Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w94 15/7 p. 15-20
  • Koutou Gāue Kinakina Moʼo Hāofaki ʼo Tokotou Loto Fale

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Koutou Gāue Kinakina Moʼo Hāofaki ʼo Tokotou Loto Fale
  • Te Tule Leʼo—1994
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te ʼu Mātuʼa Kilisitiano Mo ʼOnatou ʼu Maʼua
  • Ko Te Tokaga Ki Te ʼu Meʼa ʼe ʼAoga Kia Nātou ʼi Te Faʼahi ʼo Te Loto
  • Ko Te Tokaga ʼAē Ki Te ʼu Meʼa Fakalaumālie ʼAē ʼe ʼAoga Kia Nātou
  • Ko Te Akonaki ʼi Te Faitotonu
  • Te ʼu Loto Fale ʼAē ʼe Ko Te Tokotahi Pe ʼe Ina Taupau Te Famili Pea Mo Te ʼu Loto Fale ʼAē Neʼe Toe ʼOhoana Te ʼu Mātuʼa
  • Koutou Haga Gāue Moʼo Hāofaki ʼo Tokotou Loto Fale!
  • Koutou Akoʼi Takotou Fānau ʼi Tanatou Kei Liliki
    Te Kalavi ʼo Te Manuʼia Faka Famili
  • Te ʼu Famili ʼAē ʼe Tāmai Peʼe Faʼe Tokotahi
    Te Kalavi ʼo Te Manuʼia Faka Famili
  • Te Maʼuhiga ʼo He Ako ʼe Fai ʼAki Te ʼOfa
    Te Fakatuʼu Ke Maʼu ʼo He Maʼuli Faka Famili Fīmālie
  • ʼU Mātuʼa, Kotou Akoʼi Takotou Fānau ʼAki Te ʼOfa
    Te Tule Leʼo—2007
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1994
w94 15/7 p. 15-20

Koutou Gāue Kinakina Moʼo Hāofaki ʼo Tokotou Loto Fale

“ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou fakaʼiʼita ʼakotou fānau, kae ke koutou haga ako ʼakotou ʼu tamaliki ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova.”—Efesi 6:4.

1, 2. Koteā te ʼu faigataʼaʼia ʼe tau mo te ʼu mātuʼa ʼi te temi nei?

NEʼE fakahigoaʼi e te nusipepa ʼiloa te potu ʼaia ko he meʼa foʼou. Ko te potu ʼaia neʼe tuʼu ʼi te alatike neʼe ina fakamatalatala te ʼu fetogi fakapuna’maʼuli neʼe hoko ʼi te maʼuli faka famili ʼi te ʼu taʼu ʼaenī. Ko te ʼu potu ʼaia neʼe ʼui “ko te fua ʼo te ʼu mavete, ʼo te ʼu toe ʼohoana, pea mo te ʼu toe mavete, te fānau ʼe mole nātou ʼiloʼi tanatou tāmai, te ʼu mamahi foʼou ʼi te ʼu famili ʼaē ʼe kei maʼuʼuli fakatahi.” Ko te ʼu mamahi ʼaia pea mo te ʼu tuʼania ʼaia ʼe mole fakapuna’maʼuli, koteʼuhi neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu ʼe tau anai te hahaʼi mo “te ʼu temi maʼuhiga ʼaupito” lolotoga te “ ʼu ʼaho fakamuli” ʼaia.—2 Timoteo 3:1-5.

2 Koia ʼi te temi nei, ʼe tau te ʼu mātuʼa mo te ʼu faigataʼaʼia neʼe mole ʼiloʼi ʼi te ʼu taʼiake ki muʼa atu. Tatau aipe pe neʼe taupau e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ʼi te ʼu ʼaluʼaga faka lotu “talu te kei veliveli,” kae tokolahi te ʼu famili neʼe hoki nātou kamata pe tanatou “haʼele ʼi te moʼoni.” (2 Timoteo 3:15; 3 Soane 4) ʼI te temi ʼaē neʼe kamata akoʼi age e te ʼu mātuʼa te ʼu ala ʼa te ʼAtua, neʼe lagi kua lalahi tanatou fānau. Tahi ʼaē meʼa, ʼe hahaʼi te ʼu famili ʼe maʼu ʼi te lotolotoiga ʼo tatou, ko te tagata tokotahi pe, peʼe ko te fafine tokotahi pe ʼaē ʼe ina taupau te fānau, ʼo feiā mo te ʼu famili ʼaē neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa. Logo aipe te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe tau mo koutou, ʼe ʼaoga te fakaloto mālohi ʼaenī ʼa te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou fakaʼiʼita ʼakotou fānau, kae ke koutou haga ako ʼakotou ʼu tamaliki ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova.”—Efesi 6:4.

Te ʼu Mātuʼa Kilisitiano Mo ʼOnatou ʼu Maʼua

3, 4. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe tupu ai leva te siʼisiʼi ʼo te fakahoko e te ʼu mātuʼa tanatou ʼu maʼua? (b) He koʼe koa ʼe mole tonu ke fakafeauga pe te ʼu tāmai Kilisitiano tonatou maʼua ʼaki tanatou ʼaumai te falā ki te loto fale?

3 Koutou fakatokagaʼi neʼe ʼuluaki fai muʼa e Paulo tana ʼu palalau ʼaē ia Efesi 6:4 ki te ʼu “tāmai.” ʼE fakamahino fēnei e te tagata faitohi, ʼi te ʼu taʼiake ki muʼa atu “neʼe ko te maʼua ʼa te ʼu tāmai te akoʼi ki tanatou fānau te aga ʼaē ʼe tonu ke fai ʼo feiā mo te ʼu meʼa fakalaumālie; neʼe ko te maʼua ʼa te ʼu mātuʼa te akoʼi ʼo tanatou fānau. . . . Kae ko te ʼu ʼaluʼaga gāue foʼou ʼo te temi ʼaenī neʼe ina toʼo te felogoi ʼaia; neʼe līaki e te ʼu tāmai tonatou ʼu fale gāue kele pea mo tonatou ʼu fale koloā, tonatou ʼu ʼapi kae nātou ʼolo ʼo gāue ʼi te ʼu fale gāue masini pea ki muli age ʼi te ʼu pilō. Koia kua lahi te ʼu gāue ʼe fai nei e te ʼu faʼe, neʼe ko te ʼu gāue neʼe fai e te ʼu tāmai ʼi te temi ʼaē. Neʼe fakahaʼuhaʼu pe te liliu ʼo te ʼuhiga ʼo te tāmai ko he fakatuʼutuʼu mate ia.”

4 ʼU tagata Kilisitiano: ʼAua naʼa koutou fakafeauga pe ki tokotou ʼuhiga ʼaē ʼe koutou gāue moʼo ʼaumai te falā ki te kai, ʼo koutou tuku fuli te akoʼi pea mo te taupau ʼo takotou fānau ki tokotou ʼohoana. Neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei te ʼu mātuʼa ʼo te temi ʼāfea e te Tāʼaga Lea 24:27: “Teuteuʼi tau gāue ʼi tuʼa, pea ke ke teuteuʼi maʼa koe ʼi te ʼu gāueʼaga. Hili ʼaia pea ʼe tonu anai ke ke laga mo tou loto fale.” ʼO toe feiā aipe ʼi te temi nei, ʼi tokotou ʼuhiga tagata, e lagi tonu ke koutou gāue fualoa pea mo gāue kinakina ki te maʼuli. (1 Timoteo 5:8) Kae hili ʼaia, koutou ʼofa ʼo toʼo hokotou temi moʼo ‘laga ʼo tokotou loto fale’—ʼi te faʼahi ʼo te loto pea mo te faʼahi fakalaumālie.

5. E feafeaʼi he lava gāue ʼa te ʼu fafine Kilisitiano moʼo hāofaki ʼo tonatou loto fale?

5 ʼU fafine Kilisitiano: Koutou gāue kinakina mo koutou moʼo hāofaki ʼo tokotou loto fale. ʼE ʼui fēnei e Tāʼaga Lea 14:1: “Ko te fafine agapoto moʼoni ʼe ina laga tona ʼapi.” ʼI tokotou ʼuhiga hoa ʼi te nofo faka taumatuʼa, koutou vaevae e koutou mo tokotou ʼohoana te maʼua ʼaē ko te akoʼi ʼo takotou fānau. (Tāʼaga Lea 22:6; Malakia 2:14) Ko te potu ʼaia ʼe faka ʼuhiga ko te akoʼi ʼo takotou fānau, ko te teuteuʼi ʼo nātou ki te ʼu fono faka Kilisitiano pea mo te gāue faka mafola, peʼe ko te takitaki ʼo te ako faka famili mokā mole lava fakahoko e tokotou ʼohoana. ʼE toe feala pe foki ke koutou fakatuputupu te akoʼi ʼo takotou fānau ki te ʼu faiva ʼo te loto fale, te ʼu aga lelei, te aga fakamaʼa, pea mo ʼihi ʼatu ʼu meʼa ʼe ʼaoga. (Tito 2:5) Ka gāue fakatahi feiā te ʼu tagata ʼohoana pea mo te ʼu fafine ʼohoana, ʼe feala ai ke nātou ʼiloʼi lelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tanatou fānau. Kae koteā koa te ʼu meʼa ʼe ʼaoga ki te ʼu fānau ʼaia?

