Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • w95 6/1 itu. 11-16
  • Faamafanafanaga Mai “le Atua e Ana le Faamafanafanaga Uma”

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • Faamafanafanaga Mai “le Atua e Ana le Faamafanafanaga Uma”
  • Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1995
  • Tamaʻi Ulutala
  • Mataupu e Taitutusa
  • O Ieova—Le Atua o Faamafanafanaga
  • O Iesu ma Paulo —O ni Ē Faamafanafana e Alolofa
  • Auala e Faamafanafana ai ia i Latou o Faanoanoa
  • Mea e Alofia
  • Mau e Faamafanafanaina Ai
  • “Ia Fetagisi Faatasi ma Ē o Loo Fetagisi”
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Su‘esu‘ega)—2017
  • Ia Faamāfanafana iā i Latou o Faanoanoa
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—2003
  • ‘Ia Faamāfanafana i ē Uma o Loo Faavauvau’
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—2011
  • Auala e Saunia ai e le Atua Faamāfanafanaga
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova (Lomiga mo le Lautele)—2016
Faitau Atili
Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1995
w95 6/1 itu. 11-16

Faamafanafanaga Mai “le Atua e Ana le Faamafanafanaga Uma”

“Ia faamanuina le Atua, o le Tamā o lo tatou Alii o Iesu Keriso, o le Tamā e ona le alofa mutimuti vale, o le Atua foi e ana le faamafanafanaga uma.”—2 KORINITO 1:3, 4.

1, 2. O le ā le ituaiga o faamafanafanaga e manaomia e tagata faanoanoa?

O TAGATA faanoanoa latou te manaomia faamafanafanaga moni—a e e le o upu e paō vale ma ua masani ai. O i tatou uma lava ua tatou faalogo i le faaupuga e faapea ‘o le a faasolosolo ina teʻa atu le tiga pe a umi le taimi e alu,’ a e i le taimi amata o le faanoanoaga, o ai se tagata faanoanoa e maua se faamafanafanaga mai na manatu? Ua iloa e Kerisiano e faapea ua folafola mai e le Atua se toetu, a e ua le taofia ai e lena mea le matuitui o le tiga ma le loloto o le mafatiaga ona o mafutaga motusia faafuasei i le oti. Ma e mautinoa lava, afai ua maliu sau tama itiiti, o isi tamaiti o i ai e le mafai ona suitulaga mo lea tama itiiti pele ua maliu.

2 I le maliu o se e pele, o le a tele se fesoasoani tatou te maua e ala mai i faamafanafanaga moni, o faamafanafanaga e i ai se faavae mautinoa i folafolaga a le Atua. Tatou te manaomia foi le tiga alofa. Ua moni lenei mea mo tagata o Rwanda, ma a e maise lava mo le faitau selau o aiga o Molimau a Ieova o i inā o ē ua maliliu ē e pele ia i latou i lena fasiotiga faatiapolo o tagata ona o le va i ituaiga. O ai e maua mai ai e i latou uma o faanoanoa le faamafanafanaga?

O Ieova—Le Atua o Faamafanafanaga

3. Ua aumaia faapefea e Ieova le faaaʻoaʻoga i le tuuina atu o le faamafanafanaga?

3 Ua faataatia mai e Ieova le faaaʻoaʻoga i le aumaia ia i tatou uma o le faamafanafanaga. Na ia auina mai lona Alo pele e toatasi o Iesu Keriso, i le lalolagi ina ia faaoo mai ia i tatou le faamafanafanaga e faavavau ma le faamoemoe. Na aʻoaʻo atu faapea Iesu: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola faavavau.” (Ioane 3:16) Na ia fetalai atu foi i ona soo: “E le sili lava le alofa o se tasi i lenei alofa, ia tuuina atu e se tasi lona ola mo ana uo.” (Ioane 15:13) I se tasi mea na tupu na ia fetalai ai foi e faapea: “E pei o le Atalii o le tagata e lei sau ia ina ia auauna mai tagata ia te ia, a ia auauna atu ia, ma foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28) Ma na faapea mai Paulo: “A ua faaalitinoina mai e le Atua lona lava alofa ia te i tatou, ina ua maliu Keriso ma sui o i tatou, a o tatou agasala pea.” (Roma 5:8) E ala i nei mau ma le tele o isi mau, ua tatou iloa ai le alofa o le Atua ma Keriso Iesu.

