Koutou Tokakaga Ki Te Tuigataʼa
“Koutou tokaga, ʼu tēhina, talia naʼa tuputupu ʼi he tahi ia koutou he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa, ʼo fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli.”—Hepeleo 3:12.
1. Koteā te manatu fakamataku ʼaē ʼe fakahā e Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo pea ʼe tonu ke tou fakatokagaʼi?
ʼE KO he manatu fakamataku ʼaenī—ko te hahaʼi ʼaē neʼe felogoi lelei mo Sehova ʼe feala ke tuputupu ia nātou he “loto ʼe kovi” pea ke nātou “fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli”! Pea ʼe ko he fakatokaga maʼuhiga ʼaia! Neʼe mole tohi e Paulo te ʼu palalau ʼaia ki he ʼu hahaʼi neʼe mole ko he kau Kilisitiano, kae ko he ʼu hahaʼi neʼe kua nātou foaki tonatou maʼuli kia Sehova pea mo nātou tui ki te sakilifisio faitotogi ʼa Sesu Kilisito.
2. Koteā koa te ʼu fehuʼi ʼaē ʼe tonu ke tou vakaʼi?
2 ʼE lava feafeaʼi ki he tahi ʼe tapuakina ʼi te faʼahi fakalaumālie ke tuputupu ia ia “he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa”? Ei, ʼe feala feafeaʼi ki he tahi neʼe kua ina ʼiloʼi te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua, ke fakamamaʼo mai ia ia ʼi tona loto faʼitaliha? Pea ʼe feala koa ke hoko te faʼahi ʼaia kia tatou? ʼE ko he ʼu fehuʼi ʼe tonu ke tou fakakaukauʼi, pea ʼe tonu ke tou fakatokagaʼi te tupuʼaga ʼo te fai ʼo te fakatokaga ʼaia.—1 Kolonito 10:11.
He Koʼe Koa Neʼe Fai He ʼu Tokoni Mālohi Feiā?
3. Koutou fakamatala te ʼu ʼaluʼaga ʼo te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼi te loto Selusalemi pea mo tuʼa.
3 ʼE mahino ia neʼe faitohi ia Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo ʼo Sutea ʼi te taʼu 61 ʼo totatou temi. Neʼe ʼui fēnei e te tagata tohi hisitolia, ʼi te temi ʼaia “neʼe mole maʼu he tokalelei e te hahaʼi aga fakahagatonu, peʼe ʼi te kolo ʼo Selusalemi peʼe ʼi te tahi potu ʼo te polovasia katoa.” ʼI te temi ʼaia neʼe lahi ai te maumauʼi ʼo te lao pea mo te agamālohi, ʼuhi ko te kau solia Loma ʼaē neʼe nātou puleʼi te hahaʼi ʼaki he aga fefeka, pea mo te agatuʼu ʼa te kau zélotes Sutea ʼaē neʼe fakafeagai ki te kau Loma, pea neʼe lahi ai mo te ʼu kaihaʼa ʼuhi ko te ʼu temi maveuveu ʼaia. Neʼe ko he temi faigataʼa ki te kau Kilisitiano ʼaē neʼe nātou faiga mālohi ke mole nātou kau ki te ʼu meʼa ʼaia. (1 Timoteo 2:1, 2) ʼI tona fakahagatonu, ko tanatou mole kau ki te ʼu meʼa faka politike, neʼe tupu ʼaki ai te lau ʼa ʼihi neʼe agatuʼu te kau Kilisitiano ki te puleʼaga pea mo fakatupu maveuveu ki te sosiete. Neʼe gaohi koviʼi nātou pea neʼe faʼao tanatou ʼu koloā.—Hepeleo 10:32-34.
4. Koteā te fakaneke ʼi te faʼahi faka lotu ʼaē neʼe fai ki te kau Kilisitiano Hepeleo?
4 Tahi ʼaē meʼa, neʼe hoko ki te kau Kilisitiano Hepeleo te ʼu fakaneke mālohi ʼo te lotu. Ko te gāue fakamalotoloto ʼa te kau tisipulo agatonu ʼa Sesu neʼe ina faka fealagia ke tuputupu vave ai te kokelekasio faka Kilisitiano, kae neʼe toe tupu ai foki mo te loto maheka pea mo te ʼita ʼa te kau Sutea—kae tāfito tonatou kau takitaki lotu. Neʼe nātou fakatagaʼi pea mo fakatupu fihifihia ki te kau tisipulo ʼa Sesu Kilisito.a (Gāue 6:8-14; 21:27-30; 23:12, 13; 24:1-9) Ko ʼihi Kilisitiano neʼe hāo nātou ʼi te ʼu fakataga ʼaia, kae neʼe manukinukiʼi pea mo fakalainoaʼi nātou e te kau Sutea. Neʼe nātou vaʼiganoaʼi te Lotu Faka Kilisitiano he neʼe ko te lotu foʼou pea neʼe mole matalelei ohage ko te Lotu Faka Sutea, he neʼe mole ʼi ai hona fale lotu, mo hona kau pelepitelo, mo hona ʼu ʼaho lafeti, mo hona ʼu sakilifisio faka lotu pea mo te tahi ʼu meʼa. Māʼiape la mo tonatou pule ko Sesu neʼe matehi ʼi tona ʼosi fakatūʼa ohage ko he tagata neʼe ina maumauʼi te lao. Neʼe tonu ke mālohi te tui ʼa te kau Kilisitiano pea mo lototoʼa, pea mo loto faʼa kātaki ke feala ai hanatou maʼuliʼi tanatou lotu.
5. He koʼe neʼe maʼuhiga ʼaupito ki te kau Kilisitiano ʼi Sutea ke nātou nonofo tokaga ʼi te faʼahi fakalaumālie?
5 Ko te kau Kilisitiano Hepeleo neʼe nātou maʼuʼuli ʼi te temi ʼaē neʼe maʼuhiga tāfito ʼi te hisitolia ʼo te puleʼaga faka Sutea. Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai tonatou ʼAliki, ko Sesu Kilisito neʼe kua hoko, pea neʼe ina ʼui ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe fakaʼiloga ʼaki anai te fakaʼosi ʼo te tuʼu faka Sutea. Koia neʼe kua ōvi mai te fakaʼosi. Ke feala hanatou hāo, neʼe tonu ki te kau Kilisitiano ke nātou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo nātou nonofo teuteu ke nātou ‘feholaki ki te ʼu moʼuga.’ (Mateo 24:6, 15, 16) ʼE feʼauga anai koa tanatou tui pea mo tanatou mālohi fakalaumālie ke nātou foimo fai atu aipe te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatotonu age e Sesu kia nātou? ʼE mahino ia neʼe mole ʼiloʼi papau peʼe nātou fai feiā anai.
6. Koteā ʼaē neʼe ʼaoga ki te kau Kilisitiano ʼi Sutea?
6 Lolotoga te ʼu taʼu fakaʼosi e hogofulu ʼi muʼa ʼo te fakaʼauha ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa faka Sutea, neʼe lahi te ʼu fihifihia ʼaē neʼe hoko ki te kau Kilisitiano Hepeleo ʼi te loto kokelekasio pea mo tuʼa. Koia neʼe ʼaoga ai kia nātou he ʼu fakaloto mālohi. Pea neʼe toe ʼaoga foki kia nātou he ʼu tokoni pea mo he takitaki ke nātou mahino ai neʼe lelei te meʼa ʼaē neʼe nātou fili ke nātou fai, pea ʼe mole iku noa anai tanatou faʼa kātaki pea mo tanatou maʼuli mamahi. Meʼa lelei foki, he neʼe tokoni age ia Paulo kia nātou ʼi te lakaga ʼaia.
7. He koʼe ʼe tonu ke tou tokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe tohi e Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo?
7 ʼE tonu ke tou tokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe tohi e Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe tou maʼuʼuli ʼi te temi ʼe tatau mo tonatou temi. ʼI te ʼaho fuli ko te mālama ʼaē ʼe puleʼi e Satana ʼe ina ʼahiʼahiʼi tatou. (1 Soane 5:19) ʼE lolotoga hoko ʼi te temi nei te ʼu lea faka polofeta ʼaē neʼe fai e Sesu pea mo tana ʼu ʼapositolo ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼaho fakamuli pea mo “te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī.” (Mateo 24:3-14; 2 Timoteo 3:1-5; 2 Petelo 3:3, 4; Fakahā 6:1-8) ʼE ʼaoga tāfito ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie ‘ke feala ai hatatou hāo ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼaē ʼe tonu ke hoko mai.’—Luka 21:36.
Ko Ia ʼAē ʼe Lahi Age Ia Moisese
8. ʼI tana tohi te meʼa ʼaē ʼe tuʼu ia Hepeleo 3:1, koteā te meʼa ʼaē neʼe uga e Paulo ke fai e te kau Kilisitiano?
8 ʼI tana talanoa ki te puani ʼe maʼuhiga ʼaupito, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou tokagaʼi lelei te ʼapositolo pea mo te pelepitelo lahi ʼaē ʼe tou fakahā—ia Sesu.” (Hepeleo 3:1) Ko te kupu “tokagaʼi” ʼe faka ʼuhiga ki te “fakasiosio lelei . . . , mo he mahino katoa, pea mo he tokagaʼi fakalelei.” (Ko te tikisionalio Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words) Koia neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo te kau Kilisitiano ke nātou faiga fakamalotoloto ke nātou mahino lelei ki te gāue ʼaē neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo tanatou tui pea mo tonatou hāofaki. Kapau ʼe nātou fai te faʼahi ʼaia pea ʼe mālohi anai tanatou holi ʼaē ke nātou pipiki ki te tui. Koia neʼe koteā koa te gāue ʼaē neʼe fai e Sesu, pea he koʼe koa ʼe tonu ke tou “tokagaʼi lelei” ia ia?
9. He koʼe koa neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo ʼo ʼuhiga mo Sesu te ʼu kupu “ ʼapositolo” pea mo “pelepitelo lahi”?
9 Neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo te ʼu kupu “ ʼapositolo” pea mo “pelepitelo lahi” kia Sesu. Ko he “ ʼapositolo” ʼe ko he tahi ʼe fekauʼi pea ʼe faka ʼuhiga ʼi henī ki te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua moʼo faka felogoi mo te malamanei. Ko te “pelepitelo lahi” ʼe ko ia ʼaē ʼe feala ke ina fakaōvi te hahaʼi ki te ʼAtua. ʼE ʼaoga tāfito te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia e lua ki te tauhi moʼoni, pea ko Sesu ʼaē ʼe ina fakahoko. Neʼe ko ia ʼaē neʼe fekauʼi mai selo moʼo akoʼi ki te hahaʼi te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua. (Soane 1:18; 3:16; 14:6) Tahi ʼaē meʼa, ʼe kua fakanofo ia Sesu ko te Pelepitelo Lahi ʼi te fale lotu fakalaumālie ʼa Sehova, te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe ina fai moʼo fakamolemole te agahala. (Hepeleo 4:14, 15; 1 Soane 2:1, 2) Kapau ʼe tou mahino moʼoni ki te ʼu tapuakina ʼaē ʼe feala ke tou maʼu ʼaki ia Sesu, ʼe feala ai anai ke tou lototoʼa pea mo tou lotomālohi ke tou pipiki maʼu ki te tui.
10. (a) Neʼe tokoni feafeaʼi ia Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo ke nātou mahino ki te māʼoluga ʼo te Lotu Faka Kilisitiano ʼi te Lotu Faka Sutea? (b) Ko te moʼoni fea ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo moʼo fakamahino ʼaki te puani ʼaia?