Ko Te Tokaga Ki Te ʼu Meʼa ʼe ʼAoga Kia Nātou ʼi Te Faʼahi ʼo Te Loto

6. Koteā te ʼu maʼua ʼa te ʼu faʼe pea mo te ʼu tāmai ʼi te fakatuputupu ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo tanatou fānau?

6 “Ka tokaga fakalelei he faʼe ki tana fānau ʼaē ʼe ina taupau,” ʼe fīmālie ʼonatou ʼu loto, ʼe nātou loto falala, ʼe nātou logoʼi ʼe ʼofainaʼi nātou. (1 Tesalonika 2:7; Pesalemo 22:9) Tokosiʼi te ʼu faʼe ʼe feala ke nātou lituʼa ki te maʼua ʼaē ke nātou tokakaga lahi ki tanatou fānau. Neʼe fehuʼi fēnei e te polofeta ko Isaia: “ ʼE feala koa ki he fafine ʼohoana ke galo ia ia tana tamasiʼi ʼaē ʼe ina fafaga ke mole ʼofa ia ki te tama ʼo tona fatu?” (Isaia 49:15) Koia ʼe maʼuhiga te gāue ʼa te ʼu faʼe ʼi te tuputupu ʼo te meʼa ʼo te loto ʼa te fānau. Kae, ʼe toe maʼuhiga pe foki mo te maʼua ʼa te ʼu tāmai ʼi te potu ʼaia. ʼE ʼui fēnei e te tagata ʼe ina sivisivi te ʼu fihifihia ʼa te ʼu famili ko Paulo Lewis: “ ʼE mole heʼeki ʼau felāveʼi mo he tamasiʼi ʼe māmio kovi ʼe ina ʼui mai ʼe felogoi lelei mo tana tāmai. ʼE mole maʼu he tamasiʼi e tahi ʼi he toko teau.”

7, 8. (a) Koteā ʼaē ʼe ʼiloga lelei ai ʼe felogoi lelei ia Sehova ʼAtua pea mo tona ʼAlo? (b) ʼE lava fakatuʼu feafeaʼi e te ʼu tāmai he noʼo ʼi te ʼofa mo tanatou fānau?

7 Koia ʼe maʼuhiga ai te fakatupu fakalelei e te ʼu tāmai Kilisitiano he noʼo ʼi te ʼofa mo tanatou fānau. Ohage la, koutou fakatokagaʼi ia Sehova ʼAtua mo Sesu Kilisito. ʼI te papitema ʼo Sesu, neʼe tala fēnei e Sehova: “Ko koe ko toku ʼAlo, ʼofaina; kua ʼau fiafia ʼaupito ia te koe.” (Luka 3:22) ʼE lahi te ʼu faʼahi ʼe ʼiloga ʼi te ʼu palalau ʼaenī! Ko Sehova (1) neʼe ina fakamoʼoni ko tona ʼAlo, (2) neʼe ina fakahā fakahagatonu tona ʼofa ʼaē kia Sesu, pea (3) neʼe ina fakaʼilo tona fiafia ʼaupito ia te ia. Kae, neʼe mole ko te lakaga pe ʼaia neʼe fakahā ai e Sehova tona ʼofa ki tona ʼAlo. Ki muli age neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana Tāmai: “Neʼe ke ʼofa kia te ʼau ʼi muʼa ʼo te fakatupu ʼo te malamanei.” (Soane 17:24) Koia, ʼe mole koa la ʼaoga moʼoni ki te ʼu foha fuli pea mo te ʼu ʼofafine fuli ʼaē ʼe fakalogo, ke fakamoʼoni nātou, mo ʼofa ia nātou pea mo fiafia ʼaupito ia nātou tanatou tāmai?

8 Kapau ko koutou ko he tāmai, ʼe feala ke lahi te gāue ʼe koutou fai ʼi te fakatuʼu he noʼo ʼi te ʼofa mo takotou fānau, ʼo koutou fakahā tuʼumaʼu age tokotou ʼofa, ʼi te aga pea mo te palalau. ʼE moʼoni, ʼe faigataʼa ki ʼihi ʼu tagata tanatou fakahā ʼo tonatou ʼofa, tāfito la mo kapau neʼe mole fakahāhā age kia nātou e tonatou tāmai tona ʼofa. Kae ko he faiga fakakinau ʼo te fakahā ʼo te ʼofa ki takotou fānau ʼe feala ke ʼi ai hona ikuʼaga mālohi. ʼI te potu fuli, “ko te ʼofa ʼe ina fakaloto mālohi.” (1 Kolonito 8:1) Kapau ʼe logoʼi e takotou fānau he falala ʼuhi ko tokotou ʼofa fakatāmai, ʼe nātou liliu anai ‘ko he ʼu foha pea mo he ʼu ʼofafine moʼoni’ pea ʼe faigafua anai kia nātou tanatou ʼōmai ʼo palalau atu kia koutou.—Tāʼaga Lea 4:3.

Ko Te Tokaga ʼAē Ki Te ʼu Meʼa Fakalaumālie ʼAē ʼe ʼAoga Kia Nātou

9. (a) Neʼe feafeaʼi ki te ʼu mātuʼa Iselaelite ʼaē ʼe nātou manavasiʼi ki te ʼAtua hanatou tokakaga ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē ʼe ʼaoga ki tonatou famili? (b) Koteā te ʼu faigamālie ʼe maʼu e te kau Kilisitiano moʼo akoʼi ʼo tanatou fānau?

9 ʼE toe ʼaoga pe foki kia nātou liliki te ʼu meʼa fakalaumālie. (Mateo 5:3) Neʼe fēnei te fakaloto mālohiʼi ʼo te ʼu mātuʼa Iselaelite e Moisese: “Ko te ʼu folafola ʼaenī ʼe ʼau fakatotonu atu kia te koe ʼi te ʼaho nei ʼe tonu anai ke nofo ʼi tou loto; pea ʼe tonu anai ke ke akoʼi ki tou foha pea mo palalauʼi mokā ʼe ke heka anai ʼi tou loto fale, mokā ʼe ke haʼele anai ʼi te ala, mokā ʼe ke moe anai, mokā ʼe ke tuʼu anai.” (Teutalonome 6:6, 7) Kapau ko koutou ko he faʼe peʼe ko he tāmai Kilisitiano, ʼe feala ke lahi te potu ʼe koutou fai ʼi takotou akoʼi ʼi te temi faigamālie, ohage la ‘mokā ʼe koutou haʼele ʼi te ala.’ Ko te temi ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi ki te ʼeva motokā fakatahi, ki te fakatau koloā, peʼe ko te haʼele fakatahi mo takotou fānau ʼi te minisitelio faka Kilisitiano ʼe ina tuku atu te ʼu faigamālie ke koutou tufaki te ako ʼi he ʼaluʼaga ʼe tokalelei. Ko te ʼu temi kai ʼe ko te temi lelei tāfito ʼaia ki te ʼu famili ke nātou fai palalau. ʼE fakamahino fēnei e te faʼe: “ ʼE mātou fakaʼaogaʼi te temi kai moʼo palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi te ʼaho katoa.”

10. He koʼe koa ʼe tau faigataʼa te ako faka famili, pea koteā te fakatotonu ʼe tonu ke maʼu e te ʼu mātuʼa?

10 Kae, ko te ako fakalelei ʼaki he ako faka Tohi-Tapu ʼe fai tuʼumaʼu mo takotou fānau ʼe toe maʼuhiga pe foki. ʼE moʼoni te palalau ʼaenī, “ko te aga fakavale ʼe nonoʼo ia ki te loto” ʼo te ʼu tamaliki. (Tāʼaga Lea 22:15) ʼE ʼui e ʼihi mātuʼa ʼe holoʼi gafua e te fānau te ako faka famili. ʼO feafeaʼi? ʼE mole nātou nonofo maʼu, ʼe nātou gaohi meʼa fakapikopiko, ʼe nātou fai te ʼu gaoʼi fakatupu ʼita (ohage ʼe nātou fefihiʼaki mo ʼonatou tēhina mo tuagaʼane), peʼe nātou gaohi meʼa fakakākā ʼe mole nātou mahino ki te ʼu moʼoni tāfito ʼa te Tohi-Tapu. Kapau ʼe kaku ki te fefihiʼaki ʼo ʼuhiga mo te ʼiloʼi peʼe ko te tonu ʼo ai ʼaē ka tuʼu anai, ʼe tonu ko te tonu ʼa te tāmai peʼe ʼa te faʼe ʼaē ʼe tuku ʼaki. ʼE mole tonu ke līaki e te ʼu mātuʼa Kilisitiano pea mo tuku te fānau ke nātou puleʼi te loto fale.—Vakaʼi ia Kalate 6:9.

