Te Tetalakalame ʼi Te Septante
KO TE huafa ʼo te ʼAtua, ʼaē ko Sehova, ʼe tohi ʼaki te ʼu mataʼi tohi faka Hepeleo e fā, יהוה (YHWH), pea ʼe higoa ko te Tetalakalame. Neʼe lau talu mai fualoa ko te Tetalakalame neʼe mole tuʼu ʼi te ʼu tohi ʼāfea ʼo te Septante. Koia, neʼe ʼui ai ka toʼo mai e te kau tagata faitohi ʼo te ʼu Tohi Faka Keleka he ʼu vaega mai te ʼu Tohi Faka Hepeleo, neʼe mole nātou fakaʼaogaʼi te huafa ʼo te ʼAtua ʼi tanatou ʼu tohi.
Neʼe fakatokagaʼi ʼi te ʼu tuʼuga meʼa ʼaē neʼe maʼu kua fualoa ia taʼu e teau peʼe laka atu, neʼe tuʼu te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te Septante. ʼE ʼui fēnei e te tohi: “ ʼI tanatou loto ʼaē ke taupau fakalelei te huafa taputapu ʼaia ʼo te ʼAtua, ʼi te temi ʼaē neʼe nātou fakaliliu ai te Tohi-Tapu faka Hepeleo ki te lea faka Keleka, ko te kau Sutea ʼaē neʼe nātou ako te faka Keleka, neʼe nātou hiki te ʼu mataʼi tohi ʼaia ʼo te Tetalakalame ki te lotolotoiga ʼo te ʼu tohi faka Keleka.”
Ko te kogaʼi papilusi ʼaē ʼe tuʼu ʼi te faʼahi hema ʼe ko he koga pe ia ʼo te ʼu tuʼuga tohi ʼaē ʼe kei maʼu. Ko te kogaʼi tohi ʼaia neʼe maʼu ʼi Oxyrhynchos, ʼi Esipito pea neʼe fakatoʼo kiai te mataʼi numelo 3522, ʼe lau neʼe tohi ʼi muʼa ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi.a Ko te kogaʼi papilusi ʼaia, ʼe satimeta 7 tona laulahi pea satimeta 10,5 tona loa, pea ʼe tuʼu ai te kogaʼi tohi ʼo Sopo 42:11, 12. Ko te Tetalakalame, ʼaē neʼe fakaʼiloga, neʼe tohi ʼaki te ʼu mataʼi tohi faka Hepeleo ʼāfea.b
Kapau koia ʼaia, neʼe tuʼu koa te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu ʼuluaki Tohi Faka Keleka? ʼE ʼui fēnei e te tagata poto ko George Howard: “Mai te ʼaluʼaga ʼaē ko te Tetalakalame neʼe kei tuʼu ʼi te ʼu Tohi-Tapu faka Keleka [ia te Septante] ʼaē neʼe fai ʼaki te ʼu Tohi-Tapu ʼo te ʼuluaki ʼēkelesia, ʼe mahino mai, ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ai e te kau tagata faitohi ʼo te Tauhi Foʼou ia he vaega faka Tohi-Tapu, neʼe nātou taupau ia te Tetalakalame ʼi te ʼu vaega faka Tohi-Tapu.” ʼE ʼiloga mai, mole faʼa fualoa pea neʼe fetogi e te kau tagata hiki tohi ia te huafa ʼo te ʼAtua ʼaki he tahi ʼu higoa, ohage ko te Kyʹri·os (ʼAliki) pea mo te The·osʹ (ʼAtua).
[Kiʼi nota]
a ʼO ʼuhiga mo he tahi ʼu fakamatala ki te papilusi ʼaē neʼe maʼu ʼi Oxyrhynchos, koutou vakaʼi Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 15 ʼo Fepualio 1992, ʼi te ʼu pasina 26 ki te 28.
b ʼO ʼuhiga mo he tahi ʼu faʼifaʼitaki ʼo te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu tohi faka Keleka ʼāfea, koutou vakaʼi Les Saintes Écritures — Traduction du monde nouveau — avec notes et références, appendice 1C.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 30]
Courtesy of the Egypt Exploration Society