-
E Mafai Faapefea ona Tatou Toe Totogi atu ia Ieova?Le Olomatamata—1992 | Aperila 1
-
-
E Mafai Faapefea ona Tatou Toe Totogi atu ia Ieova?
UA SAUNIA e Ieova le Atua le faaaʻoaʻoga silisili ona lelei o le foai atu. Sa ia foaiina atu i le fanau uma a tagata “le ola, ma le manava, ma mea uma lava i le vao mea atoa.” (Galuega 17:25) Ua faaoso e le Atua lona la i luga o ē amioleaga faapea ma e amiotonu. (Mataio 5:45) E moni, ‘ua foai mai e Ieova ia i tatou le timu mai le lagi ma tau o fuata, e faatumuina atoatoa ai o tatou loto i mea e ʻai ma le fiafia.’ (Galuega 14:15-17) Ioe, “o mea lelei uma e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei, mai luga lava ia, e alu ifo mai le Tamā o malamalama”!—Iakopo 1:17.
E ese mai ai i meaalofa faitino uma lava a le Atua, ua ia auina mai le malamalama faaleagaga ma le upu moni. (Salamo 43:3) Ua faaoaina i faamanuiaga auauna faamaoni a Ieova i meaʻai faaleagaga ua ia aumaia pea i le taimi tonu e ala “i le auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45-47) E mafai ona tatou maua aogā mai sauniuniga faaleagaga a le Atua auā ua ia faia ina ia mafai e tagata agasala ma oti ona lelei ma ia. Faapefea? E ala i le maliu o lona Alo, o Iesu Keriso, o lē na tuuina mai lona soifua ma togiola mo le toatele. (Mataio 20:28; Roma 5:8-12) Maeu se meaalofa mai le Atua alofa, o Ieova!—Ioane 3:16.
Pe Mafai ona Toe Totogi atu i so o se Mea?
I senituri a o leʻi saunia le togiola, sa matuā talisapaia loloto ai e se faisalamo faagaeeina le alofa mutimutivale ua tuuina atu e le Atua, le faasaoina, ma le fesoasoani, o lea na ia faapea mai ai: “Se a se mea ou te taui aʻi atu ia Ieova ona o lona agalelei mai uma lava ia te au? Ou te avae le ipu o le olataga, ma ou valaau atu i le suafa o Ieova. Ou te avatua ia Ieova i luma o lona nuu uma lava mea na ou tauto ai.”—Salamo 116:12-14.
Afai ua tuuina atu i tatou ma le loto atoa ia Ieova, ona tatou valaau lea i lona suafa i le faatuatua ma totogi atu ia te ia mea na tatou tauto ai. I le avea o Molimau a Ieova, e mafai ona tatou faamanū atu i le Atua e ala i le tautala lelei e uiga ia te ia i taimi uma lava ma folafola atu le feau o lona Malo. (Salamo 145:1, 2, 10-13; Mataio 24:14) Ae lē mafai ona tatou faaoaina Ieova, o lē e ana mea uma, pe toe totogi atu ia te ia ona o mea lelei uma ua tatou maua mai ia te ia.—1 Nofoaiga a Tupu 29:14-17.
O le faia o foai tauofo mo le faaauilumaina o faanaunauga o le Malo, e lē o se auala lea e toe totogi atu ai pe faamauoaina ai Ieova. Ae peitai o na foai ua tatou gafatia ai ni avanoa e faaalia ai lo tatou alofa mo le Atua. O meaalofa e foaiina atu, e lē faia ona o se uunaiga manatu faapito po o le faaalialia i luma o le lautele ma le viiga, ae e fai i se agaga lima foai ma ina ia siitia ai le tapuaiga moni, ma aumaia ai i lē foai le fiafia ma le faamanuiaga a Ieova. (Mataio 6:1-4; Galuega 20:35) E mafai ona faamautinoaina se tagata e uiga i se sao e faia i na foai, ma iʻu ai i le fiafia e ala i le fai ma masani le faataatia ese o se mea mai ana mea faitino ina ia lagolagoina ai le tapuaiga moni ma fesoasoani atu ai ia i latou ua tatau ai. (1 Korinito 16:1, 2) Pe ao ea ona faia lenei mea e ala i le faia o sefuluaʻi?
Pe Ao ona E Faia le Sefuluaʻi?
Na fetalai Ieova e ala i lana perofeta o Malaki: “Ina aumaia mea e sefulu aʻi a outou mea uma lava i le fale e tuu ai mea; ina ia i ai mea e ʻai i loʻu fale; ma ia outou tofotofo mai ai ia te au i lenei mea, [faamolemole], . . . pe ou te le toina pupuni o le lagi mo outou, ma sasaa atu le manuia mo outou, ina ia seia silisili ona tele.” (Malaki 3:10) Ua faitauina faapenei le isi faaliliuga: “Inā aumaia mea e sefulu aʻi atoa i le fale e teu ai mea.”—An American Translation.
O le sefuluaʻi o se vaega lona sefulu o se mea. O le 10 pasene na totogia pe na avatua o se taulaga. E faia faapitoa lava sefuluaʻi ona o ni fuafuaga faalotu. O lona uiga o le avatua o le tasi vae sefulu o tupe maua a se tasi ina ia siitia ai le tapuaiga.
Sa avatua e le augātamā faatuatua anamua o Aperaamo (Aperamo) i le tupu ositaulaga o Mekisateko o Salema le tasi vae sefulu o le vete na maua i le manumalo ia Kitalaoma ma ana ʻau. (Kenese 14:18-20; Eperu 7:4-10) Mulimuli ane ona tauto ai lea o Iakopo e avatua le tasi vae sefulu o ana mea faitino uma i le Atua. (Kenese 28:20-22) I nei tulaga taitasi, o le avatua o se mea e sefuluaʻi ai mea sa faatauofo ona faia, auā sa leai se tulafono i na sa Eperū anamua ina ia faia o se tiute tauave ia i latou le avatua o ni sefuluaʻi.
Sefuluaʻi i Lalo o le Tulafono
Ona o tagata o Ieova, sa tuuina atu ai ia Isaraelu tulafono o sefuluaʻi. O nei sefuluaʻi e foliga mai na aafia ai le faaaogāina o le lua vae sefulu o tupe maua i le tausaga, e ui ua manatu nisi tagata popoto sa na o le tasi le sefuluaʻi i le tausaga. E leai se sefuluaʻi na totogia i le vaitaimi o le tausaga o le Sapati, ona talu ai sa leai ni tupe maua na faatalitalia. (Levitiko 25:1-12) O sefuluaʻi, sa tuuina atu e faaopoopo i uluai fua na ofoina atu i le Atua.—Esoto 23:19.
O le tasi vae sefulu o fua o le laueleele ma fua o laau ma le faatelega ua foliga mai ai o lafu manu ma lafu mamoe sa avatua i le malumalu ma tuuina atu ia sa Levī, o ē e leai se tofi na latou maua i le laueleele. I le isi itu, sa latou avatua le tasi vae sefulu o mea na latou maua e lagolago ai le faiva ositaulaga faa-Arona. E foliga mai, sa seleseleina le saito, ma o le fua o laau o vine ma laau o olive sa faaliliuina i le uaina ma le suauu a o leʻi avatua le sefuluaʻi. Afai la sa manao se tagata Isaraelu e avatu tupe na i lo na mea, e mafai ona ia faia faapena, ae faaopoopo atu i ai ma le tasi vae lima o ana oa.—Levitiko 27:30-33; Numera 18:21-30.
E foliga mai sa iai foi se isi sefuluaʻi na faataatia ese. E masani lava, o lenei sefuluaʻi sa faaaogā e se aiga pe a faapotopoto faatasi tagata mo tausamiga. Ae faapefea pe afai sa matuā mamao lava Ierusalema ma lē maua ai se auala e avatu ai lenei sefuluaʻi? Ia ona faatau atu loa lea o le saito, uaina fou, suauu, ma manu ina ia maua mai ai tupe na e faigofie ona ave. (Teuteronome 12:4-18; 14:22-27) I le faaiʻuga o le taʻitolu ma le taʻiono tausaga uma o le faataamilosaga o le tausaga lona fitu o le vaisapati, sa faataatia ese ai le sefuluaʻi mo sa Levī, tagata ese o loo aumau ai, fafine ua oti a latou tane, ma tamaiti ua leai ni tamā.—Teuteronome 14:28, 29; 26:12.
I lalo o le Tulafono, sa leai se faasalaga mo le lē totogia o le sefuluaʻi. Na i lo lea, sa tuu e Ieova tagata i lalo o se tiute tauave malosi tau amio ina ia saunia le sefuluaʻi. I nisi taimi sa tatau ona latou taʻutino atu i ona luma faapea ua uma ona totogi atoa le sefuluaʻi. (Teuteronome 26:13-15) So o se mea lava sa taulimaina sese, sa manatu i ai o se mea na gaoia mai le Atua.—Malaki 3:7-9.
O le totogia o le sefuluaʻi sa lē o se faatulagaga mamafa. O le mea moni, ina ua tausia e tagata Isaraelu nei tulafono, sa oo ina faauluolaina i latou. O le sefuluaʻi sa siitia ai le tapuaiga moni e aunoa ma le tuu atu ai o se faamamafa lē tatau i le auala e saunia ai mea faitino mo lea mea. I lea, o le faatulagaga mo le sefuluaʻi, sa galue mo le lelei o tagata uma i Isaraelu. Ae pe mo Kerisiano le totogia o sefuluaʻi?
Pe Tatau i Kerisiano ona Totogi Sefuluaʻi?
Mo sina taimi, sa taatele ai le faia o sefuluaʻi i nofoaga o Kerisinetoma. Ua taʻua i le The Encyclopedia Americana faapea: “Sa . . . auaumalie ona oo ina taatele i lona 6 o senituri. Sa lagolagoina e le Council of Tours i le 567 ma le Council lona lua a Macon i le 585 sefuluaʻi. . . . Sa oo ina taatele le faaaogāseseina, ae maise lava pe a oo ina faatauina pe tuuina atu i tagata lautele le aiā e aoina ai sefuluaʻi. I le amata mai ia Pope Gregory VII na faalauiloa mai ai o lenei faiga e lē faaletulafono. Ona o lea, na tuuina atu ai e tagata lautele a latou aiā tau sefuluaʻi i monaseri ma tagata latou te vaaia malumalu. Sa leʻi faamutaina e le Toefuataiga le sefuluaʻi, ma sa faaauau ai ona faia lea faiga i le Lotu Katoliko Roma ma i atunuu Porotesano.” Sa faamutaina pe na auaumalie ona suia le sefuluaʻi i atunuu eseese, ma ua itiiti ai nei lotu o loo latou faia le sefuluaʻi.
O lea la, faamata e manaomia ona totogi e Kerisiano le sefuluaʻi? I lana faasino upu o le Tusi Paia, na faapea mai ai Alexander Cruden: “E leʻi poloaiina e lo tatou Faaola, po o lona au aposetolo se mea e tusa ai ma lenei mataupu e uiga i sefuluaʻi.” E moni, e leʻi poloaiina Kerisiano e totogi ni sefuluaʻi. Na faaiʻuina e le Atua lava ia le Tulafono faa-Mose, faatasi ai ma ana faatulagaga tau i le sefuluaʻi, i le tuʻituʻiina lea i fao i le satauro o Iesu. (Roma 6:14; Kolose 2:13, 14) O le mea lea, na i lo le manaomia ona tuuina atu se aofaiga maʻoti ina ia totogi ai tupe faaalu a le faapotopotoga, e ao i Kerisiano ona faia ni meaalofa tauofo.
Ia Āva ia Ieova i Au Oa
Afai e filifili mai le agaga tauofo se Kerisiano e ave le mea e sefulu aʻi ai ana tupe maua ina ia faaauiluma ai le tapuaiga moni, o le mea moni lava e leai se mea e tetee ai le Tusi Paia i lona faia o ia meaalofa. I se tusi na aumai faatasi ma lana meaalofa, na tusi mai ai se tama e 15 tausaga le matua mai Papua Niu Kini e faapea: “Ina o oʻu laitiiti, sa masani lava ona taʻu mai e loʻu tamā ia te aʻu, ‘Afai e amata ona fai sau galuega, e tatau ona e avatu uluai fua ia Ieova.’ Ou te manatua upu o le Faataoto 3:1, 9, o loo faapea mai, e tatau ona tatou avatu uluai fua ia Ieova e āva ai ia te ia. O lea sa ou faia ai se folafolaga e faia lenei mea, ma ua tatau nei ona ou faataunuu laʻu folafolaga. Ua ou matuā fiafia lava e auina atu lenei tupe e fesoasoani ai i le galuega o le Malo.” E lē o manaomia e le Tusi Paia mo Kerisiano ina ia faia na folafolaga. Ae peitai, o le foai ma le matamau o se auala lelei lea e faaalia ai le naunau moni i le siitiaina o le tapuaiga moni.
E mafai e se Kerisiano ona filifili e leai ni tapulaa faapitoa o foai tauofo o loo ia faia ina ia faaauiluma ai le tapuaiga a Ieova le Atua. O se faataʻitaʻiga: A o iai i se fonotaga a Molimau a Ieova, sa talatalanoa ai ni tuafāfine matutua se toalua i ni foai tauofo atonu o le a la faia i le galuega o le Malo. Ae e tusa ai ma le mauaina o ni meaʻai i le nofoaga o le fonotaga, na fesili atu le tasi o tuafafine o lē ua 87 tausaga le matua, pe fia se tau e ono totogia mo meaʻai, ina ia mafai ai ona ia foai le aofaiga atoa o le tupe. Na faapea mai le isi tuafafine ua 90 ona tausaga: ‘Tau lava ina avatu e tusa ma le mea o e manatu ai e tusa ma le tau,—ia ma sina faasiliga itiiti.’ Maeu se uiga lelei na faaalia e lenei tuafafine matua!
Talu ai ona ua tuuina atu e tagata o Ieova a latou mea uma ia te ia, ua latou faia ai ma le fiafia foai tauofo i tupe ma isi meaalofa e lagolago ai le tapuaiga moni. (Faatusatusa 2 Korinito 8:12.) O le mea moni, o le auala faa-Kerisiano o le foai atu ua saunia ai avanoa e faaalia ai le talisapaia loloto mo le tapuaiga a Ieova. O na foai e lē seiloga e faia i se sefuluaʻi, po o le mea e sefulu aʻi au mea, ma atonu foi e iai ni tulaga o le a uunaia ai se tagata e avatu se mea faasili ina ia faaauiluma ai faanaunauga o le Malo.—Mataio 6:33.
Na faapea mai le aposetolo o Paulo: “Ia taitoatasi ma foai e pei ona filifili i lona loto; aua ma le tiga, aua foi ma le faatauanauina; auā e alofa le Atua i le ua foai ma le loto malie.” (2 Korinito 9:7) Afai e te foai atu ma le fiafia ma le matamau e lagolago ai le tapuaiga moni, o le a e manuia, auā ua faapea mai se faataoto poto: “Ia e ava ia Ieova i lou oa, ma le faapolopolo o au mea uma e tutupu; ona tutumu ai lea ou fale saito i le mau; e feosofi foi au tuugāuaina i le uaina fou.”—Faataoto 3:9, 10.
E lē mafai ona tatou faatamaoaigaina Lē Silisili ona Maualuga. E ia te ia o auro uma lava ma ario, o manu vaefa uma lava i le faitau afe o mauga, ma le lē mafaitaulia o mea taugata. (Salamo 50:10-12) E lē taitai mafai ona tatou toe taui atu i le Atua mo ana mea aogā uma mo i tatou. Ae e mafai ona tatou faaalia le talisapaia loloto mo ia faapea ma faaeaga o le tuuina atu o le auaunaga paia mo lona viiga. Ma e mafai ona tatou mautinoa faapea e tafe atu le oa o faamanuiaga ia i latou o ē foai ma le lotomalie ina ia siitia ai le tapuaiga mamā ma faamamaluina ai le Atua alofa ma le lima foai o Ieova.—2 Korinito 9:11.
[Pusa i le itulau 29]
AUALA UA FAI MEAALOFA AI NISI I LE GALUEGA O LE MALO
◻ MEAALOFA MO LE GALUEGA I LE LALOLAGI AOAO: E toatele ua faataatia ese pe fuafuaina le aofaiga o se tupe e faataatia ese latou te tuuina atu i pusa mo meaalofa ua tusia ai: “Meaalofa mo le Galuega i le Lalolagi Aoao—Mataio 24:14.” I masina taitasi, e avatua ai e faapotopotoga nei tupe a lē i le ofisa ulu autū i Brooklyn, Niu Ioka, ia po o se ofisa o le lala o latalata ane.
◻ MEAALOFA TAUOFO TUUSAʻO: O meaalofa tauofo e faia i tupe, e mafai ona auina saʻo atu lava i le Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, 25 Columbia Heights, Brooklyn, New York 11201, po o se ofisa o le lala a le sosaiete o latalata ane. E mafai foi ona e fai meaalofa i maatāua po o isi lava mea tāua. O meaalofa tuusaʻo faapena, e ao ona avatu faatasi ma sina tusi puupuu e faailoa atu ai.
◻ FAATULAGAGA MO MEAALOFA E I LALO O NI TUUTUUGA: O tupe e mafai ona tuuina atu i le Sosaiete o le Olo Matamata e tausia ai seia oo ina maliu lē e ana lea foai, faatasi ai ma se tuutuuga faapea, afai e iai se manaoga totino o lē ana le tupe, ona toe faafoi atu lea i ai o le tupe e ana.
◻ INISIUA: E mafai ona taʻua le Sosaiete o le Olo Matamata o se sosaiete aogā mo aiaiga o le inisiuaina o le ola po o le taimi ua e litaea ai, po o se fuafuaga mo lou penisione. E ao ona faailoa atu i le Sosaiete e uiga i so o se fuafuaga faapena.
◻ TUPE TEU I FALETUPE: O tupe teu i faletupe, o pepa faamaonia o tupe o teuina, po o tupe maua a se tagata pe a litaea, e mafai ona tuuina atu i le mavaega mo po o le totogiina atu foi pe a maliu i le Sosaiete o le Olo Matamata, e tusa ai ma manaoga o le faletupe i lou atunuu. E ao ona faailoa atu i le Sosaiete e tusa ai ma na fuafuaga.
◻ TUPE TULUI MA TUPE FAAAGAGA: O tupe tului ma tupe faaagaga e mafai ona faameaalofa atu i le Sosaiete o le Olo Matamata a lē o se meaalofa tuusaʻo ia po o le faia i lalo o se tuutuuga e mafai ai ona totogi atu pea le tupe maua i lē e ana.
◻ FANUA TAUSI: O fanua totino e ono faatauina atu, e mafai ona faameaalofa atu i le Sosaiete o le Olo Matamata e ala a lē i le fai meaalofa tuusaʻo ai, ia po o le taofia foi o se fanua tausi i lē e ana a o soifua, o lē e mafai lava ona ia nofo ai a o soifua o ia. E ao i se tasi ona faafesootai atu le Sosaiete a o leʻi tuuina atu so o se fanua tausi i le Sosaiete.
◻ UILI MA MAVAEGA: O mea totino po o tupe e mafai ona tuuina atu i le Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania e ala i le faatulafonoina o se uili, pe e mafai foi ona taʻua le Sosaiete o se faalapotopotoga aogā mo le faia o le maliega o se mavaega. O se mavaega e maua mai ai e se faalapotopotoga faalotu se aogā, e mafai ona saunia ai nisi o manuia tau lafoga. E ao ona auina atu se kopi o se uili po o le kopi o se mavaega i le Sosaiete.
Mo nisi faamatalaga e faatatau i na mataupu, ia tusi atu i le Treasurer’s Office, Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, 25 Columbia Heights, Brooklyn, New York 11201, po o se ofisa o se lala a le Sosaiete i lou atunuu.
UA LATOU FAIA MEA LATOU TE MAFAIA
E ui lava e lē mafai ona latou toe totogi atu ia Ieova mo ana mea aogā uma ua faia mo i latou, ae toatele ua latou faia le mea latou te mafaia e lagolago ai le galuega talaʻi a ana Molimau i le lalolagi aoao. (Mataio 24:14; faatusatusa Mareko 14:3-9.) O se itu e mālie e tusa ai ma lenei mea, o le tusi lenei mai se aiga i Minnesota, U.S.A.:
“Uso Peleina,
“Ua matou auina atu se foai e tusa ma le $——. Ua matou talosaga atu ina ia faaaogā lena tupe e faatupeina ai le galuega i le lalolagi aoao pe faaaogā foi i le Faaputuga Tupe mo le Fausiaina o Maota o le Malo, po o so o se isi lava manaoga atonu o iai i le faalapotopotoga. . . .
“Matou te mautinoa o le a faaaogāina lenei tupe e tusa ma le finagalo o [Ieova]. Matou te mananao e avea lenei avanoa e ofo atu ai la matou faamalosiauga ina ia faaauau i le galuega lelei, ma faafetai faapitoa atu ai ia te outou mo le lipine video o galuega a le Sosaiete o le [Olo Matamata] i le lalolagi aoao. O le lipine na matou iloa ai le matuā telē tele o le galuega, ma na faamamafa mai ai ia i matou le manaomia o a matou foai tauofo. O taimi muamua, sa matou tuu atu i le faapotopotoga, matagaluega, ma le itumalo e auina atu foai ia te outou, ae ua matou faafetai nei ia Ieova ona o lona onosai ia i matou ma lo matou lē vaai mamao, ma ua ia faaalia ma le alofa ai ia i matou le manaomia mo i matou totino ona fesoasoani i le faatupeina o lenei galuega faasaoola, e faaopoopo atu i isi ituaiga o foai tauofo. I le avea o se aiga, ua matou faia ai se faaiʻuga e auina atu saʻo lava se aofaiga itiiti e tusa ma le $—— i masina taitasi . . . i Niu Ioka.
“E toe faafetai atu foi mo le auaunaga lelei ua outou faia ia i matou ae maise le faamaoni ua outou faaalia mo Ieova.”
-
-
Ua Latou Faia Mea Latou te MafaiaLe Olomatamata—1992 | Aperila 1
-
-
Ua Latou Faia Mea Latou te Mafaia
E ui lava e lē mafai ona latou toe totogi atu ia Ieova mo ana mea aogā uma ua faia mo i latou, ae toatele ua latou faia le mea latou te mafaia e lagolago ai le galuega talaʻi a ana Molimau i le lalolagi aoao. (Mataio 24:14; faatusatusa Mareko 14:3-9.) O se itu e mālie e tusa ai ma lenei mea, o le tusi lenei mai se aiga i Minnesota, U.S.A.:
“Uso Peleina,
“Ua matou auina atu se foai e tusa ma le $——. Ua matou talosaga atu ina ia faaaogā lena tupe e faatupeina ai le galuega i le lalolagi aoao pe faaaogā foi i le Faaputuga Tupe mo le Fausiaina o Maota o le Malo, po o so o se isi lava manaoga atonu o iai i le faalapotopotoga. . . .
“Matou te mautinoa o le a faaaogāina lenei tupe e tusa ma le finagalo o [Ieova]. Matou te mananao e avea lenei avanoa e ofo atu ai la matou faamalosiauga ina ia faaauau i le galuega lelei, ma faafetai faapitoa atu ai ia te outou mo le lipine video o galuega a le Sosaiete o le [Olo Matamata] i le lalolagi aoao. O le lipine na matou iloa ai le matuā telē tele o le galuega, ma na faamamafa mai ai ia i matou le manaomia o a matou foai tauofo. O taimi muamua, sa matou tuu atu i le faapotopotoga, matagaluega, ma le itumalo e auina atu foai ia te outou, ae ua matou faafetai nei ia Ieova ona o lona onosai ia i matou ma lo matou lē vaai mamao, ma ua ia faaalia ma le alofa ai ia i matou le manaomia mo i matou totino ona fesoasoani i le faatupeina o lenei galuega faasaoola, e faaopoopo atu i isi ituaiga o foai tauofo. I le avea o se aiga, ua matou faia ai se faaiʻuga e auina atu saʻo lava se aofaiga itiiti e tusa ma le $—— i masina taitasi . . . i Niu Ioka.
“E toe faafetai atu foi mo le auaunaga lelei ua outou faia ia i matou ae maise le faamaoni ua outou faaalia mo Ieova.”
-