11. E feafeaʼi ʼo he lava liliu ʼo te ako faka famili ko he meʼa fakafiafia?

11 Kapau ʼe mole fakafiafia takotou fānau ʼi te ako faka famili, e lagi feala ke fai he ʼu fetogi. Ohage la, ʼe fakaʼaogaʼi koa te ako ko he takuʼaki moʼo fakamanatu ʼo te ʼu hala fakamuli ʼo takotou fānau? E lagi lelei age ke koutou palalau ki te ʼu taʼi fihifihia ʼaia mokā koutou tō ʼāteaina. ʼE hoko tuʼumaʼu koa takotou ako? Kapau ʼe koutou molehi te ako ʼuhi ko he fakahāʼaga mālie ʼi te televisio peʼe ko he fai gaoʼi, ʼe mahino ia ʼe mole faka maʼuhiga anai e takotou fānau te ako. ʼE koutou holi mālohi koa kiai pea mo fiafia ʼi takotou faʼahiga takitaki ʼo te ako? (Loma 12:18) ʼIo, ʼe tonu ke liliu te ako ko he meʼa fakafiafia. Koutou faigaʼi ke kau fuli kiai takotou fānau. Koutou manatu lelei pea mo fakatuputupu, ʼo koutou fakamālo fakalelei ki takotou fānau ki tanatou kau ʼaē ki te ako. ʼAua naʼa koutou fakagata pe te ako ki te vakaʼi ʼo te tohi, kae koutou faigaʼi ke lave ki te ʼu loto.—Tāʼaga Lea 23:15.

Ko Te Akonaki ʼi Te Faitotonu

12. He koʼe koa ko te akonaki ʼe mole faka ʼuhiga tuʼumaʼu ko he kinisi?

12 ʼE toe ʼaoga lahi pe foki ki te fānau he akonaki. ʼI tokotou ʼuhiga tāmai peʼe faʼe, ʼe tonu ke koutou fakatuʼu he ʼu tuʼakoi maʼa nātou. ʼE ʼui fēnei e te Tāʼaga Lea 13:24: “Ko ʼaē ʼe ina tāʼofi tona kauʼi ʼakau ʼe fehiʼa ia ki tona foha, kae ko ʼaē ʼe ʼofa ki ai, ko ia ia ʼaē ʼe ina kumi ia ia ʼaki te akonaki.” Kae ʼe mole ʼui e te Tohi-Tapu, ʼe tonu ke fai te akonaki ʼi he ʼosi pe ʼo he kinisi. ʼE tala fēnei e te Tāʼaga Lea 8:33: “Koutou fakalogo te akonaki,” pea ʼe toe ʼui mai foki “ko he tautea ʼe hū loloto age ia ʼi he [tagata] poto, ʼi he tā ʼo tuʼa teau he [tagata] vale.”—Tāʼaga Lea 17:10.

13. ʼE tonu ke akonakiʼi feafeaʼi te tamasiʼi?

13 ʼI ʼihi temi, e lagi mata feʼauga te kinisi. Kae kapau ʼe fai ʼaki te ʼita, ʼe mahino ia ʼe fai fakavale ia pea ʼe mole hona ʼaoga. ʼE fēnei te fakatokaga ʼa te Tohi-Tapu: “ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou lagaʼi te ʼita ʼo takotou ʼu fānau, koteʼuhi naʼa feala ke nātou lotovaivai.” (Kolose 3:21) ʼIo, “ko te fakamālohi ʼe feala ke ina fakaliliu ʼo vale te tagata ʼaē ʼe poto.” (Tagata Tānaki 7:7) Ko he tūpulaga ʼe ʼita, ʼe feala ke agatuʼu ki te fakatuʼutuʼu faitotonu. Koia ʼe tonu ai ki te ʼu mātuʼa ke nātou fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu moʼo akonakiʼi ʼo tanatou fānau ʼi te faitotonu pea mo fai fakapotopoto. (2 Timoteo 3:16) Ko te akonaki faka lotu ʼe fai ʼaki te ʼofa pea mo te agamālū.—Vakaʼi ia 2 Timoteo 2:24, 25.a

14. Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu mātuʼa mokā ʼe tau hake ia nātou te ʼita?

14 ʼIo, “ko tatou fuli, ʼe tou tautau tūkia pe.” (Sake 3:2) Māʼia mo he tāmai peʼe ko he faʼe ʼe feala ke tūkia ʼi he temi pea ʼe feala pe ke ina fai he palalau peʼe ko he aga ʼaki te ʼita. (Kolose 3:8) Kapau ʼe hoko he meʼa feiā, ʼaua naʼa koutou tuku ke tō te laʼā, kae kei lahi te lotomamahi ʼo takotou tamasiʼi peʼe ko koutou totonu. (Efesi 4:26, 27) Koutou fakatokatoka te ʼaluʼaga mo takotou tamasiʼi, ʼo koutou fai he ʼu fai fakalelei mo kapau ʼe ʼaoga ke fai. (Vakaʼi ia Mateo 5:23, 24.) Ko te fakahā ʼo te taʼi agavaivai ʼaia ʼe feala ke ina fakaʼāsili te fakatahiʼi ʼo koutou mo takotou tamasiʼi. Kapau ʼe koutou logoʼi ʼe mole koutou matāʼofi ia koutou pea ʼe koutou ʼita anai, koutou kumi tokoni ki te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio.

Te ʼu Loto Fale ʼAē ʼe Ko Te Tokotahi Pe ʼe Ina Taupau Te Famili Pea Mo Te ʼu Loto Fale ʼAē Neʼe Toe ʼOhoana Te ʼu Mātuʼa

15. ʼE lava tokoni feafeaʼi ki te tamaliki ʼo te ʼu famili ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼe ina taupau te famili?

15 ʼE mole ko te tamaliki fuli ʼaē ʼe nātou maʼu tanatou ʼu mātuʼa lualua. ʼI te ʼAtu Fenua ʼo Amelika, ko te tamasiʼi e tahi ʼi te tamaliki e fā ʼe taupau e te tokotahi, peʼe ko tana tāmai peʼe ko tana faʼe. ‘Ko te tamaliki tagata ʼe mole hanatou tāmai’ neʼe ko te ʼu meʼa māhani ia ʼi te ʼu temi faka Tohi-Tapu pea ko te tokaga ʼaē kia nātou, neʼe tau talanoa kiai ʼi te Tohi-Tapu. (Ekesote 22:22) ʼI te temi nei, ko te ʼu loto fale Kilisitiano ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼe ina taupau te famili, ʼe nātou tau mo te ʼu faigataʼaʼia, kae ʼe nātou loto fīmālie ʼi tanatou ʼiloʼi ʼaē ko Sehova ʼe “ko he tāmai ʼo te tamaliki tagata ʼaē ʼe mole hanatou tāmai pea ko he tuʼi fakamāu maʼa te kau fafine vitua.” (Pesalemo 68:5) ʼE fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano ke nātou “tokakaga ki te ʼu fānau ʼe hala mo tāmai pea mo faʼe pea mo te kau fafine vitua ʼi tonatou ʼu fakataga.” (Sake 1:27) ʼE feala ke lahi te ʼu faʼahi ʼe fai e te ʼu kaugā fagona moʼo tokoni ki te ʼu famili ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼe ina taupau te famili.b

16. (a) Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe nātou tokotahi ʼo ʼuhiga mo tonatou famili totonu? (b) He koʼe ʼe feala ke faigataʼa te akonakiʼi, kae he koʼe koa ʼe tonu ke fakahoko te potu ʼaia?

16 Kapau ʼe ko koutou tokotahi pe ʼaē ʼe taupau ki tokotou famili, koteā ʼaē ʼe feala ke koutou fai ke fua lelei ai tokotou loto fale? ʼE ʼaoga ke koutou faiga mālohi ʼo ʼuhiga mo te ako faka Tohi-Tapu ʼo te famili, mo te kau ʼaē ki te ʼu fono, pea mo te gāue faka mafola. Kae, ko te akonaki e lagi ko he gāue faigataʼa. E lagi kei koutou mamahi ʼo ʼuhiga mo te mate ʼo tokotou hoa. Peʼe lagi ʼe koutou tauʼi te ʼu manatu ʼo te tukugakoviʼi ʼo koutou peʼe koutou ʼiʼita ʼi he mavete. Kapau ʼe taupau e koutou mo tokotou ʼuluaki ʼohoana te fānau, e lagi koutou tuʼania naʼa leleiʼia age ia e takotou tamasiʼi tokotou ʼohoana ʼaē neʼe koutou mavete mo ia. E lagi fakaliliu ʼo faigataʼa te ʼu taʼi ʼaluʼaga ʼaia ki te fai ʼo he ako ʼe feʼauga. Kae, ʼe ʼui mai e te Tohi-Tapu “ko he tama ʼe tuku ke faʼitaliha ʼe ina fakaufiufi anai tana faʼe.” (Tāʼaga Lea 29:15) ʼAua naʼa koutou tukugakoviʼi ia koutou, pea mo koutou lotomamahi ʼuhi ko takotou ʼuluaki ʼohoana. Koutou fai he ʼu fakatuʼutuʼu fakapotopoto. ʼAua naʼa koutou fakatō laloʼi te ʼu fakatuʼutuʼu faka Tohi-Tapu.—Tāʼaga Lea 13:24.

17. E feafeaʼi he lava liliu ʼo faigataʼa te ʼu tuʼulaga ʼo nātou ʼo te ʼu famili ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼaē ʼe ina taupau te loto fale, pea ʼe lava tāʼofi feafeaʼi te faʼahi ʼaia?

17 Kae ʼe tau malaga te ʼu faigataʼaʼia, mo kapau ʼe fakaʼaogaʼi e te faʼe tana tama ohage ko he tagata ʼohoana ʼe ina fetogi—te tagata ʼo te ʼapi—peʼe ko tana taʼahine ohage ko he fafine ʼe falala ki ai, ʼo ina hili ki ai te ʼu faigataʼaʼia ʼo te loto fale. Ko te fai ʼo te potu ʼaia ʼe mole ko he faʼahi ʼe mata feʼauga mo te tamasiʼi pea ʼe fakatupu maveuveu kia ia. Ka liliu te maʼua ʼo te tāmai peʼe ko te faʼe, feiā mo te maʼua ʼa te tamasiʼi ʼo fakapōʼuli, ʼe feala ke ʼalunoa te akonaki. Koutou fakahā lelei ko koutou te tāmai peʼe ko te faʼe. Kapau ko koutou ko he faʼe ʼe ʼaoga ki ai he tokoni faka Tohi-Tapu, koutou kumi ki te ʼu tagata ʼāfea peʼe mai he tuagaʼane ʼe faiva.—Vakaʼi ia Tito 2:3-5.

