Koteā Koa Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua?
NEʼE koteā ia te kupu tāfito ʼo te logo ʼaē neʼe fakamafola e Sesu? Neʼe ʼui e Sesu totonu, neʼe ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (Luka 4:43) ʼI te temi ʼaē neʼe fakalogo ai te hahaʼi ki te ʼu palalau ʼa Sesu, ʼe lagi neʼe palalau tuʼumaʼu ia ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼaia. Neʼe natou feʼekeʼaki koa ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼaia? Neʼe natou fehuʼi age koa pe koteā ia te Puleʼaga ʼaia? Kailoa ia. ʼE mole talanoa ʼi te ʼu Evaselio ʼo ʼuhiga mo he ʼu fehuʼi fēia neʼe natou fai. Koia, ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua neʼe ko he manatu koa neʼe māhani kiai ia te hahaʼi ʼaia?
Ko te ʼu tohi fakatohi-tapu ʼāfea ʼaē neʼe fakaʼapaʼapa kiai te kau Sutea ohagē ko he ʼu tohi taputapu, neʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼaia, ʼo fakahā ai he ʼu kupu maʼuhiga pea mo moʼoni pe koteā ia te Puleʼaga ʼaia pea mo te ʼu gāue ʼaē kā ina fakahoko anai. Iā ʼaho nei, kua feala ke lahi age te ʼu fakamatala ke tou mahino kiai o ʼuhiga mo te Puleʼaga, ohagē pē ko te kau Sutea, ʼo tou fakaʼaogaʼi ia te Tohi-Tapu. Tou vakaʼi age muʼa ia te ʼu moʼoni e fitu ʼe akoʼi mai ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga. Ko te ʼu ʼuluaki moʼoni e tolu neʼe kua logo pē kiai ia te kau Sutea ʼo te temi ʼo Sesu pea ʼi muʼa ʼo Sesu. Ko te ʼu moʼoni e tolu ʼe hoa mai kiai neʼe fakahā e Kilisito peʼe ko tana ʼu ʼapositolo ʼi te ʼuluaki sēkulō. Pea ko te moʼoni fakamuli, neʼe hā lelei ia ʼi totatou temi.
1. ʼE moʼoni ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, pea ʼe tuʼu anai ia ʼo talu ai. Neʼe fakahā e te ʼAtua ʼi te ʼuluaki lea fakapolofetā ʼo te Tohi-Tapu, ʼe ina fekauʼi mai anai he tahi moʼo haofaki ia te hahaʼi agatonu. ʼE fakahigoaʼi ko te “hako,” ia Ia ʼaē kā ina pulihi te ʼu mahaki ʼaē neʼe tupu mai te agatuʼu ʼa Atama mo Eva pea mo Satana. (Senesi 3:15) Ki muli age, neʼe fakahā ki te Hau agatonu ko Tavite, ia te meʼa fakaofoofo ʼo ʼuhiga mo te “hako” ʼaia peʼe ko te Mēsia. ʼE liliu anai ia ko te Hau ʼo te Puleʼaga. Pea ko te puleʼaga ʼaia ʼe mole tatau anai ia mo te ʼu puleʼaga fuli. ʼE tuʼu anai ia ʼo talu ai.—2 Samuele 7:12-14.
2. Ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe ina fakaʼauha anai ia te ʼu puleʼaga fakatagata fuli. Neʼe fakahā age ia te meʼa ki te polofetā ko Taniela, pea neʼe sio ia ki te fefakahoahoaʼaki ʼo te ʼu mālohi fakamālamanei ʼo totatou temi. Kotou tokagaʼi te ikuʼaga fakafiafia ʼo te meʼa ʼaia neʼe hā: “ ʼI te ʼu ʼaho ʼo te ʼu hau [fakamuli] ʼaia ko te ʼAtua ʼo te lagi ʼe ina fakatuʼu anai he puleʼaga ʼe mole pulihi anai ʼi he temi. Pea ko te puleʼaga ʼaia ʼe mole tuku anai ki he tahi hahaʼi. ʼE ina laliki anai pea mo fakagata anai te ʼu puleʼaga fuli ʼaia, pea ko ia totonu ʼe tuʼu anai ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.” Pea ko te ʼu puleʼaga fuli ʼaia ʼo te mālamanei, mo te ʼu tau, mo tanatou ʼu takitaki agakovi pea mo kākā, ʼe fakaʼauha anai ʼo talu ai. ʼE hā mai ʼi te lea fakapolofetā ʼa Taniela kua vave pē anai tana pule ki te kele kātoa. (Taniela 2:44, 45) Ko he puleʼaga ʼe moʼoni pea ʼe ko te puleʼaga pē ʼaia kā tuʼu anai ʼo talu ai.a
3. ʼE fakagata anai e te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ia te ʼu tau, te mahaki, te hoge, ʼo fēia mo te mate. ʼE fakahā e te ʼu lea fakapolofetā fakaofoofo fakatohi-tapu, pe koteā ia te gāue ʼaē kā fai anai e te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te kele. ʼE fai anai e te puleʼaga ʼaia ia te ʼu gāue neʼe mole heʼeki fai e he kautahi fakatagata. Kotou fakakaukauʼi age muʼa, kā pulihi anai ʼo talu ai ia te ʼu mahafu tau fuli! “ ʼE ina fakagata te ʼu tau ʼo aʼu ki te potu taupotu ʼo te kele.” (Pesalemo 46:9) ʼE mole toe ʼi ai anai he ʼu tōketā, mo he ʼu fale lopitali peʼe ko he faʼahiga mahaki pē. “ ʼE mole he tahi ʼe ina ʼui anai: ‘ ʼE au mahaki.’ ” (Isaia 33:24) ʼE mole toe ʼi ai anai te hoge, te pakupaku. “ ʼE mahu anai te pulapula ʼi te kele.” (Pesalemo 72:16) ʼE mole kei ʼi ai anai te ʼu fai avaifo, te ʼu ʼala mate, te ʼu tānuma, te ʼu fale mate, peʼe ko te ʼu fua kovi ʼo te ʼu meʼa fuli ʼaia. ʼE pulihi anai ʼo talu ai ia te mate ʼaē ko totatou fili mālohi. Ko te ʼAtua “ ʼe ina fakaʼauha moʼoni anai te mate ʼo talu ai, pea ʼe mahino papau ia, ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova ʼe ina holoholoʼi anai te ʼu loʼimata ʼi te ʼu fofoga fuli pē.”—Isaia 25:8.
4. ʼE ʼi ai te Pule neʼe filifili e te ʼAtua moʼo takitaki ia tona Puleʼaga. Neʼe mole ko te Mēsia ʼaē neʼe ina filifili pē ia ia totonu ke liliu ko he Pule, pea neʼe mole ko he ʼu tagata agahala ʼaē neʼe natou fili ia ia ki te tuʼulaga ʼaia. Kae neʼe ko Sehova ʼAtua ʼaē neʼe ina fili tonu ia ia ke nofo ki te tuʼulaga ʼaia. ʼAki te ʼu higoa fakatuʼulaga ko Mēsia pea mo Kilisito, ʼe hā ʼaki ai neʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fakanofo ia ia ki te tuʼulaga ʼaia. ʼE fakaʼuhiga ia te ʼu kupu ʼaia ko te “Fakanofo.” Koia ko te Hau ʼaia neʼe fakanofo pe neʼe hinoʼi ki he gāue makehe e Sehova. ʼE ʼui e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo ia: “Koʼenī! Taku tagata kaugana ʼaē ʼe au tāʼofi maʼu! Ko taku fili ʼaē kua fiafia ai toku nefesi! Neʼe au tuku toku laumālie kiā te ia. Ko te faitotonu ki te ʼu puleʼaga, koia ʼaia kā ina fakaʼaogaʼi.” (Isaia 42:1; Mateo 12:17, 18) Ko ai he tahi age gata pē ki totatou Tupuʼaga ʼe ina ʼiloʼi lelei age te faʼahiga Pule ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou?
5. Neʼe fakahā e te Pule ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe tuha mo ia ke ina maʼu ia te tuʼulaga ʼaia iā muʼa ʼo te tagata. Neʼe fakahā lelei e Sesu ʼo Nasaleti neʼe ko ia te Mēsia ʼaē neʼe fakakikite mai. Neʼe tupu mai te fāmili ʼaē neʼe fili e te ʼAtua ke tupu mai ai. (Senesi 22:18; 1 Fakamatala 17:11; Mateo 1:1) ʼI tana ʼi te kele, neʼe lahi te ʼu lea fakapolofetā ʼo ʼuhiga mo te Mēsia ʼaē neʼe kua fualoa ki muʼa atu tona fakahā neʼe ina fakahoko. Ko te leʼo mai te lagi neʼe ina fakamoʼoni ko ia ko te Mēsia. ʼO feafeaʼi? Neʼe palalau ifo ia te ʼAtua mai te lagi, ʼo ina fakamoʼoni ko Sesu ʼe ko tona ʼAlo; pea neʼe toe fakamoʼoni ia te kau ʼāselo ʼe ko Sesu ia te Mēsia ʼaē neʼe fakakikite, pea neʼe fai e Sesu ia te ʼu milakulo—pea ʼi te agamāhani neʼe sisio kiai ia te hahaʼi e tokolahi—ʼaē neʼe fai ʼaki te mālohi ʼo te ʼAtua.b Neʼe fakahā tuʼumaʼu e Sesu ia te faʼahiga Pule ʼaē kā ina maʼu anai moʼo takitaki ia te Puleʼaga. Neʼe mole ina maʼu pē ia te mālohi ʼaē moʼo tokoni ki te hahaʼi kae neʼe toe fia tokoni kiā nātou. (Mateo 8:1-3) Neʼe mole manatu pē kiā ia totonu, neʼe manavaʼofa, mo lototoʼa pea mo agavaivai. ʼE feala hatatou lau ʼi te Tohi-Tapu ia te hisitolia ʼo tona maʼuli ʼaē ʼi te kele.
6. Ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe takitaki e te ʼu kaugā hau e toko 144 000 mo Kilisito. Neʼe ʼui e Sesu ko ʼihi, ʼe kau ai tana kau ʼapositolo, ʼe natou kaugā pule anai mo ia ʼi selō. Neʼe ina fakahigoaʼi ia te kūtuga ʼaia ko te “kiʼi faga ovi.” (Luka 12:32) Ki muli age, neʼe fakahā age ki te ʼapositolo ko Soane ko te kiʼi faga ovi ʼaia ʼe natou toko 144 000 anai. ʼE natou fakahoko anai ia te gāue taulekaleka ʼi te lagi, ʼo natou kaugā hau pea mo kaugā pelepitelō mo Kilisito.—Fakahā 5:9, 10; 14:1, 3.
7. ʼE ʼafio nei ʼi selō ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, kua tokalelei ia ki te fakahoko ʼo tana pule ki te kele kātoa. Ko te moʼoni fakamuli ʼaia ʼe kau ki te ʼu moʼoni ʼaē ʼe maʼuhiga ʼaupitō pea ʼe tonu ke tou ako. ʼE tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu ia te fakamoʼoni lahi ʼo ʼuhiga mo te kua foaki age kiā Sesu ia te tuʼulaga Hau ʼi selō. Kua ʼafio nei, ʼi totatou temi, pea kua vave pē anai tana pule ki te kele kātoa pea mo fakahoko ia te ʼu lea fakapolofetā ʼaē neʼe kua tou talanoa kiai. Kae ʼe feafeaʼi hatatou ʼiloʼi papau ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua kua ʼafio nei? Pea ko ʼafea ʼaē kā pule anai ki te kele?
[ʼU nota]
a Ko te ʼu lea fakapolofetā ohagē ko te lea fakapolofetā ʼaenī, ʼe ina fakamahino mai ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe mole ko he meʼa ʼe nofo ʼi totatou loto, ohagē ko tona akoʼi ki te tokolahi. Vakaʼi ʼi te ʼalatike “Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi,” ʼi te pāsina 32.
b Vakaʼi ia Mateo 3:17; Luka 2:10-14; Soane 6:5-14.