Neʼe ʼAu Līaki ʼUhi Ko He Meʼa ʼe Maʼuhiga Age
NEʼE FAKAMATALA E JULIUS OWO BELLO
Lolotoga taʼu e 32 neʼe ʼau Aladura.a Neʼe ʼau tui ko te ʼu fakamālōlō faka milakulo pea mo te ʼu faikole, ʼe nātou fakatokatoka anai toku ʼu faigataʼaʼia fuli pea mo fakamālōlō anai te ʼu faʼahiga mahaki fuli. Neʼe mole he temi neʼe ʼau totogi ai he ʼu faitoʼo, ʼo kau kiai mo te ʼu faitoʼo ʼaē ʼe fakafimālieʼi he mamahi fakasino. Lolotoga te ʼu taʼu ʼaia, neʼe mole he tahi ʼi toku famili neʼe ʼave ki te lopitali. Mokā mahaki taku fānau, neʼe ʼau faikole ʼi te ʼaho mo te po ʼo aʼu ki tanatou lelei ʼi te mahaki ʼaia. Neʼe ʼau tui ko te ʼAtua neʼe fakalogo ki taku ʼu faikole pea mo ina tapuakina ʼau.
NEʼE ʼau kau ki te Egbe Jolly, ko te kūtuga ʼaē ʼe maʼuhiga tokotahi ʼi Akure, ko he kolo ʼi te Potu Hihifo ʼo Nigéria. Ko toku ʼu kaumeʼa ʼaē neʼe koloaʼia pea mo mālohi tokotahi pe ʼi te kolo. Neʼe tau haʼu ki toku ʼapi te Deji, te hau ʼo Akure.
Neʼe ʼi ai foki toku ʼu ʼohoana e 6, pea neʼe tokolahi te ʼu fafine ʼaē neʼe nonofo feiā mo ʼau. Neʼe haʼele lelei taku gāue. Ko meʼa fuli neʼe lelei ʼi toku maʼuli. Kae ohage ko te tagata fakatau koloā ʼaē ʼi te lea fakatātā ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te mataʼi tofe, neʼe ʼau maʼu te meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito age, koia neʼe ʼau līaki ai toku ʼu ʼohoana e 5, mo te ʼu fafine ʼaē neʼe nonofo feiā mo ʼau, mo te lotu mo te hahaʼi ʼaē neʼe ʼau kau ki ai, pea mo toku tuʼulaga maʼuhiga ʼi te malamanei, ʼuhi ko te meʼa ʼaia.—Mateo 13:45, 46.
Neʼe ʼAu Liliu Feafeaʼi Ko He Aladura
Neʼe ʼau ʼuluaki logo ki te kau Aladuras ʼi te 1936, ʼi toku taʼu 13. Neʼe ʼui fēnei e toku kaumeʼa ko Kapeliele: “Kapau ʼe ke ʼalu ki te ’Ēkelesia Apositolika ʼo Kilisito, ʼe ke logo anai ki te palalau ʼa te ʼAtua.”
Neʼe ʼau fehuʼi age kia ia: “ ʼE palalau feafeaʼi te ʼAtua?”
Neʼe ina ʼui mai: “Haʼu, pea ʼe ke sio anai ki ai.”
Neʼe ʼau fia logo ʼaupito ki te palalau ʼa te ʼAtua. Koia, ʼi te afiafi ʼaia neʼe ʼau ʼalu mo Kapeliele ki te ʼēkelesia ʼaia. Neʼe hahaʼi ʼaupito te hahaʼi tauhi ʼi te kiʼi fale veliveli ʼaia. Neʼe kamata hiva te kokelekasio: “Koutou ʼōmai! ʼE ko henī ʼaē ʼe nofo ai ia Sesu.”
