafuaaga e talitonu ai e mafai ona faaalia mai le mana o le Atua i tulaga o Kerisiano i aso nei?

⁵ O i tatou o se vaega o ‘mea na foafoaina i le lalolagi.’ Pe mafai ea la ona faasalafa mai le mana o le Atua i a i tatou o tagata? I le faagasologa o feutagaiga a le Atua ma tagata le lelei atoatoa, na iai taimi na tuu atu ai e Ieova le mana e faaopoopo i le malosi o ana auauna ina ia mafai ai ona latou faataunuuina ana fuafuaga. Na iloa e Mose lena mea, o le tulaga e masani ai, o tagata lē lelei atoatoa e ola mo le 70 i le 80 tausaga. (Salamo 90:10) Ae faapefea Mose lava ia? Sa ola o ia e oo i le 120 tausaga lona matua, peitai “e lei puaoa ona mata, e lei mavae foi lona malosi.” (Teuteronome 34:7) E ui e lē o le uiga o lena mea e faapea o le a faafualoaina e le Atua ola o ana auauna taitoatasi mo lena umi, po o le faatumauina pea i ai o se malosi faapena, ae ua faamaonia mai e mafai e Ieova ona faatupuina le malosi i tagata.

⁶ O le isi faaaliga o le tomai o le Atua e tuuina ai i le tane ma fafine le malosi, o le mea lea na ia faia i le avā a Aperaamo. “Na maua . . . e Sara lava le malosi e fanau ai, na fanau foi o ia ina ua mavae tausaga o lona malosi, auā na manatu o ia e faamaoni mai o ia na folafola mai.” Pe manatunatu foi i le auala na faamalosia ai e le Atua faamasino ma isi i Isaraelu: “[O] Kitiona, ma Parako, ma Samasoni, ma Iefata, ma Tavita, ma Samuelu, ma le au perofeta; . . . na faamalosia ai i latou sa vaivai.”—Eperu 11:11, 32-34.

⁷ E mafai foi ona aogā lena malosi i a i tatou. Atonu tatou te lē o faatalitalia i lenei taimi le iai o se fanau e ala mai i se vavega, pe atonu foi tatou te lē o faaalia se malosi e pei ona sa i a Samasoni. Peitai e mafai ona i a i tatou le malosi e pei o lea na taʻu atu e Pauro i tagata lautele i Kolose. Ioe, na tusi atu Pauro i tane, o fafine, ma tamaiti, e pei foi ona faia i faapotopotoga i aso nei, ma ia taʻua faapea o i latou ia ua “faamalosia . . . i le malosi ua silisili.”—Kolose 1:11.

8, 9. I le uluai senituri, na faapefea ona faamaonia mai le mana o Ieova e tusa ai i tagata e pei o i tatou?

⁸ I le vaitaimi o le faiva a Iesu i le lalolagi, na faamanino mai ai e Ieova e faapea, sa faagaoioia lona mana e ala mai i lona Alo. Mo se faaaoaoga, i se tasi o taimi ina ua lolofi atu le vao o tagata i a Iesu i Kapanaumi, sa “ia te ia foi le mana o le Alii [“Ieova,” NW] e faamalolo i e mamaʻi.”—Luka 5:17.

⁹ Ina ua toetu mai Iesu, sa ia faamautinoa atu i ona soo e faapea, o le a latou ‘mauaina le mana pe a oo ane le agaga paia i a i latou.’ (Galuega 1:8) Maeu le moni o lenei mea! Ua faapea mai se faamatalaga a se tagata tusitala i talafaasolopito e faatatau i mea na tutupu i ni nai aso ina ua mavae le Penetekoso i le 33 T.A.: “Ua molitino atu e le au aposetolo ma le mana tele i le toe tu mai o le Alii o Iesu.” (Galuega 4:33) O Pauro o se tasi lea na tuuina i ai le mana mo le faia o le galuega na faatonuina o ia e le Atua ina ia faia. Ina ua mavae lona faaliliuina ma ua toe lelei lana vaai, sa “atili ai le faamalosi o Sauro, ua fememeai ai Iutaia sa nonofo i Tamaseko ina ua faaalitino atu e ia, o Iesu o le Keriso lava lenei.”—Galuega 9:22.

10. Na faapefea i le mana mai le Atua ona aogā i le tulaga na iai Pauro?

¹⁰ E mautinoa sa manaomia e Pauro le faateleina atili o lona malosi, pe a tatou manatunatu i le tulaga faaleagaga ma le faalemafaufau sa manaomia ina ia alu atu ai i malaga faamisionare e tolu ia e faimalaga atu ai i le faitauafe o maila. Sa ia tatalia foi ituaiga uma o faigata, i le onosaia lea o le faafalepuipuiina ma le fetaiai ma le faamaturoina. Na faapefea ona ia faia o lenei mea? Na ia tali mai: “Sa ia te au le Alii, ma na faamalosi mai ia te au, ina ia faaatoatoaina e aʻu le talaʻiga.”—2 Timoteo 4:6-8, 17; 2 Korinito 11:23-27.

11. E tusa ai o le mana o le Atua, o le ā le faamoemoe lea na faasino i ai e Pauro ona uso ā auauna i Kolose?

¹¹ Ua lē o se mea la e ofo ai, ina ua tusi atu Pauro i ona “uso faamaoni foi o ia Keriso” i Kolose, sa ia faamautinoa i a i latou e faapea, e mafai ona “faamalosia [i latou] i le malosi ua silisili [o Ieova], e iu i le onosai uma lava ma le faatoatoa, atoa ma le fiafia.” (Kolose 1:2, 11) E ui o na upu sa muai faasino atu i Kerisiano faauuina, ae o i latou uma lava o ē o loo mulimuli atu i tulagaaao o Keriso e mafai ona matuā aogā i ai mea na tusia e Pauro.

Ua Faamalosia i Kolose

12, 13. O le ā le mafuaaga na tusi atu ai le tusi i Kolose, ma e foliga mai na faapefea ona latou tali mai i ai?

¹² O le faapotopotoga i Kolose, lea sa i le pitonuu o Roma i Asia, atonu na amata ona faavaeina ona o le talaʻiga a le Kerisiano faamaoni o Epafara. E foliga mai ina ua faalogo Epafara i le faafalepuipuiina o Pauro i le pe tusa o le 58 T.A. i Roma, ona ia maumauai ai lea e fia asiasi atu i le aposetolo ma ia faalaeiau atu i ai e ala i le taʻu atu o se tala lelei e uiga i le alofa ma le tutumau o uso i Kolose. E foliga mai foi na taʻu atu e Epafara se tala moni e uiga i ni faafitauli i le faapotopotoga i Kolose, na manaomia ona faasaʻoina. I le tali atu i ai, sa lagona e Pauro le manaomia ona tusi atu i le faapotopotoga se tusi e faalaeiau ma timai atu i ai. E mafai foi ona e maua se faalaeiauga lelei i le mataupu 1 o lena tusi, auā ua faamalamalama mai ai le auala e mafai ai e Ieova ona faamalosia ana auauna.

¹³ E mafai ona e vaai faalemafaufau i lagona atonu na oo ifo i uso ma tuafafine i Kolose ina ua taʻua i latou e Pauro o “le au uso faamaoni foi o ia Keriso.” Sa onomea ona faamālō i a i latou ona o lo latou ‘alofa i e uma o le ʻau paia’ faapea ma lo latou ‘faaalia o fua o le tala lelei’ mai lava i le taimi ina ua avea i latou ma Kerisiano! Pe e mafai ea ona fai atu foi nei lava upu i la tatou faapotopotoga, po o i tatou taitoatasi?—Kolose 1:2-8.

14. O le ā le faanaunauga o Pauro e tusa ai o uso i Kolose?

¹⁴ Na matuā faagaeetia Pauro i le tala na ia maua, ona ia faapea atu lea i uso i Kolose, e lē o mapu lona tatalo mo i latou ma lana ole atu i le Atua ina ia “atoatoa ona [latou] iloa lelei o lona [le Atua] finagalo i le poto uma atoa ma le mafaufau faaleagaga; [ina ia latou] savavali e tusa ma le Alii [“Ieova,” NW].” Sa tatalo o ia ina ia latou “fua mai galuega lelei uma lava, ma ia tupu pea lo [latou] iloa lelei o le Atua. Ia faamalosia [i latou] i le malosi ua silisili, e iu i le onosai uma lava ma le faatoatoa, atoa ma le fiafia.”—Kolose 1:9-11.

Ua Faamalosia foi i Aso Nei

15. E mafai faapefea ona tatou faaalia le uiga lava lea na faaalia i le mea na tusi atu ai Pauro i uso i Kolose?

¹⁵ Maeu se faaaoaoga lelei ua faataatia e Pauro mo i tatou! E manaomia e ō tatou uso i le lalolagi atoa ā tatou tatalo ina ia latou onosai ai ma tutumau i lo latou olioli e ui lava i ō latou mafatiaga. I le pei o Pauro, e ao ona faapatino atu i ā tatou tatalo pe a tatou faalogo i ni tala o loo fesagai ō tatou uso i se isi faapotopotoga, pe i se isi atunuu, ma tulaga faigata. Atonu po o loo aafia le faapotopotoga o loo tou felatai ma se mala faalenatura po o nisi foi toatuga faaleagaga. Pe atonu o loo onosaia e Kerisiano i se atunuu taua o loo faia ai po o fefasiotiga tagata i le va o ituaiga. I ā tatou tatalo la, e ao ai ona tatou ole atu mo le fesoasoani a le Atua i ō tatou uso ina ia “savavali e tusa ma le Alii [“Ieova”],” ina ia latou fuaina mai mea tau i le Malo a o latou onosaia faigata, ma ia faateleina lo latou atamai. O lenei auala o le a maua ai e auauna a le Atua le mana o lona agaga, ua “faamalosia . . . i le malosi ua silisili.” E mafai ona outou mautinoa o le a faafofoga mai lo outou Tamā ma talilelei mai.—1 Ioane 5:14, 15.

16, 17. (a) E pei ona sa tusia e Pauro, e mo le ā e ao ai ona tatou faafetai atu? (e) I le ā le itu ua faasaoloto mai ai ma faamagaloina ai tagata o le Atua?

¹⁶ Na tusia e Pauro e faapea, sa tatau i uso i Kolose ona latou ‘faafetai atu i le Tamā o lē foaiina atu i a i latou le tofi o le ʻau paia o le malamalama.’ Seʻi ō tatou faafetai atu foi la i lo tatou Tamā faalelagi mo le tulaga ua ia tuuina i ai i tatou i lana faatulagaga, pe i le lagi po o le nofoaga faalelalolagi o lona Malo. Na faapefea ona fia silasila mai le Atua i tagata o ē e lē lelei atoatoa? Na tusi atu Pauro i ona uso faauuina: “O ia ua na laveai mai ia te i tatou nai le pule a le pouliuli, a ua na aumaia i tatou i le malo o lona lava Alo pele; o ia ua tatou maua ai le togiola, o le faamagaloina lea o agasala.”—Kolose 1:12-14.

¹⁷ Po o le ā lava lo tatou faamoemoe, pe i le lagi po o le lalolagi, ae tatou te faafetai pea i le Atua i aso taitasi ona o lona faasaoina o i tatou mai le faiga leaga o mea o le pouliuli, lea ua faataulauina i lo tatou faatuatua atu i le sauniuniga tautele o le taulaga togiola a le Alo pele o Ieova. (Mataio 20:28) Ua aogā i Kerisiano o ē ua faauuina i le agaga, le togiola lea na faia mo i latou i se auala faapitoa ina ia mafai ai ona ʻaumaia i latou i le malo o le Alo pele o le Atua.’ (Luka 22:20, 29, 30) E oo lava foi i aso nei, ua maua ai e “isi mamoe” aogā mai le togiola. (Ioane 10:16) E mafai ona latou maua le faamagaloga a le Atua ina ia latou maua ai se tulaga amiotonu i ona luma i le avea o ni ana uo. Ua i a i latou se vaega tele i le folafolaina atu o “lenei tala lelei o le malo” i lenei taimi o le iuga. (Mataio 24:14) E lē gata i lea, ua i a i latou foi le faamoemoe ofoofogia o le matuā oo atoatoa i le amiotonu ma le lelei atoatoa faaletino, i le iuga o le Pulega Faa-Meleniuma a Keriso. A o e faitauina le faamatalaga i le Faaaliga 7:13-17, mātau pe e te lē ioe o lenei faamatalaga o le faamaoniga lea o le laveaiina ma le faamanuiaina.

18. O le ā le toe faaleleiga lea e taʻua i le Kolose o loo faataulauina pea e le Atua?

¹⁸ Ua aogā i a i tatou le tusi a Pauro tatou te iloa ai le tele o loo tatou aitalafu ai i le tagata silisili o lē na soifua mai. O le ā na faataulauina e le Atua e ala mai i a Keriso? “[Sa] faaleleia e ia o mea uma lava ma ia, ina ia lelei i le toto o lona satauro, o mea i le lalolagi atoa ma mea o i le lagi.” O le fuafuaga a le Atua ia toe aumaia uma ana foafoaga ina ia aufaatasi ma ia, e pei ona sa iai a o leʻi tupu le fouvalega i Etena. O Lē na faaaogā e foafoaina mea uma lava, o Ia foi lena ua faaaogā nei ina ia faataulauina lenei toe faaleleiga.—Kolose 1:20.

Mo le ā le Fuafuaga ua Faamalosia i Ai?

19, 20. O le ā e faalagolago i ai lo tatou paia ma le lē matauleagaina?

¹⁹ E iai i ē ua toe lelei ma le Atua ni avega tauave. Sa tatou agasala ma vavaeesea mai le Atua. Ae o lenei, ona o le faatuatua atu i le taulaga a Iesu, ma ua tatou lē toe mafaufau foi i mea e leaga, ua mafua ai ona tatou tutū atu i se tulaga “paia, o ē lē mataʻuleagaina,” “ua leai foi se mea e faasalaina ai i ona [Atua] lava luma.” (Kolose 1:21, 22) Seʻi manatu foi, e pei lava ona sa leʻi mā le Atua i ana molimau faatuatua o aso anamua, ua faapena foi ona lē mā o ia i a i tatou, ina ia tatou valaau atu ai i a te ia o lo tatou Atua. (Eperu 11:16) I aso nei, e leai se tasi e mafai ona ia tuuaia sese i tatou i lo tatou tauaveina o lona suafa taʻutaʻua, ma tatou te lē fefefe e faalauiloa atu lena suafa i tuluʻiga uma o le lalolagi!

²⁰ Peitai, mātau mai le lapataiga a Pauro lea na toe faaopoopo mai i le Kolose 1:23: “Pe afai lava tou te tutumau i le faatuatua, o faavaeina, ma mausali, ma le le faateaeseina outou i le faamoemoe o i le tala lelei na outou faalogologo i ai, sa talaʻiina atu foi i tagata uma lava i le lalolagi.” O le tele o loo faalagolago i lo tatou tutumau faamaoni i a Ieova, e ala i le mulimuli atu i tulagaaao o lona Alo pele. E tele mea ua faia e Ieova ma Iesu mo i tatou! Seʻi tau ina faaalia atu lo tatou alofa i a i laua, e ala i le usitaia o le fautuaga a Pauro.

21. Aisea ua i a i tatou ai se mafuaaga tele mo le fiafia i aso nei?

²¹ Atonu sa faagaeetia Kerisiano i Kolose ina ua latou faalogo e faapea, o ‘le tala lelei lea na latou faalogo i ai’ ua uma ona “talaʻiina atu foi i tagata uma lava i le lalolagi.” I aso nei, ua sili atu ai ona faafiafiaina le faalogo atu i le faatelega ua oo atu i ai le folafolaina o le tala lelei o le Malo, lea ua silia ma le fa ma le ʻafa miliona o Molimau i atunuu e sili atu i le 230. Ioe, o tausaga taitasi, e toetoe lava 300,000 mai atunuu uma o loo latou toe faia se leleiga ma le Atua!—Mataio 24:14; 28:19, 20.

22. E tusa lava pe tatou te puapuagatia, o le ā e mafai ona faia e le Atua mo i tatou?

²² E ui lava e manino sa saisaitia Pauro i le falepuipui i le taimi na ia tusia ai le tusi i uso i Kolose, ae sa ia leʻi faanoanoa ai. Na i lo o lea, na ia faapea mai: “Ou te olioli nei i mea ou te tiga ai ona o outou.” Na iloa e Pauro le uiga o le “onosai uma lava ma le faatoatoa, atoa ma le fiafia.” (Kolose 1:11, 24) Ae na ia iloa sa ia leʻi faia i sona lava malosi lenei mea. Na foai atu e Ieova i a te ia le tele o le malosi! E tutusa lena ma aso nei. E faitau afe Molimau sa faafalepuipuiina ma sauaina ae lē o aveesea ai lo latou olioli i le auauna atu i a Ieova. Na i lo lea, ua latou talisapaia le moni o fetalaiga a le Atua e pei ona faamauina i le Isaia 40:29-31: “Na te avatua le malosi i e ua vaivai . . . o e faatalitali ia Ieova, e toe faafouina lo latou malosi.”

23, 24. O le ā le mealilo paia lea o loo taʻua i le Kolose 1:26?

²³ O le faiva o le tala lelei lea ua faaautu i a Keriso, sa tāua tele i a Pauro. Na ia manao e talisapaia foi e isi le tāua o le vaega a Keriso o loo faia i fuafuaga a le Atua, o lea na ia faamatalaina ai e faapei, o “le mea lilo lea, sa natia talu mai i augātagata ma tupulaga ua mavae.” Ae sa leʻi avea pea o se mealilo. Na fai mai atili Pauro: “O ona po nei ua faaalia mai ai i ona tagata paia.” (Kolose 1:26) Ina ua tupu le fouvalega i Etena, na folafola ai e Ieova le oo mai o mea e sili atu ona lelei, i le valoia e faapea, o ‘le a tuimomomo e le fanau a le fafine le ulu o le gata.’ (Kenese 3:15) O le ā na uiga i ai lena mea? E faitau tupulagā, ma faitau senituri, sa tumau pea ona avea ma mealilo. Ona oo mai lea o Iesu, ma “o le ola ma le le iu vale ua faamalamalamaina mai lea e ia i le tala lelei.”—2 Timoteo 1:10.

²⁴ Ioe, o le ‘mealilo paia’ e faaautu atu i a Keriso ma le Malo Faa-Mesia. Na taʻua e Pauro “mea o i le lagi,” i le faatatau atu i a i latou o le a auaufaatasi ma Keriso i le pulega o le Malo. O i latou nei o le a avea ma meafaigaluega i le aumaia o faamanuiaga lē mafaamatalaina i a i latou uma o “mea i le lalolagi,” i latou na o le a olioli i inei i le parataiso e faavavau. Ua e iloa la le talafeagai na pogai ai ona faasino atu upu a Pauro i le “silisili o le lelei o lenei mea lilo.”—Kolose 1:20, 27.

25. E pei ona faaalia mai i le Kolose 1:29, o le ā e ao ona avea nei ma ō tatou uiga?

²⁵ Sa tulimatai atu pea e Pauro lona nofoaga i le Malo. Peitai, na ia iloa e lē o se mea o le a tau ai ina nofonofo ma faamoemoe atu i se mea, e aunoa ma le faia o ni ana galuega. “Ou te galue ai ma finafinau e tusa ma lana lava galuega, o loo galue lava i totonu ia te au ma le mana.” (Kolose 1:29) Seʻi mātau, na tuuina atu e Ieova e ala i a Keriso, le malosi i a Pauro ina ia faataulauina ai se faiva faasaoola. E mafai e Ieova ona faia foi lena lava mea mo i tatou i aso nei. Ae e tatau ona tatou fesiligia i tatou lava, ‘Po o i a te aʻu ea le agaga faaevagelia lea sa iai ina ua faatoʻā ou aʻoaʻoina le upu moni?’ O le ā lau tali? O le ā e mafai ona fesoasoani i a i tatou taitoatasi ina ia faaauau ai pea i le ‘galulue ma tatou faamalolosi ina ia ogatusa ma le faagaoioiga o le mana o Ieova’? O le mataupu o loo sosoo mai ua faatatau tonu lava i lenei mataupu.

Pe sa E Mātau Maia?

◻ Aisea e mafai ai ona tatou mautinoa e mafai e Ieova ona faaalia lona mana mo ona tagata?

◻ O le ā le mafuaaga na faia ai e Pauro ana upu na e i le Kolose mataupu 1?

◻ Ua faapefea ona tauaveina atu e le Atua le toe faaleleiga lea o loo taʻua i le Kolose 1:20?

◻ Ona o lona mana, o le ā e mafai ona faataulau e Ieova e ala mai i a i tatou?

[Faafanua i le itulau 8]

KOLOSE