10 Neʼe faka maʼuhigaʼi e Paulo te tui faka Kilisitiano ʼo ina fakatatau ia Sesu kia Moisese, koteʼuhi ki te hahaʼi Sutea ʼe ko te polofeta ʼaia ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi tanatou ʼu kui. Kapau neʼe feala ki te kau Kilisitiano Hepeleo ke nātou mahino ʼe ko Sesu ʼaē ʼe lahi age ia Moisese, pea ʼe mahino papau ia ʼe mole nātou lotolotolua anai ʼo ʼuhiga mo te māʼoluga ʼo te Lotu Faka Kilisitiano ʼi te Lotu Faka Sutea. Neʼe fakatokagaʼi e Paulo, logope la ko Moisese neʼe tāu mo feʼauga ke tuku age kia ia te “ ʼapi” ʼo te ʼAtua—te puleʼaga peʼe ko te kokelekasio, ʼo Iselaele—kae neʼe ko he tagata tauhi ʼapi agatonu pe ia, ko he tagata kaugana. (Faka au 12:7) Kae ko Sesu neʼe ko te ʼAlo, te pule ʼo te ʼapi ʼaia. (1 Kolonito 11:3; Hepeleo 3:2, 3, 5) Moʼo fakamahino lelei te puani ʼaia, neʼe fakahā e Paulo te moʼoni ʼaenī: “ ʼE mahino papau ia, ko te fale fuli pe neʼe laga e he tahi, kae ko ia ʼaē neʼe ina laga ia meʼa fuli pe ko te ʼAtua.” (Hepeleo 3:4) ʼE mole fakafihiʼi e he tahi ko te ʼAtua ʼe lahi age ʼi te hahaʼi fuli, heʼe ko ia ʼaē neʼe ina Laga, peʼe Fakatupu, ia meʼa fuli. Ko te tupuʼaga la ʼaia, mai tona ʼuhiga ʼaē ko Sesu neʼe kaugā gāue mo te ʼAtua, ʼe toe lahi foki mo ia ʼi te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe fakatupu, ʼo kau ai mo Moisese.—Tāʼaga Lea 8:30; Kolose 1:15-17.
11, 12. Koteā te meʼa ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo ke taupau maʼu e te kau Kilisitiano Hepeleo “ ʼo kaku ki te fakaʼosi,” pea ʼe feala feafeaʼi kia tatou hatatou mulimuli ki te tokoni ʼaia?
11 Ei, neʼe tuku e Sehova ki te kau Kilisitiano Hepeleo he tuʼulaga māʼoluga. Neʼe fakamanatuʼi age e Paulo kia nātou ʼe nātou “kau ʼi te pāui ki selo,” te pilivilesio ʼaē ʼe tonu ke nātou leleiʼia tāfito ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe nātou maʼu ʼi te tuʼu faka Sutea. (Hepeleo 3:1) ʼE mahino ia, ʼaki te ʼu palalau ʼaia ʼa Paulo neʼe tupu ai he loto fakafetaʼi ʼa te kau Kilisitiano fakanofo ki tonatou ʼamanaki ki te tofiʼa foʼou, ka mole nātou lotomamahi ʼi tanatou tuku te ʼu meʼa ʼaē neʼe pipiki ki tonatou tofiʼa faka Sutea. (Filipe 3:8) ʼI tana fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou faka maʼuhigaʼi te pilivilesio ʼaia pea ke mole nātou meʼa noaʼi, neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Ko Kilisito neʼe agatonu ki te ʼapi [ʼo te ʼAtua] ʼi tona ʼuhiga ʼAlo. Ko tatou Tona ʼapi, mo kapau ʼe tou taupau maʼu ʼo kaku ki te fakaʼosi tatatou fakahagatonu pea mo tatatou laupisi ʼo ʼuhiga mo te ʼamanaki.”—Hepeleo 3:6.
12 Ei, ko te kau Kilisitiano Hepeleo neʼe tonu ke nātou taupau maʼu “ ʼo kaku ki te fakaʼosi,” te ʼamanaki ʼaē neʼe tuku age kia nātou e te ʼAtua mo kapau neʼe nātou fia hāo ʼi te fakaʼauha ʼo te tuʼu faka Sutea ʼaē neʼe nātou fakaōvi kiai. ʼE tonu ke tou fai feiā mo tatou ʼi te temi nei, mo kapau ʼe tou fia hāo ʼi te fakaʼosi ʼo te mālama ʼaenī. (Mateo 24:13) ʼE mole tonu ke tou tuku te ʼu tuʼania ʼo te maʼuli, te mole fia logo ʼa te hahaʼi, pe ko tatatou ʼu holi ki te agahala, ke nātou fakavaivaiʼi tatatou tui ki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua. (Luka 21:16-19) Tou tokagaʼi te tahi ʼu palalau ʼa Paulo ke tou mahino ai peʼe lava feafeaʼi hanatou fakamālohiʼi tatou.
“ ʼAua Naʼa Koutou Fakafefeka ʼOkotou Loto”
13. Koteā te fakatokaga ʼaē neʼe fai e Paulo, pea neʼe fakaʼaogaʼi feafeaʼi e Paulo te Pesalemo 95?
13 ʼI tana ʼosi vakaʼi te tuʼulaga maʼuhiga ʼa te kau Kilisitiano Hepeleo, neʼe fai e Paulo te fakatokaga ʼaenī: “Ohage ko tona ʼui e te laumālie maʼoniʼoni: ‘ ʼI te ʼaho nei, kapau ʼe koutou fagono ki tona leʼo, ʼaua naʼa koutou fakafefeka ʼokotou loto ohage ko te temi ʼaē neʼe fakatupu ai te hāūhāū, ohage ko te ʼaho ʼo te ʼahiʼahi ʼi te toafa.’ ” (Hepeleo 3:7, 8) Neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo te Pesalemo 95, koia la ʼaē neʼe feala ai ke ina ʼui “ko tona ʼui e te laumālie maʼoniʼoni.”b (Pesalemo 95:7, 8; Ekesote 17:1-7) Ko te Tohi-Tapu neʼe tohi ʼaki te laumālie ʼo te ʼAtua.—2 Timoteo 3:16.
14. Neʼe tali feafeaʼi e te kau Iselaelite te meʼa ʼaē neʼe fai e Sehova maʼa nātou, pea koteā tona tupuʼaga?
14 ʼI tonatou ʼosi faka ʼāteaina mai tonatou popūla ʼi Esipito, neʼe maʼu e te kau Iselaelite te pilivilesio lahi ke nātou fai he fuakava mo Sehova. (Ekesote 19:4, 5; 24:7, 8) Kae neʼe mole nātou loto fakafetaʼi ki te meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼAtua maʼa nātou, ʼo mole tuai pea nātou agatuʼu. (Faka au 13:25–14:10) Neʼe hoko feafeaʼi te faʼahi ʼaia? Neʼe fakahā mai e Paulo tona tupuʼaga: neʼe nātou fakafefeka tonatou loto. Kae ʼe lava feafeaʼi ki te loto ʼaē neʼe ina tali pea mo leleiʼia te Folafola ʼa te ʼAtua ke liliu ʼo fefeka? Pea koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke ʼaua naʼa hoko kia tatou te meʼa ʼaia?
15. (a) Neʼe lava feafeaʼi ke kita logo ki te ‘leʼo ʼo te ʼAtua,’ ʼi te temi muʼa pea e feafeaʼi ʼi te temi nei? (b) Koteā te ʼu fehuʼi ʼaē ʼe feala ke tou fai ʼo ʼuhiga mo te ‘leʼo ʼo te ʼAtua’?
15 Neʼe kamata e Paulo tana fakatokaga ʼo ina ʼui “kapau ʼe koutou fagono ki tona leʼo.” Neʼe palalau te ʼAtua ki tana hahaʼi ʼaki ia Moisese pea mo te tahi ʼu polofeta. Ki muli age, neʼe palalau ia Sehova kia nātou ʼaki tona ʼAlo ko Sesu Kilisito. (Hepeleo 1:1, 2) Ia ʼaho nei, ʼe tou maʼu katoa te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. Tahi ʼaē meʼa, neʼe fakanofo e Sesu “te tagata kaugana agatonu mo poto” ke ina foaki mai te “meʼa kai [fakalaumālie] ʼi tona temi totonu.” (Mateo 24:45-47) Koia ʼe kei palalau mai te ʼAtua kia tatou. Kae ʼe tou fagono koa kia te ia? Ohage la, ʼe tou tali feafeaʼi te ʼu tokoni ʼaē ʼe fai mai ʼo ʼuhiga mo totatou teu, mo te gaohi ʼo totatou ʼulu, mo te ʼu fakafiafia pea mo te musika? ʼE tou “fagono” koa, ko tona faka ʼuhiga, ʼe tou tokagaʼi koa ʼo mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou logo kiai? Kapau ʼe ko he meʼa māhani hatatou maʼu ʼo he ʼu takuʼaki ki tatatou ʼu aga peʼe mole tou tali te ʼu tokoni ʼaia, pea ʼe feala ke tou fakafefeka ai totatou loto.