ʼI te lolotoga ʼo te hiva ʼaia, neʼe kalaga te tahi ʼo ina ʼui fēnei: “Ke hifo mai te laumālie maʼoniʼoni!” Ko te tahi kehe neʼe ina tā te pele, pea neʼe fakalogologo te kokelekasio. Ki muli age neʼe kamata palalau fakavilivili te fafine ʼi te lea faikehe. Pea neʼe kalaga fakapunamaʼuli ʼo ina ʼui fēnei: “Koutou fakalogo ki te logo ʼo te ʼAtua, Ê koutou hahaʼi! Koʼeni te meʼa ʼaē neʼe ʼui e te ʼAtua: ‘Koutou faikole maʼa te hahaʼi kapu ke mole nātou matehi te hahaʼi!’ ” Neʼe mālohi te meʼa ʼaē neʼe logoʼi e te hahaʼi ʼi tonatou loto.
Neʼe ʼau tui neʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe palalau ʼo fakaʼaogaʼi ia ia, koia hili kiai te taʼu katoa pea neʼe ʼau papitema ʼi te ’Ēkelesia Apositolika ʼo Kilisito.
Te ʼUluaki Felāveʼi Mo Te Kau Fakamoʼoni ʼa Sehova
ʼI te 1951, neʼe ʼau tali te nusipepa ʼo Te Tule Leʼo ʼa te Fakamoʼoni ʼe higoa ko Adedeji Boboye. Neʼe ʼau fia lau te nusipepa ʼaia koia neʼe ʼau fai ai taku apone pea neʼe ʼau lau tuʼumaʼu. ʼI te 1952, neʼe ʼau kau ki te ʼu ʼaho e fā ʼo te fakatahi faka tisitilike ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Ado Ekiti.
Neʼe lelei ʼaupito te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau sio kiai ʼi te fakatahi ʼaia. Neʼe ʼau fakakaukauʼi fakamalotoloto ke ʼau liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova, kae neʼe ʼau līaki te manatu ʼaia. Neʼe ʼi ai toku fihifihia ʼi te temi ʼaia he neʼe ʼi ai toku ʼu ʼohoana e toko tolu pea mo te fafine e tahi neʼe ma nonofo feiā. ʼI taku manatu, neʼe mole feala ke ʼau nofo mo hoku ʼohoana pe e tahi.
ʼI taku toe liliu mai ki Akure, neʼe ʼau ʼui kia Adedeji ke mole ina toe ʼaʼahi ʼau, pea neʼe mole ʼau fakafoʼou taku apone ki Te Tule Leʼo. Pea neʼe lahi age te ʼu gāue ʼaē neʼe ʼau fai ʼi toku ʼēkelesia. ʼI taku fakakaukau, kua tapuakiʼi ʼau e te ʼAtua talu taku kau ki te ’Ēkelesia Apositolika ʼo Kilisito. Kua ʼau ʼohoana mo te ʼu fafine e toko tolu pea kua lahi taku ʼu fānau. Kua ʼau laga toku fale. ʼE mole he ʼaho kua faitoʼo ʼau ʼi te lopitali. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe hage neʼe tali e te ʼAtua taku ʼu faikole, he koʼe neʼe tonu kau fetogi taku lotu?
Neʼe Foaki Mai He Tuʼulaga ʼe Maʼuhiga Age Kae Neʼe ʼAu Lotovaivai
Neʼe ʼau kamata foaki te tuʼuga paʼaga ki te ʼēkelesia. ʼO mole fualoa kiai, pea neʼe nātou fakanofo ʼau ko he tagata ʼāfea ʼo te ʼēkelesia, ko he tuʼulaga neʼe fakagafua ai kia ʼau ke ʼau vakavakaʼi te ʼu gāue ʼaē ʼe fai ʼi te loto ʼēkelesia. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau sio kiai. Ko te kau pasitea pea mo te kau “polofeta” neʼe nātou manako ki te paʼaga, pea neʼe ko he meʼa fakaloto mamahi kia ʼau taku sio ʼaē ki tonatou loto mānumānu.
