Kapite 63
Neʼe Toe Fakatonutonuʼi e Sesu Tana Kau Tisipulo
KO SESU pea mo tana kau ʼapositolo ʼe kei nātou nonofo pe ʼi te fale ʼaē ʼi Kapenaume. Ko te meʼa ʼaē ʼe nātou hoha kiai ʼi te temi nei, ʼe mole ko te fai palalau ʼaē neʼe fai e te kau ʼapositolo pe ko ai ʼaē ʼe lahi tokotahi, kae ko te meʼa neʼe lagi toe hoko pe ʼi tanatou liliu ki Kapenaume, ʼi he moʼi temi neʼe mole nofo ai ia Sesu mo nātou. ʼE fakamatala fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Neʼe mātou sio ki te tokotahi ʼe ina kapu te ʼu temonio ʼo ina fakaʼaogaʼi ai tou huafa pea neʼe mātou faigaʼi ke tāʼofi te meʼa ʼaē ʼe ina fai, koteʼuhi heʼe mole mulimuli mai ia tatou.”
ʼE ʼiloga mai ia, ʼe ʼui e Soane ʼe maʼu ʼāteaina pe ia e te kau ʼapositolo te fealagia ʼaē ʼo te fai ʼo he ʼu fakamālōlō. ʼI tana tonu, ko te tagata ʼaia neʼe mole tonu ke ina fai he ʼu gāue fakamālohi, koteʼuhi he neʼe mole kau ia ʼi tonatou foʼi kūtuga.
Kae, neʼe fai age e Sesu te tokoni ʼaenī: “ ʼAua naʼa koutou faigaʼi ke tāʼofi te meʼa ʼaē ʼe ina fai, heʼe mole he tahi ʼe ina fai he gāue fakamālohi ʼo ina fakaʼaogaʼi ai toku huafa, pea feala atu aipe ke ina leakoviʼi ʼau; heʼe ko ʼaē ʼe mole fakafeagai kia tatou ʼe kau ia mo tatou. Heʼe ko ʼaē ʼe ina foaki atu he ipu vai ke koutou ʼinu, koteʼuhi heʼe ʼa Kilisito ia koutou, ʼe ʼau tala moʼoni atu kia koutou: kailoa, ʼe mole hala anai ia mo tona fakapale.”
ʼE moʼoni ia, neʼe mole ʼaoga ia ki te tagata ʼaia ki hana kau mo Sesu ke mulimuli tonu ai ia ia. ʼI te heʼeki fakatuʼu ʼo te kokelekasio faka kilisitiano neʼe mole leva feala ke ʼui ʼe kau te tagata ʼaia ki he tahi kokelekasio ʼuhi pe ko tana mole mulimuli ʼaē ia nātou. Neʼe tui moʼoni ia ki te huafa ʼo Sesu, koia ʼaē neʼe feala ai tana kapu te ʼu temonio. Ko tana gāue neʼe tatau ia, mo te ʼu gāue ʼaē neʼe ʼui e Sesu ʼe tau mo he fakapale. Koia ʼe fakahā mai ai e Sesu, ʼaki tana gāue ʼaia, ʼe mole hala anai ia ʼi tona fakapale.
Kae ʼi te temi leva ʼaē, kapau kua lotovaivai te tagata ʼaia ʼuhi ko te ʼu palalau pea mo te ʼu gāue ʼa te kau ʼapositolo, ʼe ko he meʼa mamafa kovi ʼaupito ia. Neʼe tala fēnei e Sesu: “Ko ʼaē ʼe ina faka tūkia he tahi ia nātou liliki ʼaenī ʼe tui, ʼe matalelei anai kia te ia ke tau ki tona kia he maka ʼi te ʼu maka momosi fulumeto ʼaē ʼe fuli e te ʼu asino pea ke lī ia ki te loto tai.”
ʼOsi ʼaia pea ʼui age e Sesu ko tana kau tisipulo ʼe tonu ke nātou toʼo ʼi tonatou maʼuli te ʼu meʼa fuli pe ʼe feala ke ina fakatupu tūkia ia nātou, tatau aipe pe ko he ʼu meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito kia nātou ohage ko he nima, he vaʼe peʼe ko he mata. ʼE lelei age takita fakafisi ki he meʼa ʼe kita loto kiai, pea kita hū ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, ʼi te pipiki kiai pea lī ai kita ki te Seʼeni (ko te huaʼaga ʼotaʼota ʼe ōvi ki Selusalemi ʼaia ʼe fakamū tuʼumaʼu aipe te afi), ʼe ina fakatātā ia te mate heʼegata.
Neʼe toe fai age e Sesu te fakatokaga ʼaenī: “Koutou tokaga lelei naʼa koutou meʼa noaʼi he tahi ia nātou ʼaenī ʼe liliki, heʼe, ʼau tala atu kia koutou, ko ʼonatou ʼaselo ʼaē ʼi selo ʼe nātou mamata tuʼumaʼu ki te fofoga ʼo taku Tāmai ʼe ʼi selo.” ʼOsi ʼaia pea ina fakahā te maʼuhiga ʼonatou ʼe “liliki” ʼaki te hisitolia ʼo te tagata, ko tana ʼu ōvi e teau, pea neʼe puli tana ōvi e tahi. Ko te tagata ʼaia, ko tona fakamahino age ʼaia ʼa Sesu, ʼe ina tuku anai tana ʼu ōvi e 99 kae liliu ia ʼo kumi mai tana ōvi ʼaē neʼe puli, pea ka ina maʼu anai, pea ʼe lahi age anai tana fakafiafia kiai ʼi te ʼu ōvi ʼaē e 99. “Pea ʼe toe feiā pe, ʼe mole loto he tahi, ʼi te ʼapi ʼo taku Tāmai ʼaē ʼi selo, ke mate he tokotahi ia nātou liliki ʼaia.”
ʼI tana lagi manatuʼi te fetalanoaʼaki ʼaē ʼa tana kau ʼapositolo, neʼe fai age e Sesu kia nātou te ʼekenaki ʼaenī: “Ke koutou maʼu he māsima ia koutou totonu, pea ke koutou femaʼuʼuliʼaki ia koutou ʼi te tokalelei.” Ko te māsima ʼe ina hikihiki te lave lelei ʼo te ʼu meʼa kai ki te ʼalelo. Koia, ko te māsima ʼi tona faka ʼuhiga fakatātā, ʼe ina fakalave lelei te ʼu palalau ʼa he tahi ʼo faigafua tona tali. Ko tatatou maʼu te māsima ʼaia, ʼe tou taupau ai anai te tokalelei.
Kae ʼuhi ko te heʼe haohaoa ʼo te tagata, ʼe feala aipe ke hoko he ʼu kē ʼe mamafa kovi age. ʼI te faʼahi foki ʼaia, neʼe toe foaki age e Sesu te ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo tona faʼahiga fakatokatoka. “Pea tahi foki, kapau ʼe fai e tou tēhina he agahala, ʼalu ʼo fakahā age kia te ia tana hala ia koe pe mo ia tokotahi. Kapau ʼe fakalogo kia te koe, pea kua ke mālo ki tou tēhina.” Kapau ʼe mole fakalogo, ko te hoko atu ʼaia ʼo tana palalau, “toʼo mo koe he tokotahi pe ko he toko lua, koteʼuhi ke vakaʼi te meʼa fuli ʼi he tala ʼa he ʼu fakamoʼoni e toko lua peʼe toko tolu”.
Pea ka ʼe noa leva, ko te ʼui ʼaia ʼa Sesu, pea hoki ke ʼave te faʼahi ʼaia ki “te kokelekasio”, ko tona faka ʼuhiga ki te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio, ʼi te tau ʼaē mo nātou te falala, ʼe feala ke nātou fai he tonu fakamāu. Pea kapau leva ʼe mole fia fakalogo te tagata agahala ʼaia ki tanatou tonu, ko te ʼui age fakaʼosi ʼaia ʼa Sesu, “ke hage ia kia te koe ko he tagata ʼo te ʼu puleʼaga pea mo hage ko he tagata tānaki tukuhau”.
ʼI te fai ʼaē ʼo tanatou tonu, ko te ʼu tagata taupau ʼe tonu ke nātou mulimuli ʼāteaina pe ki te ʼu fakatotonu ʼa te Folafola ʼa Sehova. Koia, ka nātou ʼiloʼi papau he hala ʼa he tahi pea mo nātou tala ʼe tonu ke ʼi ai hona tūʼa, ko te fakamāu ʼaia ‘ ʼe kua ʼosi nonoʼo ia ʼi selo’. Pea ka nātou ‘veteki anai ʼi te kele’, ko tona faka ʼuhiga ʼaē ko hanatou maʼu anai he tahi ʼe mole hana hala, ʼe kua ʼosi ‘veteki ia ʼi selo’. ʼI te lolotoga ʼo te ʼu fono fakamāu ʼaia, ko te fakamoʼoni age ʼaia ʼa Sesu, “ko te potu ʼaē ʼe fakatahi ai he toko lua pe ko he toko tolu ʼi toku huafa, pea ʼe ʼau ʼi ai ʼi te lotomalie ʼo nātou”. Mateo 18:6-20; Maleko 9:38-50; Luka 9:49, 50.
▪ ʼI te temi ʼo Sesu, he koʼe neʼe mole he ʼaoga ʼo he mulimuli ia te ia?
▪ ʼE ko he meʼa mamafa kovi koa te faka tūkiaʼi ʼo he tahi ʼe veliveli, pea neʼe feafeaʼi te fakatā e Sesu te maʼuhiga ʼo nātou ʼaē ʼe liliki?
▪ Koteā te tupuʼaga ʼaē ʼo te fakaloto mālohiʼi e Sesu tana kau ʼapositolo ke nātou maʼu he māsima ia nātou totonu?
▪ Koteā te faka ʼuhiga ʼi henī ʼo te ʼui ʼaē ʼe ‘nonoʼo’ pea mo ‘veteki’?