18, 19. (a) Koteā he ʼu faigataʼa ʼe tau mo te ʼu famili ʼaē neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa? (b) E feafeaʼi he lava agapoto pea mo fakasiosio tonu ʼo te ʼu mātuʼa pea mo te fānau ʼi he famili neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa?

18 Ko te ʼu famili ʼaē neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa ʼe nātou tau mo te ʼu faigataʼaʼia. Ko te meʼa ʼe tau hoko, ʼe faigataʼaʼia e te ʼu mātuʼa ʼaē neʼe toe ʼohoana, hanatou “foimo ʼofa atu aipe ki te fānau ʼo tonatou ʼohoana.” Ohage la, ko te fānau ʼo he tahi ia nāua ʼe feala ke nātou maheheka ki te fānau ia ʼo ʼaē, ʼuhi heʼe ʼui ia e nātou ʼe fakapalatahi pe ia ki te fānau ʼa ia. (Vakaʼi ia Senesi 37:3, 4.) ʼI tona fakahagatonu, e lagi lotomamahi te fānau ʼaia ki te tāmai peʼe ko te faʼe ʼaē kua mate pea ʼe nātou tuʼania naʼa nātou heʼe agatonu ki tanatou faʼe peʼe tāmai totonu ʼi tanatou ʼoʼofa ʼaē kia ʼaē neʼe ʼohoana mai ki tanatou faʼe peʼe tāmai. Ko te ʼu faiga ʼaē ke fai he akonaki ʼe matatonu, ʼe tau felāveʼi mo te lea fakatupu mamahi ʼaē, ‘ ʼE mole ko koe taku tāmai!’ peʼe ‘ ʼE mole ko koe taku faʼe!’

19 ʼE ʼui fēnei e te Tāʼaga Lea 24:3: “Ko he loto fale ʼe laga anai ʼaki te agapoto, pea ʼe tuʼu mālohi anai ʼaki te fakasiosio tonu.” ʼIo, ʼe fakamaʼua he agapoto pea mo he fakasiosio tonu kia nātou fuli ʼo he famili neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa, ke maui mālie tonatou maʼuli faka famili. ʼAki te temi, ʼe tonu ke tali e te fānau te ʼaluʼaga moʼoni fakamamahi ʼo te kua fetogi ʼo te ʼu meʼa. ʼO toe feiā aipe mo te ʼu mātuʼa, e lagi ʼaoga ke nātou ako te faʼa kātaki pea mo te manavaʼofa, kae ke ʼaua naʼa nātou hoko ʼita mokā ʼe hage ʼe mole faʼa tali leleiʼi e te fānau ia nāua. (Tāʼaga Lea 19:11; Tagata Tānaki 7:9) ʼI muʼa ʼo te fakahoko ʼo te tuʼulaga ʼo ia ʼaē ʼe ina akonakiʼi te fānau, koutou gāue muʼa moʼo fakatuʼu ʼo he felogoi mo te tamasiʼi ʼo tokotou ʼohoana. ʼO kaku ki te fakatuʼu ʼo te felogoi ʼaia, ʼe ʼui e ʼihi ʼe lelei age te tuku ki te tāmai peʼe ko te faʼe tonu te akonakiʼi ʼo te tamasiʼi. Ka malaga he ʼu fihifihia, ko he ʼu faiga ʼe tonu ke fai moʼo fai he felogoi. ʼE ʼui e te Tāʼaga Lea 13:10, “ko te agapoto ʼe maʼu ia nātou ʼaē ʼe felogoi tahi.”c

Koutou Haga Gāue Moʼo Hāofaki ʼo Tokotou Loto Fale!

20. Koteā ʼaē ʼe tonu ke haga fai e te ʼu pule ʼo te ʼu famili faka Kilisitiano?

20 Ko te ʼu famili Kilisitiano ʼaē mole mālolohi ʼe mole ko he meʼa neʼe hoʼi tuʼu feiā pe. Kia koutou ʼaē ʼe koutou takitaki te famili, ʼe tonu ke koutou haga gāue kinakina moʼo hāofaki ʼo tokotou ʼu loto fale. Koutou tokakaga, ʼo koutou sioʼi te ʼu fakaʼiloga ʼaē ʼe mole lelei peʼe ko te ʼu fakamāmāhani ʼo te mālama. Koutou tuku he faʼifaʼitaki ʼi te palalau, mo te aga, mo te ʼofa, pea mo te aga fakapoipoi. (1 Timoteo 4:12) Koutou fakahā te ʼu fua ʼo te laumālie. (Kalate 5:22, 23) Ko te faʼa kātaki, ko te fakatokaga, ko te fakamolemole, pea mo te agamālū ʼe nātou fakamālohiʼi anai takotou ʼu faiga ʼaē ʼo te akoʼi ki takotou fānau te ʼu ala ʼa te ʼAtua.—Kolose 3:12-14.

21. ʼE lava fakatupu feafeaʼi he faʼahiga maʼuli fīmālie pea mo fiafia ʼi tokita loto fale?

21 ʼAki te tokoni ʼa te ʼAtua, koutou faigaʼi te taupau he faʼahiga maʼuli lelei pea mo fiafia ʼi tokotou loto fale. Koutou gaohi meʼa fakatahi mo tokotou famili, ʼo koutou faigaʼi ke koutou kakai fakatahi ʼi te ʼaho fuli tatau aipe peʼe tonu ke tuʼa tahi. Ko te ʼu fono faka Kilisitiano, ko te gāue faka mafola pea mo te ako faka famili ʼe ko he ʼu meʼa maʼuhiga. Kae, ʼe toe ʼi ai “te temi moʼo kata . . . pea mo he temi moʼo gaoʼi.” (Tagata Tānaki 3:1, 4) ʼIo, koutou fakatuʼutuʼu he ʼu temi moʼo mālōlō. Ko te mamata ki te ʼu fale ʼe tuku ai te ʼu mataga ʼāfea, te ʼu lotoʼā manu, pea mo te tahi ʼu koga meʼa feiā pe ʼe ko he ʼu faʼahi fakafiafia ki te famili katoa. Peʼe lagi ʼe koutou matehi anai te televisio kae koutou fakaʼaogaʼi te temi moʼo hiva, moʼo fakalogo musika, moʼo fai ʼo he ʼu gaoʼi, pea mo fai palalau. Ko te potu ʼaia ʼe feala ke tokoni ki te famili ke fakatahitahi lelei ai.

22. He koʼe ʼe tonu ke koutou gāue kinakina moʼo hāofaki ʼo tokotou loto fale?

22 ʼOfa pe kia koutou ʼu mātuʼa Kilisitiano fuli, ke koutou haga gāue moʼo fakafiafia katoa kia Sehova “ ʼi takotou haga ʼamo aipe he fua ʼi te gāue lelei fuli pea mo tuputupu ʼi te ʼatamai mālama totonu ʼa te ʼAtua.” (Kolose 1:10) Koutou laga tokotou loto fale ʼi he tāfito mālohi ʼi te fakalogo ʼaē ki te Folafola ʼa te ʼAtua. (Mateo 7:24-27) Pea ke ʼiloʼi papau e koutou, ko takotou ʼu faiga ʼaē ke koutou taupau takotou fānau “ ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova” ʼe koutou maʼu ai anai tana tapuakina.—Efesi 6:4.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Vakaʼi te alatike “Te manatu ʼa te Tohi-Tapu: ‘Ko te kauʼi ʼakau ʼo te akonaki’—Kua ʼosi tona temi?” ʼi te Réveillez-vous! ʼo te ʼaho 8 ʼo Sepetepeli 1992.

b Vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo Tesepeli 1980 (fakafalani), ʼi te ʼu pasina 15 ki te 26.

c Vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼApelili 1985 (fakafalani), ʼi te ʼu pasina 24 ki te 28.

ʼE Feafeaʼi Anai Hakotou Tali?

◻ E feafeaʼi he lava faifaitahi ʼo he tagata mo he fafine ki te laga ʼo tonā loto fale?

◻ Koteā te ʼu meʼa ʼe ʼaoga ki te fānau ʼi te faʼahi ʼo te loto, pea e feafeaʼi he lava tokaga kiai?

◻ E feafeaʼi he lava akoʼi e te ʼu pule famili tanatou fānau ʼi tona temi totonu pea mo te ʼu temi faigamālie?

◻ E feafeaʼi he lava akonakiʼi e te ʼu mātuʼa ʼi te faitotonu?

◻ Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke fai ke fua lelei ai ki te ʼu famili ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼe ina taupau te famili pea mo te ʼu famili ʼaē neʼe toe ʼohoana te ʼu mātuʼa?

[Paki ʼo te pasina 16]

Ko te ʼofa pea mo he fakamoʼoni ʼa he tāmai ʼe maʼuhiga ki te tuputupu ʼo te loto ʼa te tamasiʼi

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae