Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w93 15/5 p. 4-7
  • ʼE Feafeaʼi Koa He Tāu Mo He Falala Ia Te ʼu Fakakikite ʼo Te Tohi-Tapu?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • ʼE Feafeaʼi Koa He Tāu Mo He Falala Ia Te ʼu Fakakikite ʼo Te Tohi-Tapu?
  • Te Tule Leʼo—1993
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Iselaele pea mo Asilia ʼi te hisitolia ʼo te malamanei
  • Neʼe fakakikite te faka ʼauha ʼo Papiloni
  • Ko te ʼu fakakikite ki he temi lelei ka haʼu
  • Te Tohi-Tapu ʼe Ko He Tohi ʼe Haʼu Mai Te ʼAtua
    Koteā ʼAē ʼe Akoʼi Moʼoni Mai ʼi Te Tohi-Tapu?
Te Tule Leʼo—1993
w93 15/5 p. 4-7

ʼE Feafeaʼi Koa He Tāu Mo He Falala Ia Te ʼu Fakakikite ʼo Te Tohi-Tapu?

KO TE ʼu tohi hisitolia ʼe fonu ia ʼaho nei. Ko te ʼu fakamatala ʼaia neʼe hoko ʼi te temi muʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito. Mokā ʼe tou lau te ʼu fakamatala ʼaia, ʼe feala ke tou fakakaukauʼi ia tatou ʼi te temi ʼāfea ʼaia. ʼE feala ke hage kia tatou ʼe tou maʼuʼuli mo te hahaʼi, mo te ʼu koga meʼa, pea mo te ʼu meʼa neʼe hoko ʼe fakamatala ʼi te ʼu pasina.

Ko te Tohi-Tapu ʼe hage ko te tohi ʼaia — ko te tohi ʼe lahi ai te ʼu fakamatala faka hisitolia fakatalakitupua. Ko te ʼu pasina ʼaia, ʼe feala ke tou ʼiloʼi lelei te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ohage ko Apalahamo pea mo tona ʼohoana ko Sala, pea mo te hau ko Tavite, pea mo te fafine ʼaliki ko Esitele, pea mo te tagata Faiako Lahi ko Sesu Kilisito. ʼIo, ʼe feala ke tou haʼele mo nātou, ke tou fakalogo ki te ʼu meʼa neʼe nātou ʼui, pea ke tou sio ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou sio ki ai. Kae tokolahi ʼe nātou faka ʼuhigaʼi te Tohi-Tapu ʼe maʼuhiga age ʼi he tohi faka hisitolia. ʼE nātou ʼui ko he tohi ʼe talanoa ki te meʼa neʼe higoaʼi ko te hisitolia neʼe fakamatala fakatomuʼa. He koʼe koa ʼe feiā ia? Koteʼuhi ʼe fonu ʼi te Tohi-Tapu te ʼu lea faka polofeta.

Kae, ʼe feafeaʼi koa he tāu mo he falala ia te ʼu fakakikite ʼo te Tohi-Tapu? Kapau ko te ʼu lea faka polofeta ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu meʼa ʼo te temi ʼāfea, ʼe mole tonu koa la ke tou toe falala ko te ʼu faʼahiga fakakikite ki te temi ka haʼu ʼe hoko moʼoni anai? Tou vakaʼi age muʼa ʼi te temi nei, te ʼu faʼifaʼitaki ke tou ʼiloʼi ai peʼe ko te ʼu fakakikite ʼa te Tohi-Tapu ʼe tāu mo he falala.

Ko Iselaele pea mo Asilia ʼi te hisitolia ʼo te malamanei

Ko te polofeta ʼa te ʼAtua ko Isaia, ʼaē neʼe kamata fakakikite ʼo ʼuhiga mo te taʼu 778 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe ʼui fēnei: “ ʼE malamalaki anai e te ʼu vaʼe te ʼu kolona māʼoluga ʼo te kau tagata konahia ʼo Efalaime [Iselaele]. Pea ko te fisiʼi teu ʼe popo tona fisi matalelei ʼaē ʼi te fuga moʼuga ʼe mahu, ʼe tonu ke liliu ohage ko te fiku ʼe fua fakatomuʼa ʼi muʼa ʼo te temi vela: ki ʼaē ʼe mamata e sio ki ai, ʼe kei ʼi tona ʼalofi nima ke ina folo.” (Isaia 28:​3, 4). Ohage ko te meʼa neʼe fakakikite, ʼi te vaelua ʼo te valu sēkulō ʼi muʼa ʼo totatou temi, ko te kolo ʼaliki ʼo Iselaele, ko Samalia neʼe liliu ohage ko he fiku momoho kua tonu ke toli pea ke folo e te kautau ʼo Asilia. Ko te meʼa ʼaia neʼe hoko ʼi te temi ʼaē neʼe mālo ai te kau Asilia ʼi te kau Samalia ʼi te taʼu 740 ʼi muʼa ʼo totatou temi. — 2 Hau 17:​6, 13, 18.

ʼI te temi ʼaia neʼe liliu ai Asilia ʼo logona ʼi te hisitolia. Ko tona kolo ʼaliki ko Ninive, neʼe logona ʼuhi ko tana gaohi koviʼi te kau pilisoni ʼaē neʼe higoaʼi “ko te kolo ʼe fonu ʼi te fakapō”. (Naomi 3:1.) Neʼe fakahā e Sehova ʼAtua te maumauʼi ʼo Ninive. Ohage la, ʼaki te polofeta ko Naomi, neʼe ʼui e te ʼAtua ʼo fēnei: “Koʼeni! ʼE ʼau fakafeagai kia te koe (...). ʼE ʼau haga anai ʼo fai ke ke fakalialia, pea ke ke lainoa anai ʼi muʼa ʼo te kaugamalie. Pea ʼe hoko moʼoni anai ko ʼaē ʼe sio anai kia te koe ʼe hola mamaʼo anai ia te koe pea mo ʼui, ‘ko Ninive neʼe faka ʼauha!’ ” (Naomi 3:​5-7). Neʼe toe fakakikite foki e Sofonia te faka ʼauha ʼo Asilia pea mo te maumauʼi ʼo Ninive (Sofonia 2:​13-15). Ko te ʼu lea faka polofeta ʼaia neʼe hoko ʼi te taʼu 632 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe ʼohofi ai e te kautau ʼo te hau ʼo Papiloni ko Nabopolassar pea mo te kautau ʼa Cyaxare ʼo Meti ʼo nātou maumauʼi pea mo pulihiʼi te kolo ko Ninive — ʼi te lahi ʼo tona maumauʼi koia ko te tuʼulaga ʼo te kolo neʼe puli ia taʼu e lua afe tupu. Ko te Puleʼaga ʼo Papiloni neʼe mole kei lahi tona mālohi.

Neʼe fakakikite te faka ʼauha ʼo Papiloni

Neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu ko te Puleʼaga ʼo Papiloni ʼe lava anai pea ko tona kolo ʼaliki ko Papiloni ʼe maumauʼi anai. ʼE lagi ko sēkulō e lua fakatomuʼa, neʼe valoki ai e te polofeta ko Isaia ko te liuʼa ko Efalata ʼe faka mamaha anai. Ko te liuʼa ko Efalata ʼe tafe ʼi Papiloni katoa, pea ko te ʼu matapā ʼi te tafatafa ʼo te liuʼa neʼe ko he ʼu meʼa maʼuhiga ia ʼo te ʼu taupauʼaga ʼo te kolo. Ko te lea faka polofeta neʼe ina hinoʼi Siliusi ohage ko te tagata mālo pea mo fakahā ko te ʼu “matapā e lua” ʼo Papiloni ʼe mole māpunuʼi anai ki te kau ʼohofia (Isaia 44:27–45:7). Koia, neʼe tokaga ai te ʼAtua ke ava te ʼu matapā e lua ʼo Papiloni ʼi te liuʼa ʼo Efalata ʼi te lolotoga fai ʼo te fakafiafia ʼi te po ʼaē ka ʼohofi ai e te kautau ʼa Siliusi Lahi. Koia, neʼe mole faigataʼa ai, ke ʼohofi e te kautau te kolo ʼi te ʼaluʼaga ʼo te liuʼa pea mo maumauʼi ia Papiloni.