Ohage la, ʼi Malesio 1967 neʼe ʼau maʼu taku ʼu toe e toko tolu mo toku ʼu ʼohoana kehekehe. Neʼe ko he agamāhani ʼi te ʼēkelesia te fai ʼo he toʼotoʼoga ʼo fakahigoa ai te ʼu tamaliki. Koia neʼe ʼau ʼave ki te pasitea te ʼu meʼa ʼofa—ko te ika, mo te huʼa tīpolo, mo te ʼu meʼa ʼinu—ia muʼa ʼo te toʼotoʼoga.
ʼI te ʼaho ʼo te toʼotoʼoga, neʼe ʼui e te pasitea ia muʼa ʼo te kokelekasio katoa: “Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi te hahaʼi koloaʼia ʼo te ʼēkelesia ʼaenī. ʼE nātou fia fai he toʼotoʼoga ʼo fakahigoa ai tanatou ʼu tamaliki, kae ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou ʼaumai ʼe ko te meʼa ʼinu pea mo te ika. ʼE mole ʼaumai he kanoʼi manu! ʼE mole ʼi ai he tao! Koutou fakakaukauʼi age muʼa! Neʼe momoli e Kaino he sakilifisio ʼaki te ʼu foʼi ʼufi lalahi, kae neʼe mole tali e te ʼAtua te sakilifisio ʼaia he neʼe mole ʼi ai te toto. ʼE loto te ʼAtua ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼu ai te toto. Ko Apele neʼe ina ʼaumai he manu pea neʼe tali tana sakilifisio.”
ʼI te temi pe ʼaia, neʼe ʼau tuʼu ake ai pea neʼe ʼau ʼalu ʼita. Kae, neʼe kei ʼau kau pe ki te ʼēkelesia. Neʼe putuputu taku faifaitahi mo te hahaʼi pea mo taku kau ki te ʼu fono ʼo te kūtuga ʼaē neʼe ʼau kau kiai. ʼI ʼihi temi neʼe ʼau kau ki te ʼu fono ʼaē neʼe fai ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, pea neʼe ʼau fakafoʼou taku apone ki Te Tule Leʼo. Kae, neʼe mole heʼeki ʼau fakatuʼutuʼu ke ʼau liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Ko Taku Fakatuʼutuʼu ʼAē Ke ʼAu Tauhi Kia Sehova
Neʼe hoko te meʼa maʼuhiga kia ʼau ʼi te 1968. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼau kamata lau te alatike ʼi Te Tule Leʼo ʼaē neʼe fakamatala ai te ʼu fakataga mālohi ʼaē neʼe hoko ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Malawi. Neʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo te kiʼi taʼahine e taʼu 15, pea neʼe tuʼa ono tona fakaʼaliki he neʼe mole ina fia līaki tana tui. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼaupito ʼi te meʼa ʼaia, pea neʼe tuku ai taku lau te nusipepa ʼaia, kae neʼe ʼau fakakaukauʼi te faʼahi ʼaia. Neʼe mahino ai kia ʼau, ʼe mole he kiʼi taʼahine ʼi toku ʼēkelesia ʼe ina fakahā anai te faʼahiga tui ʼaia. Ki muli mai ʼi te afiafi ʼaia, neʼe ʼau toʼo te nusipepa pea ʼau toe lau te pasina ʼaia.
Neʼe ʼau kamata ako fakamalotoloto te Tohi-Tapu. ʼI taku tuputupu ʼi te ʼatamai mālama, neʼe ʼau kamata mahino ai neʼe fakahēʼi ia mātou e te ʼēkelesia. Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu temi muʼa, ko tomatou ʼu patele ʼe ‘mole kei nātou fai he meʼa, gata pe ki te fai ʼo te meʼa ʼaē ʼe kovi.’ (Osea 6:9) Ko te ʼu faʼahiga tagata ʼaia neʼe nātou kau ki te kau polofeta loi ʼaē neʼe fakatokaga mai ia Sesu ki ai. (Mateo 24:24) Neʼe mole kei ʼau tui ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ʼui ʼe hā age kia nātou, pea mo tanatou ʼu gāue fakamanamana. Neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ai ke ʼau mavae mai te lotu hala, pea mo ʼau tokoni ki niʼihi ke nātou toe fai feiā mo nātou.
Neʼe Nātou Faigaʼi Ke ʼAu Nofo ʼi Te Lotu
ʼI tanatou mahino ki taku fakatuʼutuʼu ʼaē ke ʼau mavae ʼi te ʼēkelesia, neʼe nātou fekauʼi mai te kau tagata ʼo te ʼēkelesia ke nātou ʼōmai ʼo palalau mo ʼau. Neʼe mole nātou loto ke mavae he tahi neʼe ina foaki he ʼu meʼa ʼofa lahi. Neʼe nātou kole mai ke ʼau liliu ko he Baba Egbe, ko he tagata puipui ʼo te ʼēkelesia ʼi te ʼu ʼēkelesia Apositolika ʼo Kilisito ʼi Akure.
Neʼe ʼau fakafisi ki te faʼahi ʼaia pea neʼe ʼau fakamahino age kia nātou pe koteā tona tupuʼaga. Neʼe ʼau ʼui fēnei: “Neʼe kākāʼi tatou e te ʼēkelesia. ʼE nātou ʼui ko te kau agalelei fuli ʼe nātou ʼolo anai ki selo. Kae neʼe ʼau lau te Tohi-Tapu, pea ʼe ʼau tui papau ʼe ko te toko 144 000 pe ʼaē ka ʼolo anai ki selo. Ko ʼihi hahaʼi faitotonu ʼe nātou maʼuʼuli anai ʼi te palatiso fakakelekele.”—Mateo 5:5; Fakahā 14:1, 3.
Neʼe fakaneke e te pasitea ʼo te ʼēkelesia ʼaia ke fakafeagai toku ʼu ʼohoana kia ʼau. Neʼe ina tala kia nātou ke mole nātou tali te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ke ʼōmai ki tomatou ʼapi. Ko te tahi ʼi toku ʼu ʼohoana neʼe ina kākāʼi taku meʼa kai. Pea ko te toko lua ia nātou neʼe nā fakatokaga mai kia ʼau ʼo ʼuhiga mo te misi neʼe nā fai ʼi te ʼēkelesia. Ko te misi ʼaia neʼe ina fakahā ʼe ʼau mate anai mo kapau ʼe ʼau mavae ʼi te lotu. Logope la te faʼahi ʼaia, neʼe ʼau haga fai faka mafola aipe ki toku ʼu ʼohoana, ʼo ʼau fakaafe nātou ke mātou ʼolo ki te ʼu fono. Neʼe ʼau ʼui age kia nātou: “ ʼI te ʼu fono, ʼe koutou maʼu ai anai te tahi ʼu ʼohoana.” Kae, neʼe mole nātou fia logo pea neʼe nātou haga faiga aipe ke ʼau lotovaivai.
ʼOsi ʼaia, ʼi te ʼaho 2 ʼo Fepualio 1970, ʼi taku liliu ki toku ʼapi mai te fagona neʼe ʼau fai ki te kolo neʼe tuʼu ōvi pe ki tomatou kolo, neʼe ʼau maʼu atu kua lāvaki toku ʼapi. Kua ʼolo fuli toku ʼu ʼohoana pea mo te ʼu tamaliki.
Kua ʼAu Nofo Mo Toku ʼOhoana e Tahi
Neʼe ʼau manatu fēnei, “Kua feala leva ke ʼau fakatokatoka taku nofo ʼohoana.” Neʼe ʼau fakaafe toku ʼuluaki ʼohoana ko Janet ke toe liliu mai ki fale. Neʼe ina tali te faʼahi ʼaia, kae neʼe fakafeagai mālohi tona famili ki te meʼa ʼaia. ʼI te ʼiloʼi e toku ʼu ʼohoana ʼaē neʼe ʼau kole kia Janet ke toe liliu mai, neʼe nātou ʼolo ki te ʼapi ʼo tana tāmai pea nātou faiga ke nātou tā ia ia. Hili kiai, pea pāui ʼau e tona famili ke mātou talaga.