4. Aisea na faapitoa ai le nofo aitalafu o le aposetolo o Paulo ia Ieova?

4 Na faapitoa ona iloa e le aposetolo o Paulo le alofa tunoa o le Atua. Na laveaiina o ia mai se tulaga oti faaleagaga, mai le avea ma se na maumauai i lona sauaina o soo o Keriso, i le avea o ia ma Kerisiano na sauaina. (Efeso 2:1-5) Na ia faamatala le mea na tupu ia te ia e faapea: “Auā o aʻu o le aupito itiiti o le au aposetolo; e le aoga ona taʻua o aʻu o le aposetolo, auā na ou saua atu i le ekalesia a le Atua. A o le alofa tunoa o le Atua ua ou faapenei ai aʻu; o lona alofa tunoa foi o ia te au, e le faaleaogaina lea, a ua sili laʻu galuega i a latou uma; a e peitai e le o aʻu, a o le alofa tunoa o le Atua ua ia te au.”—1 Korinito 15:9, 10.

5. O le ā na tusia e Paulo e faatatau i le faamafanafanaga mai le Atua?

5 Ua alagatatau ai la ona tusi mai faapea Paulo: “Ia faamanuina le Atua, o le Tamā o lo tatou Alii o Iesu Keriso, o le Tamā e ona le alofa mutimuti vale, o le Atua foi e ana le faamafanafanaga uma; o le na te faamafanafanaina mai ia te i matou i lo matou puapuaga uma lava, ina ia matou mafaia ona faamafanafana atu ia te i latou ua maua i se tasi lava puapuaga, i le faamafanafanaga ua faamafanafanaina ai i matou e le Atua. Auā pei ona tele ia i matou o tiga ona o Keriso, ua faapea foi ona tele o le faamafanafanaina o i matou e Keriso. Pe afai ua puapuagatia i matou, ua faapeaina ona o le faamafanafanaina ma le faaolaina o outou, o loo matuā galue ma le onosai i ia lava tiga ua matou tiga ai; pe afai foi ua faamafanafanaina i matou, ua faapeaina ona o le faamafanafanaina ma le faaolaina o outou. Ua tumau foi lo matou faatuatua ia te outou; o loo matou iloa, faapei ona faatasia outou i tiga, e faapea foi i le faamafanafanaina.”—2 Korinito 1:3-7.

6. O le ā e uiga i ai le upu Eleni mo le “faamafanafana”?

6 Maeu ni upu faagaeetia! O le upu Eleni ua faaaogaina i inei mo le “faamafanafana” e fesootai atu i “se valaau ia i ai i tafatafa o se tasi.” O lea, “o le tu i tafatafa o se tagata ina ia faalototele ia te ia a o feagai ai o ia ma se tofotofoga mamafatu. (A Linguistic Key to the Greek New Testament) Na tusi mai se tasi tagata poto i le Tusi Paia e faapea: “O le upu . . . i taimi uma lava e sili atu lona uiga nai lo lagona alofa mafana. . . . O le faamafanafana faa-Kerisiano o le faamafanafanaga lea e faaoo atu ai le lototele, le faamafanafanaga e mafai ai e se tagata ona onosaia mea faigata uma o le olaga e oo ia te ia.” Ua aofia ai foi upu faamafanafana ua faapea ona faavae aʻe i se folafolaga mautinoa ma le faamoemoe—o le toe tutū mai lea o ē ua oti.

O Iesu ma Paulo —O ni Ē Faamafanafana e Alolofa

7. Na faapefea ona avea Paulo o se faamafanafanaga i ona uso Kerisiano?

7 Maeu se faaaʻoaʻoga matagofie na aumaia e Paulo i le tuuina atu o faamafanafanaga! Sa mafai ona ia tusi atu i uso i Tesalonia e faapea: “A ua matou agamalu ina ua matou i ai ia te outou na, faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama. Sa faapea lava lo matou maelega i le alofa ia te outou, na matou manao i le fia avatu ia te outou e le na o le tala lelei i le Atua, a o matou lava ola foi, auā na alofaina outou e i matou. Pei ona outou iloa, sa matou i ai ia te outou taitasi, pei o le tamā i lana lava fanau, na matou apoapoai atu ia te outou, o faamafanafana atu foi, ma taʻutino atu.” I le pei o mātua alolofa, o i tatou uma lava e mafai ona faaali atu lo tatou mafana ma le malamalama i isi i le taimi o latou manaomia ai.—1 Tesalonia 2:7, 8, 11.

8. Aisea e avea ai aʻoaʻoga a Iesu ma faamafanafanaga ia i latou o faanoanoa?

8 I le faaalia o lea tausiga ma le agalelei, na faataʻitaʻi atu ai Paulo i lona Faaaʻoaʻo sili o Iesu. Manatua le valaaulia alofa a Iesu na faalautele atu i tagata uma e pei ona faamauina i le Mataio 11:28-30: “Ia outou o mai ia te au, o outou uma o e tigaina ma mafatia i avega, o aʻu foi e malolo ai outou. Ia outou amoina laʻu amo, ma ia outou faaaʻoaʻo ia te au, auā o aʻu lē agamalu ma le loto maulalo; ona maua lea e outou o le malologa mo outou agaga. Auā e avegofie laʻu amo, o laʻu avega foi e māmā ia.” Ioe, e maua le faafouina i aʻoaʻoga a Iesu ona o loo i ai le faamoemoe ma se folafolaga—le folafolaga i le toetu. O le faamoemoe lenei ma le folafolaga o loo faapea ona tatou ofoina atu i tagata, mo se faataʻitaʻiga, pe a tatou tuua ia i latou le polosiua Pe a Maliu se Tasi e Pele i a te Oe. O lenei faamoemoe e mafai ona fesoasoani ia i tatou uma lava, e tusa lava pe ua leva se taimi o tatou faanoanoa.

Auala e Faamafanafana ai ia i Latou o Faanoanoa

9. Aisea e le tatau ai ona tatou faaalia se le lava o le onosai i tagata o faanoanoa?

9 O le faanoanoa ua le faatapulaaina i ni taimi faatulagaina ina ua faatoʻā maliu le ua pele. O nisi tagata latou te tauaveina lenei mafatiaga o faanoanoaga i lo latou olaga atoa, a e maise lava i latou ua maliliu a latou fanau. O se ulugalii Kerisiano faamaoni i Sepania na maliu le la alo tama e 11 tausaga i le 1963 ona o le fiva faiai. E oo mai lava i lenei taimi, e maligi pea o laʻua loimata pe a talanoa e uiga i lo la atalii o Paquito. O mea tāua e faamanatu, o ata, o mea e fai ma faamanatu, atonu e fafagu mai ai ni manatunatuga faanoanoa. O lea e le tatau ona tatou faaalia se le lava o le onosai ma manatu ai e faapea ua tatau i lenei taimi ona uma le faanoanoa o isi. Na tautino mai e se puna maualuga faafomai e faapea: “E fesuisuiai tulaga o le faanoanoa ma faalogona, ma e ono tumau pea lona umi e oo atu i ni tausaga.” O lea la, ia manatua, e pei lava ona mafai ona tumau se māʻila i lo tatou tino i le olaga atoa, e mafai foi ona faapena māʻila tau i faalogona.

10. O le ā e tatau ona tatou faia e fesoasoani atu ai i ē o faanoanoa?

10 O ā nisi o mea e mafai ona tatou faia e faamafanafana atu ai ia i latou o faanoanoa i le faapotopotoga Kerisiano? I le faamaoni atoatoa, atonu tatou te fai atu i se uso po o se tuafafine o manaomia le faamafanafanaga, “A i ai so o se mea e mafai ona ou faia e fesoasoani atu ai, tau lava o le faailoa mai ia te au.” A e e faafia ona feau mai i tatou e lē o faanoanoa ma faapea mai, “O lea ua ou manatua se mea e mafai ona e faia e te fesoasoani mai ai ia te au”? E mautinoa lava, e manaomia ona tatou tausolomua i le faia o mea e talafeagai ai pe afai tatou te faamafanafana atu i ē o faanoanoa. O lea, o le ā e mafai ona tatou faia e aogā e fesoasoani atu ai? O nai fautuaga aogā nei.

11. E mafai faapefea ona avea lo tatou faalogologo atu ma faamafanafanaga i isi?

11 Faalogologo atu: O se tasi o mea e sili ona aogā e mafai ona e faia o le amo faatasi lea o le tiga o lē o faavauvau e ala i le faalogologo atu. E mafai ona e fesili atu, “Pe e te manao e talanoa e faatatau i ai.” Ia tuu atu i le tagata na te faia le faaiuga. Na manatua e se tasi Kerisiano ina ua maliu lona tamā e faapea: “Na tele se aogā ia te au ina ua fesili mai isi po o le ā na tupu ona faalogologo moni mai lava lea.” E pei ona fautua mai Iakopo, ia faataalise ona faalogo. (Iakopo 1:19) Faalogologo atu ma le onosai ma ia i ai ni lagona alofa. “Ia outou tagi foi faatasi ma e ua fetagisi,” o le fautuaga lea a le Tusi Paia i le Roma 12:15. Ia manatua na tutulu Iesu faatasi ma Mareta ma Maria.—Ioane 11:35.

12. O le ā le ituaiga o faamautinoaga e mafai ona tatou tuuina atu i ē o faanoanoa?

12 Avatu le faamautinoaga: Ia manatua o le tagata o faanoanoa e mafai ona ia te ia ni lagona nofosala i le taimi muamua, atonu o loo manatu o ia e faapea e i ai nisi mea sa ono mafai ona ia faia. Ia faamautinoa atu i le tagata lea e faapea e foliga mai o mea uma sa ono mafai ona faia na faataunuuina (po o le a lava se isi mea e te iloa e moni ma atiina aʻe ai). Ia faamautinoa atu ia te ia o lona lagona o se mea e masani ona tupu. Ia taʻu atu ia te ia nisi e te iloa ua toe faaleleia o latou tulaga mai se mea faapea sa tupu ai. I se isi faaupuga, ia magafagafa ma ia tiga alofa. O la tatou fesoasoani agalelei e mafai ona telē sona aogā! Na tusi faapea Solomona: “O le upu ua fai faatatauina, o moli auro ia i ato ario togitogi faamamanuina.”—Faataoto 16:24; 25:11; 1 Tesalonia 5:11, 14.

13. Pe a tatou faaavanoa atu i tatou lava, e mafai faapefea ona aogā lena mea?

13 Ia faaavanoa atu oe: Ia mautinoa e te faaavanoa atu e le gata mo ni nai uluai aso i le taimi o toatele ai uo ma aiga o faatasia ai, a e mo isi masina mulimuli ane pe afai o manaomia, pe a toe foi atu isi i a latou faasologa masani. O le umi o le taimi e faanoanoa ai e telē sona eseesega, e faalagolago lava i tagata taitoatasi. O lo tatou naunau atu faa-Kerisiano ma le tiga alofa e mafai ona tele sona aogā i so o se taimi e manaomia ai. Ua faapea mai le Tusi Paia “o i ai le tagata alofa e sili ona pipii mai i lo le uso.” O lea ua faapea mai se alaga upu, “O le uo e laveai i taimi e manaomia ai o le uo moni lea,” ma o se faiga moni lea e ao ona tatou faatinoina.—Faataoto 18:24; faatusatusa i le Galuega 28:15.

14. O ā mea e mafai ona tatou talanoa i ai e faamafanafanaina ai ē o faanoanoa?

14 Talanoa i uiga lelei o lē ua maliu: O se tasi lea o fesoasoani tele pe a tuuina atu i le taimi tatau. Ia fetufaai ni tala e atiina aʻe ai e te manatua i le olaga o lea tagata. Aua e te faatalatu i le taʻua o le igoa o lē ua maliu. Aua e te faia ni gaoioiga e foliga atu ai ua matuā galo nimo lava le ua maliu pe e le tāua foi o ia. O se mea lelei ona iloa le faamatalaga a se lomiga mai i le Harvard Medical School e faapea: “E mafai ona toe maua le malosi pe a mulimuli ane manatua e lē o faavauvau le tagata lea ua maliu e aunoa ma le matuā faanoanoa . . . A oo ina iloaina le tulaga moni ua i ai ma ua taliaina, ona suia loa lea o le faanoanoa i manatunatuga lelei.” “O manatunatuga lelei”—maeu le faamafanafanaina e maua mai i le manatua o ni mea lelei sa faia faatasi ma le e pele ua maliu! O se Molimau o lē na maliu lona tamā i ni tausaga ua tuanai na faapea mai: “O se mea faapitoa ou te manatua o le faitauina lea o le Tusi Paia ma Tamā ina ua faatoʻā amata ona ia suesue i le upu moni. E le gata i lea, a e o le taotooto i autafa o le vaitafe ma talanoa i oʻu faafitauli. E taʻi tolu po o le taʻi fa tausaga faatoʻā ou vaai ia te ia, o na la avanoa sa tāua tele.”