Neʼe tohi e te tagata hisitolia ko Hérodote, ʼo fēnei: “Ko Siliusi (...) neʼe ina tuku tana kautau ʼi te koga meʼa ʼaē ʼe tafe ai te liuʼa ʼo Efalata [ki Papiloni] pea ko te tahi kautau ki te fakaʼosi ʼo te tafeʼaga ʼo te liuʼa, ʼaki te fakatotonu ʼaē ke nātou ʼohofi te kau Papiloni ʼi te ava ʼaē ʼe nātou maʼu ʼi te liuʼa ʼi te temi pe ʼaē ʼe nātou sio ai kua mamaha te vai. (...) ʼAki te ava neʼe ina afeʼi te liuʼa ki te vaitafe (ʼaē neʼe liliu ki muli age ko te ʼano), pea ʼaki te meʼa ʼaia neʼe mamaha ʼaupito ai te liuʼa ʼo feala leva tona alaʼi, pea ko te kautau ʼo Pelesia, ʼaē neʼe tuku ʼi Papiloni ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe nātou fakalaka ʼi te liuʼa, heʼe ʼi te temi ʼaia kua aʼu pe te vai ki te ʼu tuli ʼo te tagata, ʼo nātou fai te ala, pea mo hu ki te kolo. (...) Neʼe lolotoga fakafiafia, pea māʼiape la te lolotoga maumauʼi ʼo te kolo, neʼe hoko pe tanatou memeʼe pea mo tanatou fakafiafia, ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe nātou mahino ai ki te meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko.” — Hérodote — Histoires, neʼe fakaliliu e Aubrey de Selincourt.

ʼO ʼuhiga mo te po ʼaia, ko te polofeta ʼa te ʼAtua ko Taniela neʼe ina fakatokagaʼi te meʼa fakamataku ka hoko ki te mālohi ʼo Papiloni (Taniela kapite 5). Koia, neʼe puli ai te mālohi ʼo Papiloni ʼi te ʼu sēkulō ki muli age. Neʼe ko te koga meʼa ʼaia neʼe fai ai e te ʼapositolo ko Petelo tana tohi fakamānava ʼi te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi (1 Petelo 5:13). Kae ko te lea faka polofeta ʼa Isaia neʼe ina ʼui fēnei: “Ko Papiloni (...) ʼe tonu anai ke liliu ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo tana maumauʼi Sotoma pea mo Komola. ʼE mole toe nofoʼi anai ia ʼi he temi.” Neʼe toe ʼui e te ʼAtua, ʼo fēnei: “ ʼE ʼau toʼo anai ʼi Papiloni te higoa, pea mo te toega, pea mo te hākoga pea mo te hāko.” (Isaia 13:​19-22; 14:22). Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fakakikite, neʼe liliu moʼoni ia Papiloni ko te koga meʼa ʼe līʼakina. Neʼe mole fealagia ki he toe fakafoʼou ʼo te kolo ʼāfea ʼaia ke ina fakalalata te kau tulisi kae neʼe ina tuku tuʼumaʼu pe te kolo ʼāfea ʼaia ke hāla mo tana ʼu “hākoga pea mo te hāko”.

Ko Taniela — ko te polofeta ʼa Sehova ʼe tuʼu ʼi Papiloni ʼi te temi ʼaē ʼe to ai te kolo — neʼe sio ʼi te misi ki te mālo ʼa te kau Meti pea mo te kau Pelesia. Neʼe sio ki te matuʼaʼi akeno e tala lua pea mo te tao tagata neʼe ʼi ai tona tala lahi ʼi te vaha ʼo tona ʼu mata. Ko te tao tagata neʼe ina tauʼi te matuʼaʼi akeno pea neʼe ina matehi, pea neʼe ina maumauʼi tona ʼu tala e lua. Pea ko te tala lahi ʼo te tao neʼe maumauʼi, pea ko tala e fā neʼe malaga ʼi tona tuʼulaga (Taniela 8:​1-8). Ohage ko te fakakikite ʼa te Tohi-Tapu pea mo te fakamoʼoni ʼa te hisitolia, ko te ʼu tala e lua ʼo te matuʼaʼi akeno neʼe toʼo e te puleʼaga Meti-Pelesia. Neʼe fakatā e te tao tagata te puleʼaga Keleka. Pea koteā ʼaē ʼe fakatā e tona “tala lahi”? Ko te meʼa ʼaia neʼe hoko moʼoni ia Alexandre le Grand. ʼI te temi ʼaē neʼe maumauʼi ai te tala lahi ʼaia, ko te ʼu tala (peʼe ko te ʼu puleʼaga) fakatātā e fā neʼe malaga ʼi ai. Ko te lea faka polofeta neʼe moʼoni, ʼi te ʼosi mate ʼo Alexandre, ko te toko fā ʼi tana kau senelale neʼe nātou fakanofo pule ia nātou totonu — Ptolémée Lagus ʼi Esipito pea mo Palesitina; Séleucus Nicator ʼi Mesopotamia pea mo Silia; Cassandre ʼi Masetonia pea mo Heleni; pea mo Lysimaque ʼi Thrace pea mo te Asia Mineur. — Taniela 8:​20-22.

Ko te ʼu fakakikite ki he temi lelei ka haʼu

ʼO ʼuhiga mo te ʼu fakakikite ʼa te Tohi-Tapu ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ohage la ko te maumauʼi ʼo Papiloni pea mo te to ʼo te puleʼaga Meti-Pelesia, ʼe ko he ʼu kiʼi faʼahi pe ʼo te ʼu lea faka polofeta faka tohi-tapu neʼe hoko moʼoni ʼi te temi muʼa. ʼE toe maʼu ʼi te Tohi-Tapu te ʼu fakakikite ʼo te ʼu fakapapau ki he temi ka haʼu ʼe hoko moʼoni anai ʼaki ia te Mesia, ko te Fakanofo ʼa te ʼAtua.

Ko ʼihi fakakikite ʼo ʼuhiga mo te Mesia ʼi te ʼu Tohi faka hepeleo neʼe faka ʼuhiga kia Sesu Kilisito e te ʼu tagata faitohi ʼi te ʼu Tohi faka kilisitiano faka keleka. Ohage la, ko te ʼu tagata ʼo te Evaselio neʼe nātou hinoʼi ko Sesu neʼe tupu ʼi Petelehemi, ohage ko tona fakakikite e te polofeta ko Mikea (Mikea 5:2; Luka 2:​4-11; Soane 7:42). ʼO mulimuli ki te lea faka polofeta ʼa Selemia, ko te ʼu tamaliki meamea neʼe matematehi ʼi te ʼosi tupu ʼa Sesu (Selemia 31:15; Mateo 2:​16-18). Neʼe hoko te folafola ʼa Sakalia (9:9) ʼi te temi neʼe hu ai Kilisito ki Selusalemi ʼe heka ʼi te tuʼa ʼo te asino (Soane 12:​12-15). Pea ʼi te temi neʼe haga ai te kau solia ʼo vae te kofu ʼo Sesu ʼi tona ʼosi tutuki ki te pou, ko te meʼa ʼaia neʼe ina fakahoko te ʼu palalau ʼa te tagata faitohi ʼo te pesalemo: “ ʼE nātou vae ia nātou toku ʼu mutuʼi meʼa, pea ʼe nātou fai te tōfiga ʼo ʼuhiga mo toku kofu.” — Pesalemo 22:18.

Ko ʼihi ʼu fakakikite ʼo ʼuhiga mo te Mesia, neʼe nātou hinoʼi te temi fiafia ki te tagata. ʼI te misi, neʼe sio ia Taniela ki te “meʼa ʼe hage ia ko he foha ʼo he tagata” neʼe ina maʼu “te pule, pea mo te fakaʼaliʼaliki, pea mo te puleʼaga” mai ia Sehova, “te Matuʼa ʼo te ʼu ʼAho”. (Taniela 7:​13, 14.) ʼO ʼuhiga mo te pule faka mesia ʼo te Hau ʼi selo, ko Sesu Kilisito, neʼe tala e Isaia, ʼo fēnei: “ ʼE fakahigoa anai ko te Tokoni taulekaleka, ko te ʼAtua mālohi, ko te Tāmai heʼegata, ko te ʼAliki ʼo te tokalelei. Ki te lahi ʼo te pule fakaʼaliki pea mo te tokalelei ʼe mole ʼi ai anai hona gataʼaga, ʼi te hekaʼaga hau ʼo Tavite pea mo tona puleʼaga, moʼo fakatuʼu maʼu pea mo lagolago ʼaki te faitotonu, ʼi te temi nei ʼo aʼu ki te ʼu temi heʼegata. Pea ko te faiga totonu ʼo Sehova ʼa te kautau ʼe ina foaki moʼoni anai te meʼa ʼaia.” — Isaia 9:​6, 7.

ʼI muʼa ʼo te ʼafio faitotonu ʼo te Mesia, ʼe ʼi ai te meʼa maʼuhiga ʼe tonu ke hoko. Ko te meʼa ʼaia neʼe toe fakakikite foki ʼi te Tohi-Tapu. ʼO ʼuhiga mo te hau faka mesia, ʼe hiva fēnei ʼi te tohi ʼo te Pesalemo: “Nonoʼo tau heletā ki tou kauaga, ê tagata mālohi (...) Pea ʼi tou kolōlia haʼele ki te mālo; lele ʼi te tau ʼo te moʼoni, pea mo te fia mālalo, pea mo te faitotonu.” (Pesalemo 45:​3, 4). ʼO ʼuhiga mo totatou temi, neʼe toe fakakikite e te Tohi-Tapu, ʼo fēnei: “ ʼI te ʼu ʼaho ʼo te ʼu hau ʼaia, ko te ʼAtua ʼo te lagi ʼe ina fakatuʼu anai he puleʼaga ʼe mole toe fakagata anai. Pea ko te puleʼaga ʼaia ʼe mole maʼu anai ia e he tahi fenua. ʼE ina molomoloki anai pea mo fakagata te ʼatu puleʼaga fuli ʼaia, pea ko ia tonu ʼe tuʼu anai ia ʼo mole ʼiloʼi hona gataʼaga.” — Taniela 2:44.

ʼE fakahā ia Pesalemo 72 te sio mamaʼo ki te ʼu ʼaluʼaga ʼi te pule faka mesia. Ohage la, “ ʼi tona ʼu ʼaho ʼe kamata tupu ai anai te agatonu, pea ko te lahi ʼo te tokalelei ʼe aʼu ki te puli ʼo te māhina”. (Vaega 7.) ʼE mole toe ʼi ai anai te fakatuʼania peʼe ko te agamālohi (Vaega 14). ʼE mole toe ʼi ai anai he tahi ʼe pakupaku, koteʼuhi “ ʼe mahu anai te magisi ʼi te kele; ʼi te tumutumu ʼo te ʼu moʼuga ʼe tapuke anai ʼi ai”. (Vaega 16.) Pea koutou toe fakakaukau age muʼa! ʼE feala ke koutou fakafiafia ʼi te ʼu meʼa ʼaia pea mo ʼihi ʼu tapuakina ʼi te palatiso faka kelekele ʼi te temi ʼaē ka fetogi ai te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī ʼi te mālama foʼou ʼaē neʼe fakapapau e te ʼAtua. — Luka 23:43; 2 Petelo 3:​11-13; Fakahā 21:​1-5.

ʼE mahino ia, ko te ʼu fakakikite ʼo te Tohi-Tapu ʼe ʼaoga ke koutou tokaga ki ai. Koia, he koʼe ʼe mole koutou fehuʼi ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova he tahi ʼu logo? Ko he vakaʼi ʼo te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu ʼe feala ke nātou tokoniʼi koutou ke koutou ʼiloʼi peʼe tou ʼifea ʼi te ʼaluʼaga ʼo te temi. ʼE lagi ʼe toe feala pe ke ina fakatupu ia koutou he loto fakafetaʼi kia Sehova ʼAtua feiā aipe mo tana fakatuʼutuʼu taulekaleka ki te tapuaki heʼegata ʼo te hahaʼi fuli ʼe ʼofa pea mo fakalogo kia ia.

[Paki ʼo te pasina 5]

ʼE koutou ʼiloʼi koa te ʼuhiga ʼo te misi ʼa Taniela ʼo ʼuhiga mo te tao tagata pea mo te matuʼaʼi akeno?

[Paki ʼo te pasina 7]

ʼE koutou kau anai koa ki te fakafiafia ʼo te fakahoko ʼo te ʼu fakakikite ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo he maʼuli manuʼia ʼi te kele faka palatiso?

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae