Kapite 83
Te Fakaafe Ki Te ʼApi ʼo Te Faliseo
FAKAAFE ki te ʼapi ʼo te Faliseo ʼiloa, ko te hoki ʼosi pe ʼaenī ʼo te fakamālōlō e Sesu te tagata neʼe kau ʼi te mahaki ʼaē ko te fefulafulani vai. ʼI tana fakatokagaʼi ʼaē te fili e te hahaʼi ʼaē neʼe fakaafe te ʼu nofoʼaga ʼaē ʼe tokagaʼi, neʼe ina fai age kia nātou he ako ʼo te agavaivai.
“Ka fakaafe koe e he tahi ki he kaitahi ʼo he ʼohoana, ʼaua naʼa ke ʼalu ʼo nofo ʼi te nofoʼaga ʼaē ʼe tokagaʼi, ko tana fakamahino age ʼaia. Heʼe lagi feala pe ke ʼi ai he tahi ʼe maʼuhiga ake ia te koe neʼe fakaafe fakatahi mo koe, pea ko ia ʼaē neʼe ina fakaafe koulua, ia koe pea mo ia, ʼe haʼu anai ʼo ʼui atu kia te koe: ‘Tuku age te nofoʼaga ki te tagata ʼaenī.’ Pea ʼe ke ʼalu anai, mo hou lainoa, ʼo nofo ʼi te nofoʼaga ʼaē ʼi muli.”
Neʼe fai age e Sesu te fakatokaga ʼaenī: “Ka fakaafe koe, ʼalu ʼo nofo ʼi te nofoʼaga ʼaē ʼi muli, koteʼuhi, ka haʼu anai ia ia ʼaē neʼe ina fakaafe koe, ʼo ina ʼui atu: ‘Kautagata, ʼalu ʼo nofo ki muʼa.’ Pea ʼe ke maʼu ai anai, he faka maʼuhiga kia te koe ia muʼa ʼo tou ʼu kaugā kakai fuli.” Pea, moʼo fakaʼosi ʼo tana palalau, neʼe ina ʼui age: “Heʼe ko te tagata fuli pe ʼe ina hiki ia ia ki ʼoluga ʼe fakamālaloʼi anai ia, pea ko ʼaē ʼe ina fakamālaloʼi ia ia ʼe hiki anai ia ki ʼoluga.”
ʼOsi ʼaia pea palalau ia Sesu ki te Faliseo ʼaē neʼe ina fakaafe ia ia pea ina fakahā age ki ai te faʼahiga fai ʼo he fakaafe ki he meʼa kai ʼe ʼi ai moʼoni hona maʼuhiga ia mata ʼo te ʼAtua. “Ka ke teuteuʼi he kai hoʼatā peʼe ko he ōmoe, ʼaua naʼa ke pāuiʼi tou ʼu kaumeʼa, peʼe ko tou ʼu tēhina, peʼe ko te hahaʼi ʼo tou ʼu kāiga, peʼe ko hou ʼu vāhaʼa fale ʼe maʼu koloā. Heʼe feala pe ke fakaafe leva koe ʼe nātou ʼi he ʼaho pe, pea ʼe liliu anai leva te meʼa ʼaia ko hou totogi. Kae ka ke teuteuʼi he kaitahi, fakaafe he kau māsisiva, he ʼu māʼimoa, he ʼu ketu, he ʼu kivi; pea ʼe ke fiafia ai anai, koteʼuhi heʼe mole ʼi ai hanatou meʼa ke nātou tauʼi ʼaki.”
Ko he fakaafe ki he meʼa kai ʼo he kau māsisiva ʼe fakatupu fiafia anai ia heʼe, ʼi te fakamahino age e Sesu ki te tagata ʼaē neʼe ina fakaafe ia ia, “ko te meʼa ʼaia, ʼe toe liliu atu anai kia te koe ʼi te fakatuʼuake ʼo te kau agatonu”. Ko te fakamatalatala ʼo te kai ʼaia ʼaē ʼe tau mo he ʼu fakavikiviki neʼe ina fakatupu ʼi te fakakaukau ʼo te tokotahi ʼi te kau fakaafe te manatu ki te tahi age faʼahiga kai. “Manuʼia ia ia ʼaē ʼe kai moʼi pane ʼi te puleʼaga ʼo te ʼAtua!” ko tana ʼui ake ʼaia. Kae, ohage ko tona fakahā anai e Sesu ʼaki he lea fakatātā, ʼe mole ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼe nātou tali fakaleleiʼi te maʼuhiga ʼo te ʼamanaki ʼaia.
“Ko te tagata neʼe ina fai tana toe ōmoe lahi, ʼo ina fakaafe ki ai te tokolahi. Pea (...) neʼe ina fekauʼi tana tagata kaugana ke ʼalu ʼo ʼui age ki te kau fakaafe: ‘Koutou ʼōmai, heʼe kua tokalelei ia meʼa fuli.’ Kae ko nātou fuli, neʼe nātou lototahi ʼonatou kamata kole age ke tuku pe la ia nātou ke nonofo. Neʼe ʼui maʼa te ʼuluaki kia te ia: ‘Neʼe ʼau totogi te gāueʼaga pea ʼe tonu ke ʼau ʼalu ʼo vakaʼi, fakalelei mai pe la kia te ʼau.’ Pea neʼe ʼui age e te tahi: ‘Neʼe ʼau totogi taku ʼu hoaʼi vitulo e nima pea ʼe ʼau ʼalu ʼo vakaʼi ia nātou; fakalelei mai pe la kia te ʼau.’ Neʼe toe ʼui age e te tahi: ‘Neʼe hoki ʼau ʼohoana nei pe, koia ʼe mole feala ai taku ʼalu atu.”
ʼE ko he ʼu fakalelei ia ʼe mole maʼuhiga! ʼI te agamāhani, ʼe tou ʼuluaki vakaʼi ʼi muʼa ʼo te totogi ʼo he gāueʼaga peʼe ko he manu. ʼE mole he ʼuhiga ʼo te ʼalu fakavilivili ʼa he tagata ʼo fakasiosio te meʼa ʼaē neʼe kua ina ʼosi totogi. ʼO tatau aipe, mo he ʼohoana ʼa he tahi ʼe mole ko he meʼa ia ʼe tonu ai ke fakafisi ki te fakaafe maʼuhiga ʼaia. ʼI tana logo ki te ʼu fakalelei ʼaia, neʼe ʼita ai te pule ʼo te ʼapi pea ina fakatotonu ki tana tagata kaugana:
“Foimo ʼalu ʼi te ʼu ala lalahi pea mo te ʼu ala liliki ʼo te kolo, pea ke ʼaumai ki henī te kau māsisiva, pea mo te kau māʼimoa, pea mo te kau kivi, pea mo te kau ketu.’ Ki muli age, neʼe ʼui e te tagata kaugana: ‘Pule, ko te meʼa ʼaē neʼe ke fakatotonuʼi mai kua ʼosi ʼau fai, pea ʼe kei toe aipe te ʼu nofoʼaga.’ Pea ʼui age e te pule ki te tagata kaugana: ‘ ʼAlu ʼi te ʼu ala pea mo te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe ʼa takatakai ʼaki he ʼā pea ke fakamālohiʼi te hahaʼi ke ʼōmai, ke fonu ai toku ʼapi. (...) ʼE mole he tahi anai ʼi te ʼu tagata ʼaē neʼe ʼau fakaafe ʼe ʼahiʼahi anai ki taku ōmoe.’ ”
Koteā te meʼa ʼaē ʼe hā mai ʼi te lea fakatātā ʼaia? “Ko te pule”, ʼaē ʼe ina fai te ōmoe, ʼe ina fakatātā ia Sehova ʼAtua; “ko te tagata kaugana”, ʼaē ʼe ina fakahoko te fakaafe, ko Sesu Kilisito; pea ko te “ōmoe lahi”, ko te fealagia ʼaē ʼo te liliu ʼo kau ʼi te Puleʼaga ʼo selo.
Neʼe ko te kau takitaki lotu ʼo te kau Sutea ʼo te temi ʼo Sesu ʼaē neʼe ʼuluaki fakaafe ke nātou liliu ʼo kau ʼi te Puleʼaga, kae neʼe nātou fakafisi ki te fakaafe ʼaia. Koia, neʼe toe fakahoko ai te lua fakaafe, ʼo fai ki te hahaʼi ʼaē ʼe manukinukiʼi pea mo mālalo ʼo te kau Sutea, ʼo kamata tāfito ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33. Ko nātou ʼaē neʼe nātou tali ia te fakaafe ʼaia neʼe mole feʼauga tonatou hahaʼi moʼo nofoʼi ʼo te ʼu hekaʼaga ʼaē e 144 000 ʼaē neʼe teuteuʼi ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi selo. Koia, ʼi te ʼosi ʼo taʼu e tolu vaelua ki muli age, ʼi te taʼu 36, ko te tolu fakaafe pea ko te fakaʼosi ʼaia neʼe fai kia nātou ʼaē ʼe mole silikosisio ʼaē ʼe mole nātou kau ʼi te kau Sutea, pea ko te tānaki ʼaia neʼe hoko ʼo aʼu mai ki te temi nei. Luka 14:1-24.
▪ Koteā te ako ʼo ʼuhiga mo te agavaivai neʼe fai e Sesu?
▪ E feafeaʼi te teuteuʼi e he tahi he kai ʼe ʼi ai hona maʼuhiga moʼoni ia mata ʼo te ʼAtua, pea koteā te tupuʼaga ʼo tana hoʼi fiafia ai anai?
▪ He koʼe ʼe feala tatatou ʼui ko nātou ʼaē neʼe fakaafe ʼe mole maʼuhiga tanatou ʼu fakalelei?
▪ Koteā ʼaē neʼe fakahā e Sesu ʼaki te lea fakatātā ʼaē ki te “ōmoe lahi”?