15. E mafai faapefea e se tasi ona tausolomua i le tuuina atu o le fesoasoani?

15 Ia tausolomua pe a talafeagai: O isi tagata loto faanoanoa e mafai ona lelei tele lo latou onosaia o tulaga nai lo isi. O lea, e faalagolago lava i tulaga, ia uia ni laasaga e mafai ona faatino e fesoasoani atu ai. Na manatua e se tasi fafine sa faavauvau e faapea: “O le toatele o le faapotopotoga na faapea mai, ‘A i ai se mea e mafai ona ou faia e fesoasoani atu ai, ia faailoa mai ia te au.’ A e e toatasi se tuafafine Kerisiano sa lei fesili mai o ia. Na alu saʻo atu lava o ia i le potu moe, aveese ie o le moega ma tātā ie ua palapalā. Na alu atu le isi ma se pakete, ma vai, ma mea e faamamā ai ma fufulu le kapeta na faasuati ai laʻu tane. O i laʻua o ni uo moni, ma e le mafai ona galo ia te au.” Pe a aliali manino mai se tulaga e manaomia ai le fesoasoani, ia e tausolomua—atonu i le saunia o se taumafataga, fesoasoani i le faamamaina, po o le faia o nisi fesoasoani aogā. O le mea moni e tatau ona tatou faaeteete ia aua neʻi o tatou soona faalavelave atu pe afai o loo manaomia e le tagata faavauvau se taimi paninoa mo ia lava. O lea e tatau ai ona tatou faatatauina ma le faamaoni upu nei a Paulo: “O lenei, ia oofu outou i le alofa mutimuti vale, ma le agalelei, ma le loto maulalo, ma le agamalu, ma le onosai.” O le agalelei, onosai, ma le alofa e aogā pea ia.—Kolose 3:12; 1 Korinito 13:4-8.

16. Aisea e mafai ai e se tusi po o se pepa ona tuuina atu se faamafanafanaga?

16 Tusia se tusi po o le auina atu o se pepa o faamafanafanaga: O le mea e masani ona le manatu mamafa i ai, o le aogā o se tusi faamafanafana po o se pepa (card) matagofie o i ai ni upu alofa. O le ā lona aogā? E mafai ona faitauina ma toe faitauina soo. O se tusi faapea e le tau faaumiumia, a e e ao ona faailoa atu ai lou alofa. E tatau foi ona aliali atu ai se uiga faaleagaga a e aua le lauga atu i ai. O le feau autū, “E avanoa pea i matou e fesoasoani atu ia te oe” e mafai ona avea o se faamafanafanaga.

17. E mafai faapefea e le tatalo ona aumaia le faamafanafanaga?

17 Tatalo ma i latou: Aua neʻi e manatu faatauvaa i le aogā o au tatalo faatasi ma ou uso Kerisiano o faavauvau. Ua faapea mai le Tusi Paia i le Iakopo 5:16: “Ua aoga tele le tatalo faatauanau a le tagata amiotonu.” Mo se faaaʻoaʻoga, pe a lagona e le o faanoanoa a tatou tatalo mo i latou, e fesoasoani ia i latou e faaleleia ai se lagona le lelei e pei o lagona nofosala. I taimi o tatou vaivai ai ma faanoanoa ai le loto, e taumafai ai Satani e faavaivaia i tatou i ana “faiga” po o “togafiti.” O le taimi tonu lea tatou te manaomia ai le faamafanafana ma le lagolago e ala i le tatalo, e pei ona taʻua e Paulo: “Ia outou tatalo i le Agaga i aso uma lava i talotaloga ma faatoga uma; ia outou mataala pea i lenei lava mea, ma matuā tausisi i le faatoga mo tagata paia uma lava”—Efeso 6:11, 18; faatusatusa i le Iakopo 5:13-15.

Mea e Alofia

18, 19. E mafai faapefea ona tatou faaalia le magafagafa i a tatou talanoaga?

18 A o faavauvau le tagata, e i ai foi mea e le tatau ona faia pe taʻua. Ua lapatai mai le Faataoto 12:18 e faapea: “O i ai lē soona tautala, e pei o tutuʻi i le pelu; a o laulaufaiva o e popoto e malolo ai.” I nisi taimi, e aunoa ma lo tatou iloaina, ua le taulau ai ona tatou faaalia le magafagafa. Mo se faaaʻoaʻoga, atonu tatou te fai atu, “ua ou malamalama i ou lagona.” A e pe o le tulaga moni lava lena? Pe ua e feagai ai ma se maliu moni lava faapena? Ia e eseese foi auala e tali atu ai tagata. O lau tali atu, atonu e le tutusa lelei ma auala a le tagata lea e faanoanoa. Atonu e lelei le faapea atu, “ua ou lagona le faanoanoa faatasi ma oe ona sa faapea foi le mea na oo ia te au ina ua oti loʻu . . . i se vaitaimi ua tuanai.”

19 E faaalia foi le manatu mamafa pe a alofia faamatalaga i le faatuina po o le lē toe faatuina o lē ua maliu. Ua mafatia tele isi uso ma tuafafine ona o faamatalaga ua faamasinoina ai le iuga i le lumanai o se paaga le talitonu ua maliu. E le o tatou o ni faamasino po o ai o le a faatutuina mai a o ai o le a lē toe faatutuina mai. E mafai ona tatou fiafia o Ieova o lē e silasila i le loto, ma e sili atu lona alofa mutimutivale nai lo o tatou.—Salamo 86:15; Luka 6:35-37.

Mau e Faamafanafanaina Ai

20, 21. O ā nisi o mau e mafai ona faamafanafana ai i ē o faanoanoa?

20 O se tasi o puna sili o faamafanafanaga, pe a tuuina atu i le taimi tonu, o le talanoaina lea o folafolaga a Ieova mo ē ua maliliu. O nei manatu mai le Tusi Paia e aogā mo le tagata o faanoanoa e tusa lava pe o se Molimau po o se tagata tatou te feiloai i ai i le faiva. O ā nisi o nei mau? Ua tatou iloa o Ieova o le Atua o faamafanafanaga uma lava, auā na tulei mai o ia: “O aʻu, o aʻu lava lē faamafanafana ia te outou.” Na ia fetalai foi e faapea: “E pei o le tagata ua faamaiseina e lona tinā, e faapea ona ou faamaise ia te outou.”—Isaia 51:12; 66:13.

21 Na tusi le faisalamo e faapea: “O le faamatalaloto lea ia te au i loʻu puapuaga; auā o lau afioga ua faaolaolaina ai aʻu. Ieova e, ua ou manatu i au faamasinoga talu anamua, ona faamafanafanaina ai lea o aʻu. Ia fai lou alofa ma faamatalaloto ia te au, e tusa ma lau afioga i lau auauna.” Mātau mai, ua faaaogā soo le upu “faamatalaloto” i lenei fuaitau. Ioe, e mafai ona tatou maua le faamafanafanaga moni mo i tatou lava ma isi e ala i le liliu atu i le Afioga a Ieova i taimi o o tatou puapuaga. O lenei mea, faaopoopo atu i ai ma le alofa ma le faapalepale o uso, e mafai ai ona fesoasoani ia i tatou ina ia onosaia ma le manuia tiga ua māfua mai ona o le maliu o se tasi ma faatumulia ai o tatou olaga i galuega olioli i le faiva faa-Kerisiano.—Salamo 119:50, 52, 76.

22. O le ā le lumanai o tuu mai i o tatou luma?

22 E mafai foi ona tatou manumalo mai i o tatou faanoanoaga e ala i le matuā aafia i le fesoasoani atu i isi i o latou mafatiaga. A o tatou uai atu i isi o loo manaomia le faamafanafanaga, e manaomia foi ona tatou maua le fiafia moni i le foai atu i se tulaga faaleagaga. (Galuega 20:35) Seʻi o tatou tufa atu ia i latou le vaaiga o le aso o le toe tutū o tagata mai atunuu uma ma augatupulaga i lea augatupulaga i le faafeiloaia nai le oti o ē e pele ia i latou i se lalolagi fou. Maeu se lumanai ina lelei! Maeu le tele o loimata o le fiafia i lena taimi, ma tatou te manatua ai e moni lava o Ieova o le Atua “o le na te faamafanafanaina e ua faamaulaloina”!—2 Korinito 7:6.

Pe E te Manatua?

◻ Ua faapefea ona avea Ieova “o le Atua o faamafanafanaga uma lava”?

◻ Na faapefea ona faamafanafanaina e Iesu ma Paulo ē na faanoanoa?

◻ O ā nisi o mea e mafai ona tatou faia e faamafanafana atu ai ia i latou o faanoanoa?

◻ O ā mea e ao ona tatou alofia pe a feagai ai ma ē o faanoanoa?

◻ O ā mau e sili ona e fiafia e faaaogā mo faamafanafanaga i le taimi e maliu ai se tasi?

[Ata i le itulau 15]

Ia tausolomua ma le faaeteete ona fesoasoani atu ia i latou o faanoanoa

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2026)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga