Neʼe Fakaaʼu Feafeaʼi Mai Te Tohi-Tapu Kia Tatou—Faʼahi Lua
Neʼe ʼāsili kakaha te afi ʼuhi ko te tuʼuga pepa ʼaē neʼe lī kiai. Kae ko te afi ʼaia neʼe mole ko he afi ohage ko te ʼu afi māhani. Neʼe tutu te afi lahi ʼaia ʼaki te ʼu Tohi-Tapu, kae neʼe mamata kiai te kau patele pea mo te kau ʼaliki lotu. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko, ko te ʼēpikopō ʼo Lonitoni neʼe ina totogi te tuʼuga Tohi-Tapu ke tutu ʼi te afi, kae neʼe mole ina ʼiloʼi, ko te faʼahi ʼaia ʼe tokoni anai ki te tagata fai fakaliliu ko William Tyndale ke ina maʼu he falā moʼo tā te tahi ʼu Tohi-Tapu ki muli age!
Koteā te meʼa ʼaē neʼe ina uga te hahaʼi ʼo te ʼēkelesia ke nātou tutu te ʼu Tohi-Tapu, pea koteā te meʼa ʼaē neʼe ina uga te tagata fai fakaliliu ke ina tā te tahi ʼu Tohi-Tapu? ʼI Te Tule Leʼo ʼo te māhina ʼaenī kua ʼosi neʼe tou vakaʼi te hisitolia ʼo te tufa ʼo te Tohi-Tapu ʼi te koga fakaʼosi ʼo te Moyen-Âge. ʼI te alatike ʼaenī, ʼe tou vakaʼi anai te tahi koga ʼo te hisitolia, ʼe ko he temi neʼe lahi ai te ʼu fetogi ʼa te sosiete fakatagata ʼuhi ko te logo pea mo te mālohi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua.
ʼE Hā Te Tagata Lototoʼa
Ko John Wycliffe, neʼe ko te tagata sivi Tohi-Tapu ʼiloa ʼo te Univelesitē ʼo Oxford, pea neʼe fai faka mafola pea mo ina fai te ʼu tohi neʼe fakafeagai mālohi ki te ʼu aga heʼeʼaoga ʼa te ’Ēkelesia Katolika, ʼo ina fakatafito tana ʼu palalau ki te ‘lao ʼa te ʼAtua,’ te Tohi-Tapu. Neʼe ina fekauʼi tana kau tisipulo, te kau Lollards, ke nātou ʼolo ki te ʼu potu fenua fuli ʼo Pilitania moʼo faka mafola ʼi te lea Fakapilitānia ia te logo ʼo te Tohi-Tapu kia nātou ʼaē neʼe fia logo kiai. ʼI muʼa ʼo tona mate ʼi te taʼu 1384, neʼe ina fakatuʼutuʼu ke kamata te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu mai te lea faka Latina ki te lea Fakapilitānia ʼo te temi ʼaia.
Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tupu ai te fehiʼa ʼa te ʼēkelesia kia Wycliffe. ʼUluaki, he neʼe ina fakahā te ʼu aga heʼeʼaoga ʼaē neʼe fai e te kau takitaki lotu. Tahi ʼaē meʼa, ko te tokolahi ia nātou ʼaē neʼe nātou lagolago kia Wycliffe neʼe nātou fakaʼaogaʼi hala tana ʼu akonaki moʼo fakatupu ʼaki hanatou agatuʼu ki te puleʼaga. Māʼiape la ʼi tana ʼosi mate, neʼe ʼui e te kau tagata takitaki lotu neʼe ko te hala ʼa Wycliffe, logope la neʼe mole lagolago ki te ʼu fonofono ʼaia ʼo ʼuhiga mo he agatuʼu.
ʼI tana tohi ʼaē neʼe ina fai ki te Tuʼi Tapu ko Soane 23 ʼi te taʼu 1412, neʼe talanoa te ’Ēpikopō ko Arundel ki “te tagata noa pea mo fakakinakina ko John Wycliffe, neʼe ko he tagata fakalialia, pea neʼe ko te foha ʼo te gata olisinale, pea ko te tagata fakamelomelo pea mo foha ʼo te tagata ʼaē ʼe fakafeagai kia Kilisito.” Moʼo fakaʼosi tana laukovi neʼe tohi fēnei e Arundel: “Pea moʼo fakakatoa tana agahala, neʼe ina fai he ʼu fakatuʼutuʼu ke fakaliliu te Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia.” ʼE mahino papau ia, neʼe ʼiʼita tāfito te kau takitaki lotu ʼa te ʼēkelesia koteʼuhi neʼe fia fakaliliu e Wycliffe te Tohi-Tapu ki te lea ʼa te hahaʼi.
Kae ko te tokosiʼi ʼo te hahaʼi maʼu tuʼulaga neʼe nātou lau te Tohi-Tapu ʼi te ʼu lea ʼāfea. Ohage la ko Anne de Bohême, ʼaē neʼe ʼohoana mo te Hau ko Richard 2 ʼi Pilitania ʼi te taʼu 1382. Neʼe ina maʼu te ʼu fakaliliu Fakapilitānia ʼo te ʼu Evaselio ʼaē neʼe fai e Wycliffe, pea neʼe ina vakaʼi tuʼumaʼu. ʼI te temi ʼaē neʼe nofo fineʼaliki ai, ko tona ʼofa ki te Tohi-Tapu neʼe tokoni ki te fakaliliu pea mo te tufa ʼo te Tohi-Tapu—pea neʼe mole gata pe te hoko ʼo te faʼahi ʼaia ʼi Pilitania. Ko Anne neʼe ina fakaloto mālohiʼi te kau ako ʼo te Faleako ʼo Prague ʼi Bohême, ke nātou ʼōmai ki Oxford. ʼI te kolo ʼaia, neʼe nātou ako ʼaki he loto fiafia te ʼu akonaki ʼa Wycliffe, pea neʼe nātou ʼolo mo te ʼu tohi ʼaia ki Prague. Ki muli age, ko te manako ʼa te kau ako ʼo te Faleako ʼo Prague ki te ʼu akonaki ʼa Wycliffe neʼe lagolago kia Jan Hus, ʼaē neʼe ako ʼi te faleako ʼaia pea ki muli age neʼe faiakonaki ai. Ko Hus neʼe ina fakaliliu te Tohi-Tapu Tchèque mai te fakaliliu ʼāfea ʼo te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Slave. Ko tana ʼu faiga neʼe nātou fakahaʼele ki muʼa te fakaʼaogaʼi ʼo te Tohi-Tapu ʼi Bohême pea mo te ʼu fenua ʼaē ʼi te ʼu tafaʼaki.
ʼE ʼIta Te ’Ēkelesia
Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼiʼita te kau takitaki lotu koteʼuhi he neʼe fakatafito e Wycliffe pea mo Hus tanā ʼu akonaki ki “te ʼu tohi moʼoni,” ʼaē neʼe takitaki e te ʼAtua ke tohi ʼaki tona laumālie, pea neʼe mole he meʼa neʼe hilifaki kiai. Neʼe fakaʼapaʼapaʼi e te hahaʼi te ʼu tohi ʼaia ka mole ko te ʼu “gloses,” te ʼu kiʼi nota faigataʼa ʼaē neʼe tohi ʼi te ʼu Tohi-Tapu ʼa te ʼēkelesia, moʼo fakamahino te ʼu vaega. Neʼe loto e te ʼu tagata ʼaia ke maʼu e te hahaʼi te ʼu tohi moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua.
ʼI te taʼu 1414, neʼe loi te ’Ēkelesia kia Hus ʼe ina puipui anai ia ia mo kapau ʼe haʼu ki te Fono Lahi Katolika ʼi Constance, ʼi Siamani, ke ina fakahā te tupuʼaga ʼo tana ʼu akonaki. Ko te Fono Lahi ʼaia, neʼe faʼufaʼu e te kau takitaki lotu e 2 933, ko te kau patele, mo te kau ʼēpikopō, pea mo te kau kaletinale. Neʼe ʼui e Hus ʼe ina tuku anai tana gāue mo kapau ʼe fakamoʼoni age e te kau patele ʼaki te Tohi-Tapu, ʼe hala tana ʼu akonaki. Ki te hahaʼi ʼo te Fono Lahi ʼaia, neʼe mole ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe nātou fia talanoa kiai. Kia nātou, neʼe tonu ke tutu ia Hus ʼi he pou, ʼuhi ko tana talagataʼa ki tonatou ʼuhiga pule, pea neʼe nātou fai te faʼahi ʼaia ʼi te taʼu 1415, logope la te faikole mālohi ʼa Hus ʼi tona mamahi.
Ko te Fono Lahi ʼaia neʼe nātou fakahā tanatou fehiʼa kia John Wycliffe ʼo nātou ʼui, ʼe tonu ke toʼo tona ʼu hui ʼi tona faitoka ʼaē ʼi Pilitania pea ke tutu. Neʼe ko he aga fakalialia te fai ʼo te faʼahi ʼaia, pea neʼe hoko ʼi te taʼu 1428, ʼaki te fakatotonu ʼo te tuʼi tapu. Kae ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ki muʼa atu, ko te fakafeagai agamālohi ʼaia neʼe mole ina fakavaivai te lototoʼa ʼo nātou ʼaē neʼe ʼoʼofa ki te moʼoni. Kae neʼe fakaʼāsili age tanatou lotomālohi ʼaē ke tufa te Folafola ʼa te ʼAtua.
Te Fakaʼaogaʼi ʼo Te Masini Tā Tohi
ʼI te taʼu 1450, hili kiai taʼu e 35 ʼi te ʼosi mate ʼa Hus, ko Johannes Gutenberg neʼe ina kamata fakaʼaogaʼi te masini tā tohi ʼi Siamani. Ko tana ʼuluaki gāue neʼe ko te tā ʼo te Tohi-Tapu faka Latina ko te Vulgate, pea neʼe fakaʼosi te gāue ʼaia ʼi te taʼu 1455. ʼI te taʼu 1495, neʼe kua tā katoa te Tohi-Tapu peʼe fakakoga ʼi te lea faka Siamani, faka Italia, Fakafalani, faka Tchèque, faka Holani, faka Hepeleo, faka Catalan, faka Keleka, faka Sepania, faka Slave, faka Potukalia, pea mo faka Selepi—ʼo mulimuli ki te fakahoahoa ʼaia ʼo te ʼu lea.
Ko te tagata sivi Tohi-Tapu Holani ko Didier Erasme neʼe ina tā te ʼuluaki fakaliliu ʼo te Tauhi Foʼou katoa ʼi te taʼu 1516. Neʼe fakaʼamu e Erasme “ke fakaliliu [te Tohi-Tapu] ʼi te ʼu lea fuli ʼa te hahaʼi fuli pe.” Kae neʼe mole ina fia fakatupu tuʼutāmaki ki tana ʼu felogoi lelei mo te ʼu hahaʼi ʼiloa ʼo tona temi, ʼi tana fakaliliu totonu ia te Tohi-Tapu. Kae ko te tahi ʼu hahaʼi neʼe maʼuʼuli ki muli age, neʼe lahi age tonatou lototoʼa. Ko te tahi ia nātou ʼaia neʼe ko William Tyndale.
Ko William Tyndale Pea Mo Te Tohi-Tapu Fakapilitānia
Neʼe ako ia Tyndale ʼi te faleako ʼo Oxford, pea ʼi te taʼu 1521 neʼe nofo ʼi te ʼapi ʼa John Walsh ke ina akoʼi tana ʼu fānau. Ko te meʼa ʼaē ʼe neʼe tau hoko ʼi te temi ʼaē neʼe kakai ai te famili Walsh, neʼe fai palalau te talavou ko Tyndale mo te kau takitaki lotu. Neʼe palalau fakahagatonu ia Tyndale ʼo fakafeagai ki tanatou ʼu manatu ʼaki te Tohi-Tapu, pea neʼe ina fakahā kia nātou he ʼu vaega faka Tohi-Tapu. ʼAki te temi, ko te taumatuʼa ko Walsh neʼe nā tui ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui e Tyndale ʼaki te Tohi-Tapu, pea neʼe mole kei lahi te ʼu lakaga ʼaē neʼe fakaafe ai te kau takitaki lotu pea neʼe mole kei nā fiafia ʼi te sio kia nātou. Neʼe tupu ʼaki ai te fehiʼa ʼaupito ʼa te kau takitaki lotu kia Tyndale pea mo tana ʼu akonaki.
ʼI te tahi kē ʼa Tyndale pea mo te kau takitaki lotu, neʼe ʼui fēnei age e te tahi ia nātou: “ ʼE lelei age te mole maʼu ʼo te lao ʼa te ʼAtua ʼi te mole maʼu ʼo te lao ʼa te Tuʼi Tapu.” Koutou fakakaukauʼi te lototoʼa ʼa Tyndale ʼi tana tali fēnei kia ia: “ ʼE ʼau fakafeagai ki te Tuʼi Tapu pea mo tana ʼu lao fuli. Kapau ʼe hāofaki ʼau e te ʼAtua, mole tuai pea ʼe ʼau faka fealagia anai māʼiape la ki te talavou ʼaē ʼe fuli kele, ke lahi age tana mālama ki te Tohi-Tapu ia koe.” ʼI te temi ʼaia, neʼe kua mahino lelei kia Tyndale te ʼu meʼa ʼaē ka ina fai. Neʼe ina tohi ki muli age: “Neʼe mahino lelei kia ʼau, neʼe mole feala ke akoʼi te moʼoni ki te hahaʼi, mo kapau neʼe mole nātou sio tonu ki te Tohi-Tapu ʼi tanatou lea, ke feala hanatou mahino ki te ʼu faʼahiga manatu, mo te fefakahoahoaʼaki, pea mo te faka ʼuhiga ʼo te Tohi-Tapu.”
ʼI te temi ʼaia, neʼe heʼeki tā te Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia. Koia ʼi te taʼu 1523, neʼe ʼalu ia Tyndale ki Lonitoni ʼo kole ki te ’Ēpikopō ko Tunstall, ke lagolago kia ia ʼi tana fakatuʼutuʼu ʼaē ke ina fakaliliu te Tohi-Tapu. ʼI tana fakafisi age ki te faʼahi ʼaia, neʼe mavae ia Tyndale ʼi Pilitania ke hoko atu tana fakatuʼutuʼu, pea neʼe mole toe liliu ki Pilitania. ʼI Cologne, ʼi Siamani, ko tona ʼuluaki fale gāue moʼo tā ʼo te ʼu tohi neʼe tutu, kae neʼe hola ia Tyndale mo te tahi ʼu koga ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe kua tā. Kae ʼi Worms, ʼi Siamani, neʼe ina tā ai te “Tauhi Foʼou” Fakapilitānia e 3 000. Ko te ʼu Tohi-Tapu ʼaia neʼe ʼave ki Pilitania pea neʼe tufa ai ʼi te kamata ʼo te taʼu 1526. Ko te ʼu Tohi-Tapu ʼaia ʼaē neʼe totogi e te ’Ēpikopō ko Tunstall ke tutu ʼi te afi, ʼi tana mole ʼiloʼi ʼaē, neʼe ko he tokoni ia kia Tyndale ke hoko atu tana gāue!
Neʼe Vakaʼi Fakalelei Te Tohi-Tapu Ke Lelei Age Tona Fakamahino
ʼE mahino ia, neʼe fiafia ia Tyndale ʼi tana gāue. ʼE ʼui fēnei e te tohi The Cambridge History of the Bible, “Neʼe fakafiafia ia ia e te Tohi-Tapu, pea neʼe hā tana fiafia ʼi tana faʼahiga tohi.” Neʼe fakatuʼutuʼu e Tyndale ke maʼu e te hahaʼi māhani he Tohi-Tapu ʼe fakaʼaogaʼi ai he ʼu kupu ʼe totonu pea mo faigafua. ʼI tana vakaʼi ia te Tohi-Tapu, neʼe mahino ai kia ia te faka ʼuhiga moʼoni ʼo te ʼu vaega faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe mahino gataʼa lolotoga ni ʼu sēkulō ʼuhi ko te ʼu akonaki ʼa te ʼēkelesia. ʼI tana mole mataku ki te fehiʼa ʼo tona fili ko Thomas More ʼaē neʼe ina fia matehi ia ia pea mo ina tohi te ʼu loi ʼo ʼuhiga mo ia, neʼe tohi e Tyndale te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina maʼu ʼi tana fakaliliu.
ʼI tana fakaliliu ʼaki te ʼu tohi faka Keleka ʼāfea ʼa Erasme ka mole ko te ʼu tohi faka Latina, neʼe fetogi e Tyndale te kupu “manavaʼofa” ʼaki te kupu “ ʼofa,” ke ina fakahā fakalelei te faka ʼuhiga ʼo te kupu faka Keleka a·gaʹpe. Neʼe ina toe fakaʼaogaʼi foki te kupu “kokelekasio” moʼo fetogi te kupu “ ʼēkelesia,” mo te kupu “fakahemala” moʼo fetogi te kupu “fai fakamamahi,” pea mo te kupu “tagata ʼāfea” ka mole ko te kupu “patele.” (1 Kolonito 13:1-3; Kolose 4:15, 16; Luka 13:3, 5; 1 Timoteo 5:17, ʼi te fakaliliu ʼo Tyndale) Ko te ʼu fetogi ʼaia neʼe nātou fakatupu kovi ki te ʼuhiga pule ʼa te ʼēkelesia pea mo te ʼu talatisio faka lotu, ohage la ko te kofesio ki te kau patele.
Tahi ʼaē meʼa, neʼe fia taupau e Tyndale te kupu “fakatuʼuake,” ʼo fakafisi ki te akonaki ʼo te pulekatolio pea mo te maʼuli ʼi te hili ʼo te mate, heʼe mole fakatafito ki te Tohi-Tapu. Neʼe faitohi kia Thomas More ʼo ʼuhiga mo te kau mate, ʼo ina ʼui fēnei: “Kapau ʼe [koutou] ʼui ko te kau mate ʼe nātou ʼolo ki selo, peʼe ki ʼifeli pea mo te pulekatolio, pea ʼe [koutou] fakafeagai ki te ʼu fakamoʼoni ʼaē neʼe fai e Sesu pea mo Paulo ki te fakatuʼuake.” ʼI tana ʼui te meʼa ʼaia, neʼe fakaʼaogaʼi e Tyndale te ʼu koga tohi ʼo Mateo 22:30-32 pea mo 1 Kolonito 15:12-19. Neʼe tonu tana ʼui ʼaē ʼe mole kei ʼiloʼi he meʼa e te kau mate, ʼo aʼu ki tonatou fakatuʼuake. (Pesalemo 146:4; Tagata Tānaki 9:5; Soane 11:11, 24, 25) Ko tona faka ʼuhiga, ko te ʼu kole fuli ʼaē neʼe fai kia Malia pea mo te kau “sagato,” neʼe mole hona ʼaoga koteʼuhi neʼe mole feala hanatou logo peʼe fai he meʼa maʼa te hahaʼi, he mole kei nātou ʼiloʼi he meʼa.
Ko Tyndale ʼe Ina Fakaliliu Te Tauhi ʼĀfea
ʼI te taʼu 1530, neʼe tā e Tyndale te ʼu ʼuluaki tohi faka Hepeleo e nima ʼo te Tohi-Tapu. ʼI tana fai te faʼahi ʼaia, neʼe liliu ai ko te ʼuluaki tagata ʼaē neʼe ina fakaliliu fakahagatonu mai te faka Hepeleo ki te Fakapilitānia. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ko te ʼuluaki tagata fakaliliu Fakapilitānia ʼaia ʼaē neʼe ina fakaʼaogaʼi te huafa ʼo Sehova. ʼE tohi e te tagata sivi Tohi-Tapu Pilitania ko David Daniell, ʼo ina ʼui fēnei: “Lagi neʼe punamaʼuli ʼaupito te kau lautohi ʼa Tyndale ʼi tana fakahā te huafa ʼo te ʼAtua.”
ʼI tana faiga ʼaē ke tonu te ʼu meʼa ʼaē neʼe tohi ai, neʼe fakaʼaogaʼi e Tyndale te ʼu kupu Fakapilitānia kehekehe moʼo fakaliliu ʼo he kupu faka Hepeleo pe e tahi. Kae neʼe mulimuli pe ki te faʼahiga faʼu ʼo te ʼu kupu ʼi te ʼu tohi faka Hepeleo. ʼI tana fai te faʼahi ʼaia, neʼe taupau ai te faʼahiga tohi fakahagatonu ʼo te ʼu tohi faka Hepeleo. Neʼe ʼui fēnei e Tyndale: “ ʼE lelei ʼaupito te felogoi ʼa te lea faka Hepeleo pea mo te lea Fakapilitānia, pea ʼe lelei age ʼi te lea faka Latina. Ko te faka Hepeleo ʼe hage ko te Fakapilitānia; pea ʼe lahi te ʼu kupuʼi palalau, ʼe tonu pe ke fakaliliu fakahagatonu mai te faka Hepeleo ki te Fakapilitānia.”
ʼI tana mulimuli lelei ki te ʼu kupu faka Hepeleo, neʼe lahi ai te ʼu tāʼaga lea ʼaē neʼe tohi e Tyndale ʼi tana fakaliliu. Neʼe lagi faikehe te ʼu kupuʼi palalau ʼaia ki ʼaē neʼe ina ʼuluaki lau te Tohi-Tapu ʼaia. Kae ʼaki te temi, neʼe fakamāhani te hahaʼi ki te ʼu tāʼaga lea ʼaia, pea ia ʼaho nei, ʼe kau te ʼu tāʼaga lea ʼaia ki te lea Fakapilitānia. Ohage la ko tana talanoa ki “te tagata ʼo mulimuli ki tona loto” (ohage la ia 1 Samuele 13:14), mo te “pāsikate,” pea mo te “bouc émissaire.” Tahi ʼaē meʼa, ko te kau lautohi ʼo te Tohi-Tapu Fakapilitānia kua nātou māhani ki te faʼahiga manatu ʼo te tohi faka Hepeleo, ʼo nātou maʼu ai he fakasiosio tonu ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu.
ʼE Tapuʼi Te Gāue ʼa Tyndale Pea Mo Te Tohi-Tapu
Neʼe fiafia ʼaupito te hahaʼi ʼi te fealagia ʼaē ke nātou lau te Tohi-Tapu ʼi tonatou lea. Ko te hahaʼi ʼi Pilitania neʼe nātou totogi te tuʼuga Tohi-Tapu ʼaē neʼe hū ki te fenua, pea neʼe nātou fufū te ʼu Tohi-Tapu ʼaia ʼi te ʼu mutuʼi meʼa peʼe ko te tahi ʼu meʼa fakatau. Kae neʼe mahino ki te kau takitaki lotu, ʼe puli anai tonatou ʼuhiga pule mo kapau ʼe faka ʼuhiga e te hahaʼi, ʼe tonu ke nātou mulimuli tāfito ki te Tohi-Tapu. Koia, neʼe ʼāsili kovi te ʼaluʼaga ʼa Tyndale pea mo nātou ʼaē neʼe lagolago ki ai, pea neʼe feala ke tuʼutāmaki ai tonatou maʼuli.
ʼI te fetuliʼaki ʼa Tyndale e te Puleʼaga pea mo te ’Ēkelesia, neʼe fakahoko fakafūfū e Tyndale tana gāue ʼi Antwerp, ʼi Pelesike. Kae neʼe ina fakaʼaogaʼi te ʼu ʼaho e lua ʼi te vāhaʼa moʼo fai te meʼa neʼe ina leleiʼia—ko te faka mafola ki te kau Pilitania ʼaē neʼe feholaki ʼi tonatou fenua, mo te hahaʼi māsisiva pea mo te hahaʼi mahahaki. Neʼe ina fakaʼaogaʼi tana ʼu koloā fuli moʼo fai ia te faʼahi ʼaia. ʼI muʼa ʼo tana fakaʼosi te fakaliliu ʼo te tahi vaelua ʼo te Tauhi Foʼou, neʼe kākāʼi ia ia e te tagata Fakapilitānia ʼaē neʼe ʼui ko tona kaumeʼa, ʼo ina ʼui neʼe ʼi ai hona maʼua lahi kia ia. Neʼe matehi ia Tyndale ʼi Vilvorde, ʼi Pelesike, ʼi te taʼu 1536, pea ko tana ʼu palalau fakamuli ʼaenī, “ ʼAliki! Fakamālamaʼi te ʼatamai ʼo te Hau ʼo Pilitania.”
ʼI te taʼu 1538, neʼe fakatotonu e te Hau ko Henry 8 ke ʼai he ʼu Tohi-Tapu ʼi te ʼu ʼēkelesia fuli ʼo Pilitania. Neʼe ko te fakaliliu ʼa Tyndale ʼaē neʼe fili, logope la neʼe mole faʼa lahi tona fakaʼapaʼapaʼi e te hahaʼi. Neʼe tupu ʼaki ai te ʼiloa ʼo te fakaliliu ʼa Tyndale, pea “neʼe liliu ko he faʼifaʼitaki ki te fai ʼo te tahi ʼu fakaliliu ʼaē neʼe muli mai kiai” ʼi te lea Fakapilitānia. (The Cambridge History of the Bible) Ko te 90 ʼi te teau ʼo te fakaliliu ʼa Tyndale neʼe hiki fakahagatonu ki te fakaliliu ʼo te Roi Jacques ʼi te taʼu 1611.
Neʼe ko he fetogi lahi ki te hahaʼi ʼo Pilitania, tanatou maʼu ia te Tohi-Tapu. Neʼe loaloaga te ʼu fai palalau ʼaē neʼe fai ʼaki te Tohi-Tapu ʼi te ʼu ʼēkelesia, pea ʼi ʼihi lakaga, neʼe fakalaka te temi ʼaē neʼe tonu ke fai ai te Misa! “Ko nātou matutuʼa neʼe nātou ako te lautohi ke feala hanatou lau totonu te Folafola ʼa te ʼAtua, pea neʼe fakatahi ia nātou liliki mo nātou matutuʼa ke nātou fakalogo kiai.” (A Concise History of the English Bible) ʼI te temi ʼaia, neʼe toe lahi foki mo te tufa ʼo te Tohi-Tapu ʼi te ʼu fenua ʼo Eulopa pea ʼi te ʼu lea kehekehe. Kae ko te mafola ʼo te Tohi-Tapu ʼi Pilitania, neʼe tonu ke malave ki te malamanei katoa. ʼO feafeaʼi? Pea ko te ʼu kumi pea mo te sivi ʼaē neʼe fai ki muli age, neʼe malave feafeaʼi ki te faʼufaʼu ʼo te ʼu Tohi-Tapu ʼaē ʼe tou fakaʼaogaʼi ia ʼaho nei? ʼE tou fakaʼosi anai te fakamatala ʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼi Te Tule Leʼo ʼo te māhina ka haʼu.
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko te “Tauhi Foʼou” ʼa Tyndale ʼi te taʼu 1526—ko te Tohi-Tapu katoa pe e tahi ʼaē neʼe mole tutu ʼi te afi
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
© The British Library Board
[Mape ʼo te pasina 26, 27]
(Vakaʼi te nusipepa)
Ko Te ʼu ʼAho Maʼuhiga ʼi Te Fakahokohoko ʼo Te Tohi-Tapu
ʼI Totatou Temi
Neʼe kamata te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ʼa Wycliffe
(ʼi muʼa ʼo te taʼu 1384)
1400
Neʼe matehi ia Hus ʼi te taʼu 1415
Ko Gutenberg—ko te ʼuluaki Tohi-Tapu ʼaē neʼe tā
ʼi te teitei taʼu 1455
1500
Ko te ʼu ʼuluaki Tohi-Tapu ʼaē neʼe tā ʼi te ʼu lea māhani
Ko te tohi faka Keleka ʼa Erasme ʼi te taʼu 1516
Ko te “Tauhi Foʼou” ʼa Tyndale ʼi te taʼu 1526
Neʼe matehi ia Tyndale ʼi te taʼu 1536
Neʼe fakatotonu e Henry 8 ke ʼai te ʼu Tohi-Tapu
ʼi te ʼu ʼēkelesia ʼi te taʼu 1538
1600
Ko te Tohi-Tapu ʼo te Roi Jacques ʼi te taʼu 1611
[Paki]
Wycliffe
Hus
Tyndale
Henry 8