Asuria Sauā—Le Malo Malosi Lona Lua o le Lalolagi

O mea na maua e le au eli eleele o maota o tupu o Asuria anamua, ua mafai ona faaopoopo atu i lou mautinoa i le saʻo o tala faasolopito o le Tusi Paia. O le ā ua faaalia e nei mea na maua aʻe i le eleele e uiga i le tala faasolopito faale-Tusi Paia, ma o ā o latou uiga ia te oe?

O TAGATA Asuria sa o ni tagata sauā ma le faitaua. Sa latou atiina aʻe se emepaea tele, e tumu i le sauā lea, sa faataatia e amata mai i lo latou lava nuu i le faatausiusiuga i matū o le fanua laugatasi o Mesopotamia. Ua faatele ona faasino iai i le Tusi Paia, o ni fili o Iuta ma Isaraelu.

O le iloa atili e uiga i nei tagata anamua o le a mautinoa lava ona fesoasoani ia te i tatou e malamalama ai i mea o fai mai ai le Tusi Paia. E oo lava i faamaumauga a Asuria lava ia ua na faailoa mai le moni o le tala faasolopito ma le valoaga o le Tusi Paia. A e o fea na tupuga mai ai tagata Asuria?

O nei tagata malolosi, o ē ua faaatagia mai i fulufulu mata mafiafia ma ʻava, o ni tupuga mia ia Asura le atalii o le atalii o Noa. O le mea moni, o le upu Eperu lava lea e tasi e lua ona uiga o “Asura” ma “Asuria” O Nimarota, o lē ua matauina i le Tusi Paia o “lē malosi foi o ia i tuli manu i luma o Ieova [e tetee atu ia Ieova, NW].” na ia faavaeina aai o Nineva ma Kala. O nei aai e lua, faatasi ai ma Asura m Khorsabad, na mulimuli ane avea ma laumua o Asuria.—Kenese 10:8-12, 22.

Ua amata le tusi o Nauma i upu ia: “o le faasalaga ia Nineva,” le laumau o Asuria. Ai se ā? Ona e pei ona faamatalaina mulimuli ane ele perofeta o Nauma e faapea, o Nineva sa ave o le “aai o le faamasaatoto . . . ua tumu uma i le pepelo ma le gaoi.” (Nauma 1:1; 3:1, NW) Pe sa ia soona faateleina lea tala? E matuā leai lava!

Sa iai se talaaga lē ma faatusaina o le matuā sauā o Asuria. O teuteuga i o latou lava maota tetele o tupu na faaalia ai lo latou gaoi ma le sauā o mea i taimi o taua, le susunuina, ma le faaumatiaina o lea atunuu ma lea atunuu. Ua gugutu lo latou tupu o Asuranasinipa i le ufitia o lona pou i paʻu o ona fili. Ua faapea mai o ia: “O le toatele o tagata na puea, sa ou susunu i le afi . . . O nisi sa ou tatipi ese o latou isu, o latou taliga ma o latou tamatamaʻi lima, sa ou saliese foi o latou mata o le toatele. Sa ou faia se tasi pou i tagata ola ma le tasi i ulu.”

Taaʻina Faalotu

Peitai, o nei tagata e mapo lotu tele. Ua faapea mai e uiga ia Asuria anamua: “O le fetauai sa avea o le galuega a le nuu, ma sa tausolomua i faifeau ona faatupu taua. Sa latou faalagolago tele vete mai o latou manumalo . . . O nei tagata gaoi ma le sauā sa sili atu ona fia mapo lotu.”—Ancient Cities, W.B. Wright, itulau e 25.

O le lotu a tagata Asuria sa tuufaasolo mai i Papelonia.fai mai ai The Illustrated Bible Dicitionary: “I le tele o itu, e iai lava si mea itiiti eseese ai le lotu Asuria mai le lotu a Papelonia, le mea na amata mai ai.” O loo faaali i le Fale Mataaga Peretania i Lonetona, se faamaufaailoga a Asuria o loo faaalia ai lo latou atua faaleatunuu o Asura e tolu ona ulu. Sa taatele nauā le talitonuga i ni atua tasitolu i la latou tapuaiga. O lea, ona o lo latou talaaga o le soona sauā ma le faavalemalosi, ua lē o se mea la e ofo ai ina ua tusia e le perofeta i le Tusi Paia o Nauma faapea o le Atua moni e toatasi, o Ieova “o lē taui ma sui ma lē matuā toasa” i tagata Asuria.—Nauma 1:2.

Ina ua paʻū Nineva, sa matuā maeʻaeʻa lelei lava lona faaumatiaga, o lea, sa matuā lē toe manatua ai lava o ia mo le tele o senituri, e oo lava i le mea na tu ai. O nisi tagata faitio na tauemu i le Tusi Paia, i le fai mai, sa leʻi iai lava se aai faapena. Peitai, sa iai! Na toe maua, ma sa fiafia tele le au suʻesuʻe ma eli eleele i mea na latou maua ai i inā!

Maua Maota Tetele

I le 1843, na eli ai e se sui konesula mai Farani o Paul-Emile Botta le aai o Khorsabad, na i lo o lena, na ia maua ai le maota matagofie o “Sarekona le tupu o Asuria,” o loo taʻua o ia o lona i igoa e le Tusi Paia i le Isaia 20:1. Na faapea mia tagata fitio, sa sese le Tusi Paia, auā uana o le pau lea o le faaamoniga anamua o loo taʻua ai lenei tupu. A e peitai, sa iai moni Sarekona, auā na maua ele au eli eleele lona maota e 200 potu, faapea foi ma se oloa ofoofogia o faamatalaga tusitusia ma isi mea. E aofia i nei mea tusi a Sarekona e faaamonia ai e tusa ai ma le vaaiga a Asuria lava ia, mea sa tututupu o loo taʻua i le Tusi Paia. Talu mai le taulotoaiga o le 19 o senituri, na avea ai Sarekona ma se tasi o tupu e sili na lauiloa o tupu o Asuria, e ui lava e lei atoatoa le tele o faamatalaga auiliili e uiga ia te ia.

Mulimuli ane, i le 1847, na maua ai e Austina Henry Layard le maota o le tupu o Sanerivi i Nineva, pe a ma le 12 maila i leitu i saute sisifo o Khorasabad. O Sanerivi tonu lava lenei o lē na tetee atu ma le sauā ia Ierusalema, ma o loo taʻua a lona igoa e faa 13 taimi i le Tusi Paia. E 71 potu o le maota lenei na suʻesuʻeina e Layard. Sa teuteuina tele i faaiga o taua, o manumalo, ma sauniga faalotu.

O le mea sili ona ofo ai, onasamaua e le au eli eleele tusitusiga a Sanerivi—o lipoti faaletausga o mea tutupu, sa faamauina i ipu ese faaofuofu po o maa tafatolu. O loo aiai nei se tusi faapena i le Oriental Institute, i le Iunivesite o Chicago, a o le isi tusi le Taylor Prism, o loo i le Fale Mataaga i Peretania.

O ā mea ua faalia e nei mea na maua? Ua faapea, o mea ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i nei tagata ma mea tutupu, ia na latou aofia ai, e matuā moni lava—e oo lava i le taʻuina o tupu o Asuria

Tupu o Asuria

Atonu pe foliga ese ia te oe lou faalogo atu i igoa o nei tupu anamua, a e lelei ona faamasani i le a itiiti mai o le toafitu o i latou, auā e matuā fesootai lelei atu lava ma mea tutupu o loo taʻua i le Tusi Paia.

Na sosoo atu Salemanesa lll i lona tamā o Asuranasinipa i le nofoalii. O lona Maa Faamanatu Uliuli na mau i Nimrud (Kala) ma o loo faaalia i le Fale Mataaga i Peretania, o loo faaalia ai i se vaega o le ata le totogiina atu e le Tupu e Ieu o Isaraelu le telo ia te ia, atonu pe ala i se ave feau.—Faatusatusa tulaga o loo taʻua i le 2 Tupu 10:31-33.

Mulimuli ane i lena lava senituri, pe tusa o le tausaga e 844 T.L.M. na auina atu ai le perofeta o Iona e lapataia Nineva e uiga i le faaumatiaga o loo sau.a Sa salamō le aai ma na faasaoina ai. E ui ina tatou te leʻi iloa tino po o ai le tupu o Nineva i le taimi na tupu ai lenei mea, a e fiafia lava e iloa faapea o le vaitaimi lea sa faavaivai ai Asuria i lona fai o taua.

Tikila—pilessa lll (na taʻua foi o Pula) o le uluai tupu Asuria lena na taʻua lona igoa i le Tusi Paia. Na ia agaʻi atu i le malo i matu o Isaraelu i le vaitaimi o le pulega a Manaema (791-180 T.L.M.) Fai mai le Tusi Paia, na totogi atu e Manaema i a te ia taleni o ario e afe ina ia solomuli ai.—2 Tupu 15:19, 20.

I ana lava tusitusiga ia, na maua i Kala, ua faamaonia mai ai e Tikila-pilesa lenei mea moni faale-Tusi Paia, i le faapea mai: “Na ou maua le taui mai . . . ia Manaema o Samaria.”

Paʻū Samaria

A e peitai, a tupu ai se faalavelave ia Samaria ma le malo o ituaiga e sefulu o le itu i matū o Isaraelu e lē gata ia Asuria, a e faapea foi ia Ieova le Atua o Lē na Foafoaina le lagi ma le lalolagi. Na latou liliu ese mai lana tapuaiga, a e tapuai atu ma le pisapisaō ma onanā ia Paala. (Hosea 2:13) E ui lava sa latou maua le anoanoai o lapataiga e ala mai i perofeta a Ieova, a e sa lē mafai lava ona latou toe liliu mai. O lea na faagaeeina ai le perofeta o Hosea tusi: “O le a faafanoina lava Samaria ma lona tupu, e pei o se la laau ua faʻiesea mai ua opeopea i luga o le vai.” (Hosea 10:7, NW; 2 Tupu 17:7, 12-18) Fai mai le Tusi Paia, o le mea lena na faia e Asuria ia Isaraelu—ma e faapean foi i faamaumauga a Asuria lava ia e pei ona o le a tatou vaai nei iai.

Na osofai e Salemanesa V, o lē na sui ia Tikila—pilesa, le malo i matu o ituaiga e sefulu o Isaraelu ma siomia lona laumua malosi o Samaria. Ina ua mavae tausaga e tolu o le siomiaga, ona paʻū loa lea o Samaria. (i le 740 T.L.M.) e pei lava ona taua e perofeta a Ieova o le a tupu.—Mika 1:1, 6; 2 Tupu 17:5.

Na soloaʻi ane Sarekona II e sui ia Salemanesa ma atonu na iua faaiʻuina le faatoilaloina o Samaria, e pei ona faapea mai i le amataga o lana pulega, o le tausaga foi lena na paʻu ai le aai. Fai mai le Tusi Paia, ina ua mavae le paʻū o Samaria, na “faatāfeaina foi Isaraelu i Asuria,” e le Tupu o Asuria. (2 Tupu 17:6) Ua faamaonia mai lenei mea e se tusitusiga a Asuria na maua i Khorsabad. Ua tusia ai faapea e Sarekona i lea tusi: “Na ou siomia ma faatoilaloina Samaria, ma avea faatagataotaua le 27, 290 tagata sa ʻaināina.”

Ua faapea mai atili le Tusi Paia, ina ua uma ona aveesea tagata Isaraelu, ona aumaia ai lea e le tupu o Asuria tagata mai isi nuu ma ua “tuu atu i latou i aai o Samaria, o sui o e fanauga a Isaraelu, ua latou fai mo i latou o Samaria, ma latou nonofo i ona aai.”—2 Tupu 17:24.

Pe o faamaonia mai foi e faamaumauga a Asuria lenei mea? Ioe, o tusi faamaumau lava a Sarekona, o loo tusia i le Nimrud Prism, ua faapea mai: “Na ou toe faafoisia le aai o Samaria . . . Na ou aumaia iai tagata o nuu sa ou faatoilaloina i oʻu lava lima. Illustrations of Old Testament History. R.D. Barnett, itulau 52.

Faasaoina Ierusalema

O Sanerivi le atalii o Sarekona, o lē na soloai ane e sui i lona tamā, e lauiloa tele i tagata aʻoga o le Tusi Paia. I le 732 T.L.M. na aumaia ai e lenei tupu malosi e lagolagoina tele faiga faavaegaau, se vaegaau o malosi o le taua faasaga i le malo i saute o Iuta.

Fai mai le Tusi Paia “na sii . . . le taua e Sanerivi le tupu o Asuria i aai nofo ʻolo uma o Iuta, ma na aea aai.” Na fefe Esekia le tupu o Ierusalema i lenei faamataʻuga, ma na “tuu atu ai lea . . . o le sāvali i le tupu o Asuria i Lakisa” ma na ofo atu iai o le na ia totogi atu se telo tele pe a toe foi ese atu. —2 Tupu 18:13, 14.

Pe a faamonia mai e Sanerivi faapea sa iai o ia i Lakisa? E mautinoa lava! Sa ia faaalia vaaaiga o lenei soimiaga i ata na vaneina i luga o pa o le ona maota tele lea na suʻesuʻeina e le au eli eleele i Nineva. O nei ata na vaneina i sona tulaga auiliili o loo i le Fale Mataaga i Peretania o loo faaalia ai le osofaia o Lakisa. Ua gasolo mai fafo tagata na nonofo ai ma sisii lima ane. Ua taʻitaʻiina ane tagata na puea. O nisi o loo faatautauina i luga o pou. O isi o lo ifo atu ia Sanerivi lava ia, le tagata tonu lena o loo taʻua i le faamatalaga a le Tusi Paia. O se tusitusiga o loo vaneina o loo vaneina i mataitusi faamataʻatū cuneiform o loo faapea mai: “O Sanerivi le tupu o le lalolagi, le tupu o Asuria, sa nofo i luga o se nofoalii nimedu ma faasolo ane le iloiloina o vete “na aumaia mai Lakisa.”

Fai mai le Tusi Paia, o le telo na totogi atu e Esekia, “o taleni e tolu selau, ma taleni auro e tolugafulu.” (2 Tupu 18:14, 15) O lenei tau o loo faamaonia mai i tusitusiga a Sanerivi, e ui lava ua ia faapea mai e “800 taleni o ario.”

E ui lava i lenei tau na totogi, a e sa tutū atu i fafo o pa o Ierusalema ave feau a le tupu o Asuria, ma tauemu atu ia Ieova le Atua, ma faamataʻuina lona aai paia. Na fetalai atu Ieova e uiga ia Sanerivi e ala ia Isaia, o lē sa iai totonu o Ierusalema: “E le sau lava ia i lenei aai, e le fana mai ai foi se u, e le sau foi iai ma se talita, e le tanu ai foi se mea mautietie . . . O le ala na sau ai o ia, o le ala lava lea e toe foi atu ai, a e le sau lava ia i totonu o le aai nei.”—2 Tupu 18:17-19, 32, 33.

Pe sa taofia e Ieova Sanerivi, e pei ona ia folafola ai? O lena lava po, e 185,000 tagata Asuria na taia i lalo e ala i le agelu a le Atua! Ona solomuli ai lea o Sanerivi ma toe foi atu i Nineva, ma mulimuli ane, a o alu atu e ifo atu i lona atua o Nisero, na toe fasiotia ai o ia e ona lava atalii se toalua.—2 Tupu 19:35-37.

O le mea moni, o le a lē toe faatalitalia se gugutu a Sanerivi faamaualuga e uiga e lenei faiaiʻina ma le lē iloa o ana vaegaau. Ae e manaia lava le mea o loo ia fai mai ai. O ana tusitusiga e pei ona faamauina i le Oriental Institute Prism ma le Taylor Prism ua faapea mai: “Ia Esekia, o le sa Iutā, sa leʻi gauai o ia i laʻu pule, na ou sioina ona aai malolosi e 46, o aai nofo ʻolo ma e oo lav ai nuu laiti e lē faitaulia i lo latou malo, na ou faatoilaloina (i latou) . . . A o ia na ou faapagotaia i Ierusalema, i totnu o lona maota mamalu ua faamanu puea i ofaga.” Fai mai Sanerivi, “ona o le matautia tele o loʻu malualii” na matuā faaletonu ai Esekia. A e peitai, e lē o fai mai o ia fapea na ia puea Esekia pe faatoilaloina foi Ierusalema, e pei ona sa ia fai mai ai e uiga i “aai malolosi” ma “nuu laiti.” Ai se ā ua leai ai? E pei ona faaalia mai e le Tusi Paia, o ē malolosi na filifilia saaauina atu e Sanerivi i lena po e faia faapea, na faaumatia i latou uma!

Esarata, o le atalii laititit ma oia lea na soloai e sui ia Sanerivi, e faatolu ona taʻua i le Tusi Paia—i le Tupu e Lua, Esera ma Isaia. O loo faamauina i le Tusi Paia e faapea, na puea e tagata Asuria Manase le Tupu o Iuta. Na maua e le au eli eleele se lisi Asuria o loo aofia ai le igoa o “Manase le tupu o Iuta” o se tasi o i latou na totogi atu ni taui ia Esarata.—2 Nofoaiga a Tupu 33:11.

Asurapanipa le atalii o Esarata ua manatu iai o “Senapa, o le alii tele ma le taʻua,” o loo taʻua i le Esera 4:10. Sa ia matuā faalauteleina atu le emepaea o Asuria i le mea e gata mai ai lona tele.

Iʻuga o se Malo Malosi o le Lalolagi

Ona o le amio leaga tel eo Asuria, o lea na poloaiina ai lona faaumatiaga. Na tusia e le perofeta a Ieova o nAuma faapea o lona laumua o Nineva o le a gausia i puipui o vaitafe, (o le a) soloia foi le maota.” O le a vetea foi auro ma ario, o le faatafunaina le aai, ma o le a faapea ane tagata: “Ua faatafunaina Nineva! o ai se faamafanafana iai?”—Nauma 2:6-10; 3:7.

Pe na tupu foi lenei mea? Tuu atu i ē na faatoilaloina Nineva e tali mai. I le 632 T.L.M. na tuuina atu ai e Papelonia ma Metai se taui ma sui ogoogo i le laumua o Asuria. Ua lipotia mai e faamaumauga a Papelonai: “Na latou vete tele a le aai ma le malumalu, ma [faaliliu] le aai i se faatafunaina tele.”

O mea mautietie tetele e lua ua faailogaina ai nei le mea sa tu ai le laumua o lenei malo faamaualuga. O se molimau lē leoa lea i le mea moni faapea e leai se malo—e oo lava ia Asuria faamaualuga ma le sauā—e mafai ona taofia le faaataunuuga mautinoa o valoaga a Ieova.

[Faaopoopoga i lalo]

[Faafanua i le itulau 28]

(Tagaʻi i le lomiga mo le ata atoa)

EMEPAEA O ASURIA

Nineva

Papelonia

Tamaseko

Samaria

Lakisa

Ierusalema

ARAPI

AIKUPITO

Sami Tele

[Ē Ana le Ata]

Based on a map copyrighted by Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel

[Ata i le itulau 29]

O loo liligi atu e le Tupu o Asurapanipa le uaina e ofoina atu ai se taulaga i luga o leona fasia. Pe e faamanatu atu ai ea e lenei mea ia te oe o Nimarota?

[Ē Ana le Ata]

Courtesy of the British Museum, London

[Ata i le itulau 30]

O le ata vane lea o Asuria e faatagia ai le faasauaina i se masini e sioina ai faasaga i le aai nofo ʻolo o Iuta o Lakisa

[Ē Ana le Ata]

Courtesy of the British Museum, London

Faatafunaiga o Lakisa. O lenei nofoaga autū maotua i saute sisifo na leoleo ai le nuu maugā o Iutaia seia oo atu i le taimi na sio ai e tagata Asuria Lakisa ma faatoilaloina ai

[Ē Ana le Ata]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Ata i le itulau 31]

O le ata vane lea o Sarekona II (i le itu agavale o loo faafesagaʻi ma se alii ofisa Asuria, o lē atonu po o Perenise Sanerivi ua Faapaleina

[Ē Ana le Ata]

Courtesy of the British Museum, London