Mahana maha 17 no Tiurai
E faaite te hoê hoa mau i te here i te mau taime atoa e e taeae oia tei fanauhia no te taime ahoaho.—Mas. 17:17.
Ua hinaaro mau Maria, te metua vahine o Iesu, i te itoito. Aita hoi o ˈna i faaipoipohia ˈtura e te parauhia mai ra e hapû o ˈna. Aita o ˈna i tamariihia aˈenei e o te Mesia ta ˈna e amo i roto i to ˈna opu. Ua momoˈahia hoi Maria ia Iosepha. E nafea ïa o ˈna e faataa ˈi i te reira ia Iosepha, inaha aita o ˈna i taoto aˈenei e te hoê tane? (Luka 1:26-33) Mea nafea Maria i te fanaˈoraa i te itoito? Ua ani o ˈna i te tauturu a vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua ani oia ia Gaberiela i te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i teie hopoia. (Luka 1:34) I muri aˈe, ua tere o ˈna “i te fenua mouˈa i te hoê oire no Iuda” no te haere e farerei i to ˈna fetii Elisabeta. Ua haapopou Elisabeta ia Maria e ua faaohipa Iehova ia ˈna no te faaitoito ia Maria, inaha ua faahiti o ˈna i te hoê parau tohu itoito mau no nia i ta ˈna aiû i roto i to ˈna opu. (Luka 1:39-45) I muri iho, parau atura Maria no Iehova e “ua haa oia ma to ˈna rima puai.” (Luka 1:46-51) Ua faaohipa Iehova ia Gaberiela e ia Elisabeta no te faaitoito ia Maria. w23.10 14-15 par. 10-12
Mahana pae 18 no Tiurai
Tei faariro ia tatou ei faatereraa arii, ei tahuˈa na to ˈna Atua e Metua.—Apo. 1:6.
Vetahi noa mau pǐpǐ a te Mesia tei faatavaihia i te varua moˈa, e auhoaraa taa ê to ratou e o Iehova. E 144 000 ratou e e tavini ratou ei tahuˈa e o Iesu i te raˈi. (Apo. 14:1) E faahohoˈa te Vahi Moˈa i to ratou tiaraa faatavaihia i te varua a ora noa ˈi ratou i nia i te fenua ei tamaiti na te Atua. (Roma 8:15-17) E faahohoˈa te Vahi Moˈa Roa o te sekene i te raˈi i reira Iehova e ora ˈi. E taipe “te paruru” o te faataa i te Vahi Moˈa i te Vahi Moˈa Roa o te tino o Iesu. A ora noa ˈi Iesu ei taata, eita ta ˈna e nehenehe e tomo i roto i te raˈi ei Tahuˈa rahi o te hiero pae varua. Ia ˈna râ i pûpû i to ˈna tino ei tusia no te huitaata, ua matara ia Iesu te eˈa e tae atu i te raˈi no te mau Kerisetiano atoa tei faatavaihia. E faarue ratou i to ratou tino a fanaˈo atu ai i ta ratou haamaitairaa i nia i te raˈi.—Heb. 10:19, 20; Kor. 1, 15:50. w23.10 28 par. 13
Mahana maa 19 no Tiurai
Eita hoi e taimehia ia faatia ˈtu vau no Gideona.—Heb. 11:32.
I te hoê mahana, ua faaino to Epheraima ia Gideona, aita o ˈna i iria ˈtu, ua faaea hau noa râ. (Tav. 8:1-3) Ma te haehaa, ua faaroo oia i ta ratou mau haapeapearaa e ua paraparau oia ia ratou ma te mǎrû. I te hopearaa, mǎrû roa mai nei ratou. E pee te mau matahiapo feruriraa paari i te hiˈoraa o Gideona ma te faaroo maite i te feia e faaino ra e ma te paraparau atu ma te mǎrû. (Iak. 3:13) Ma te na reira, e tupu te hau i roto i te amuiraa. A faahanahanahia ˈi Gideona no to ˈna upootiaraa i nia i te ati Midiana, ua faahoˈi oia i te hanahana ia Iehova ra. (Tav. 8:22, 23) E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Gideona? Ma te faahoˈi i te hanahana ia Iehova ua manuïa anaˈe ta ratou ohipa. (Kor. 1, 4:6, 7) Ei hiˈoraa, ia haapopouhia te hoê matahiapo no to ˈna aravihi e horoa i te haapiiraa, e nehenehe o ˈna e haamanaˈo atu e no roto mai ta ˈna mau haapiiraa i te Parau a te Atua e na te faanahonahoraa a Iehova e faaineine ia tatou ia riro ei taata haapii. Mea au ia feruri pinepine te mau matahiapo e aita anei ratou e faahanahana ra ia ratou iho. w23.06 4 par. 7-8