ʼE Feala Koa Tatatou Maʼu Te Tokalelei?
“ ʼE HOKO tuʼumaʼu anai he tau ʼi he koga meʼa pe. Ko te meʼa fakaloto mamahi ʼaia ʼaē ʼe tau mo te malamanei.” Ko te ʼu manatu fakamataku ʼaia neʼe hoki hā pe ʼi te tohi neʼe fai e te tagata ki te nusipepa Newsweek. ʼE koutou lototahi koa mo te manatu ʼaia? ʼE moʼoni koa te ʼui ʼaē ʼe mole toe gata anai te ʼu tau pea ʼe mole feala anai ke maʼu te tokalelei? Kapau ʼe tou fakatokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te hisitolia, ʼe tou fakamoʼoni anai ki te ʼu fehuʼi ʼaia. Ohage ko te ʼu fakamatala ʼaē ʼe tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te hisitolia, neʼe hoko tuʼumaʼu ʼi te malamanei te ʼu tau, pea kua ʼāsili age te fakamataku ʼo te ʼu tau ʼaia, heʼe kua lahi te ʼu faʼahiga mahafu kua faʼu e te tagata moʼo matehi ʼo te tagata.
Neʼe mole hāo te 20 sēkulō ʼi te faʼahi ʼaia. Ei, neʼe fakamoʼoni ia ʼaki te ligi toto lahi ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu tau, kae neʼe toe fakamoʼoni foki ʼaki te ʼu meʼa foʼou. Kua hili nei kiai taʼu e nimagofulu, neʼe fakahū e te ʼAtu Fenua ʼo Amelika ki te taʼu faka nukeleʼea, te ʼu foʼi pulu atomike e lua ʼaē neʼe fakapā ʼi Saponia. Talu mai te ʼu taʼu ʼaia e nimagofulu, neʼe faʼu e te ʼu puleʼaga te ʼu mahafu tau faka nukeleʼea ʼe lahi ʼaupito, ʼe feala hanatou fakaʼauha tuʼa tahi te malamanei. ʼE feala koa ke tāʼofi e te ʼu mahafu faka nukeleʼea te ʼu tau ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei? Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei ʼe nātou tali ki te fehuʼi ʼaia. Talu mai te taʼu 1945 neʼe mamate te lauʼi miliona hahaʼi ʼi te ʼu tau—logope la neʼe mole heʼeki toe fakaʼaogaʼi he foʼi pulu faka nukeleʼea.
He koʼe koa ʼe fetauʼaki te hahaʼi? ʼE talanoa te tohi Encyclopedia Americana ki te ʼu faʼahiga meʼa ʼi te hisitolia, ʼaē neʼe tupu ai te fetauʼaki ʼa te sosiete fakatagata. ʼE kau kiai te mole fakagafua ʼo te meʼa fuli e te lotu, te fakakeheʼi ʼo te lanu ʼo te hahaʼi, te kehekehe ʼo te ʼu manatu (ohage ko te Kominisi pea mo te ʼu fenua gaohi paʼaga), ko te tauhi ki te puleʼaga pea mo te akonaki ʼaē ko te puleʼaga ʼe pule kia meʼa fuli, te ʼu ʼaluʼaga faka ekonomike, pea mo te tali e te hahaʼi te takitaki ʼa te kau solia. ʼI takotou lau te lisi ʼaia, ʼe ʼi ai koa he faʼahi ʼe koutou loto ke fetogi ʼi te temi ka haʼu? ʼE siʼisiʼi anai koa te faiga ʼaē ʼa te ʼu puleʼaga ke nātou puleʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia? ʼE siʼisiʼi anai koa te fakakeheʼi e te tagata te lanu ʼo he tahi tagata? Ko te ʼu lotu ʼaē ʼe fefeka tanatou tauhi, ʼe siʼisiʼi anai koa tanatou tauhi fakavale? E lagi ko he meʼa faigataʼa te hoko moʼoni ʼo te ʼu faʼahi ʼaia.
Kae ko tona faka ʼuhiga koa ʼe mole tou maʼu he ʼamanaki ʼe fetogi anai te ʼu meʼa ʼaia, kae tou maʼu te tokalelei ʼo heʼegata? ʼE mahino ia, ʼe ʼi ai te ʼamanaki. Logope la te maveuveu ʼo te mālama ʼaenī, ʼe feala ke tou maʼu te tokalelei ia ʼaho nei. Ko te lauʼi miliona hahaʼi ʼe nātou maʼuʼuli ʼi te tokalelei. ʼE mātou fakahā atu niʼihi ʼi te ʼu hahaʼi ʼaia, pea ke koutou fakatokagaʼi pe koteā tona faka ʼuhiga kia koutou ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nātou.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]
Reuters/Bettmann