Neʼe lagi ko te toko 80 ʼi te talaga ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e te kiʼi matuʼa ʼa Janet ʼaē neʼe ko te pule ʼo te famili: “Kapau ʼe ke fia ʼohoana mo tamatou taʼahine, pea ʼe tonu ke ke toe nofo mo tou ʼu ʼohoana ʼaē. Kae, kapau ʼe ke fia maʼuliʼi tau lotu foʼou pea mo nofo mo hou ʼohoana e tahi, ʼe tonu ke ke kumi hou tahi ʼohoana. Kapau ʼe ke toe toʼo ia Janet, pea ʼe matehi anai ia ia e tou ʼu ʼohoana ʼaē, kae ʼe mole mātou loto ke mate tamatou taʼahine.”
ʼI te ʼosi ʼo te talaga loaloaga ʼaia, neʼe mahino ki te famili kua ʼau fakatuʼutuʼu mālohi ke ʼau nofo mo hoku ʼohoana pe e tahi. ʼOsi ʼaia, pea neʼe nātou tali te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e te kiʼi matuʼa: “ ʼE mole mātou faʼao anai tou ʼohoana. Kua feala hau ʼave ia ia.”
ʼI te ʼaho 21 ʼo Maio 1970, neʼe ma ʼohoana mo Janet ʼo mulimuli ki te lao. Hili kiai ʼaho e 9, pea neʼe ʼau papitema ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼI Tesepeli ʼo te taʼu pe ʼaia, neʼe toe papitema foki mo Janet.
Neʼe ʼAu Maʼu Te Tapuakina ʼa Sehova
Neʼe fakakikite e nātou ʼo te lotu ʼaē neʼe ma kau kiai ki muʼa atu, ʼe ma mamate anai mo kapau ʼe ma liliu ko he ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe nātou fai te ʼu palalau ʼaia kua hili kiai taʼu e 30 tupu ki muʼa atu. Tatau aipe peʼe ʼau mate ʼi te temi nei, ʼe ʼau mate anai koa ʼuhi he ko ʼau ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova? Kapau ʼe mate toku ʼohoana ʼi te temi nei, ʼe feala koa ke ʼui e he tahi, neʼe mate he neʼe kua liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova?
Neʼe ʼau faiga mālohi ke ʼau fakahā te ala ʼo te moʼoni ki taku ʼu fānau ʼaē e toko 17. Logope la ko te tokolahi ia nātou neʼe kua lalahi ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau liliu ai ko he Fakamoʼoni, kae neʼe ʼau fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou ako te Tohi-Tapu, pea neʼe ʼau ʼave ia nātou ki te ʼu fono pea mo te ʼu fakatahi. ʼE ʼau fiafia, heʼe ko te toko nima ia nātou ʼe nātou tauhi fakatahi mo ʼau kia Sehova. Ko te tahi ʼe tagata ʼāfea mo ʼau ʼi te kokelekasio. Pea ko te tahi ʼe ko te tagata faifekau faka minisitelio ʼi te kokelekasio ʼe ōvi mai ki tomatou kokelekasio. Ko te toko lua ʼi taku fānau ʼe ko te ʼu pionie katoa.
ʼI taku toe vakaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki muʼa atu, ʼe ʼau ōfo ʼi te ʼofa makehe ʼaē neʼe fakahā mai e Sehova ʼi tana tokoni mai ʼaē ke ʼau liliu ko hana kaugana. ʼE moʼoni ʼaupito te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu: “ ʼE mole he tahi ʼe feala ke haʼu kia te ʼau, mo kapau ko te Tāmai ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ʼau ʼe mole ina taki mai ia ia”!—Soane 6:44.
[Nota]
a ʼE haʼu te kupu mai te lea faka Yoruba ʼaē ʼe faka ʼuhiga “ko ia ʼaē ʼe faikole.” ʼE faka ʼuhiga ki he tahi ʼo he ʼēkelesia ʼo Afelika ʼe ina fai te ʼu fakamālōlō ʼi te faʼahi fakalaumālie.