16. ʼE feala feafeaʼi ke tou fakafefeka totatou loto?
16 Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ke tou fakafefeka totatou loto mo kapau ʼe tou faiga ke mole tou fakahoko te meʼa ʼaē ʼe feala mo maʼua ke tou fai. (Sake 4:17) Logope la te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fai e Sehova maʼa te kau Iselaelite, neʼe mole nātou taupau tanatou tui kia te ia, neʼe nātou agatuʼu kia Moisese, neʼe nātou fili ke nātou tui ki te fakamatala fakamataku ʼo ʼuhiga mo Kanaane, pea neʼe mole nātou fia hū ki te Kele ʼo te Fakapapau. (Faka au 14:1-4) Koia ʼaia neʼe fakatotonu ai e Sehova ke nātou nonofo ʼi te toafa ia taʼu e 40—ko he temi feʼauga ke mamate ai te hahaʼi tuigataʼa ʼo te taʼiake ʼaia. ʼI tana ʼita kia nātou, neʼe ʼui fēnei e te ʼAtua: “ ‘ ʼE nātou hēhē tuʼumaʼu aipe ʼi tonatou loto, pea neʼe mole nātou ʼiloʼi toku ʼu ala.’ Koia neʼe ʼau fuakava ai ʼi toku hāūhāū, ‘ ʼe mole nātou hū anai ki toku mālōlō.’ ” (Hepeleo 3:9-11) Koteā te ako ʼaē ʼe tou tāʼofi ʼi te hisitolia ʼaia?
He Ako Maʼa Tatou
17. Logope la neʼe nātou sio ki te ʼu gāue mālohi ʼaē neʼe fai e Sehova pea mo nātou logo ki tana ʼu folafola, he koʼe neʼe mole feʼauga te tui ʼa te kau Iselaelite?
17 Ko te taʼiake ʼo te kau Iselaelite ʼaē neʼe mavae mai Esipito, neʼe nātou sio mata ki te ʼu gāue mālohi ʼaē neʼe fai e Sehova pea mo nātou logo ki tana ʼu folafola. Kae neʼe mole nātou falala neʼe feala ki te ʼAtua ke ina taki haohaoa nātou ki te Kele ʼo te Fakapapau. Koteā tona tupuʼaga? Neʼe ʼui e Sehova: “Neʼe mole nātou ʼiloʼi toku ʼu ala.” Neʼe nātou ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sehova pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakahā age kia nātou, kae neʼe mole nātou taupau tanatou falala ki tana fealagia ʼaē ke ina taupau nātou. Neʼe nātou manatu pe nātou ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga kia nātou pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou holi kiai, ʼo mole nātou tokagaʼi te ʼu ala pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua. Ei, neʼe mole feʼauga tanatou tui ki tana fakapapau.
18. ʼI te manatu ʼa Paulo, koteā te aga ʼaē ka tupu ai “he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa”?
18 ʼE toe maʼuhiga foki kia tatou te ʼu palalau ʼaenī ki te kau Hepeleo: “Koutou tokaga, ʼu tēhina, talia naʼa hoko ʼo tuputupu ʼi he tahi ia koutou he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa, ʼo fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli.” (Hepeleo 3:12) Neʼe fakahā lelei mai e Paulo pe koteā te fihifihia moʼoni ʼi tana ʼui ʼaē ʼe tupu “te loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa” ʼi takita “fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli.” ʼI te kamata ʼo tana tohi ʼaia, neʼe ina ʼui ʼe feala ke kita ‘to kehe’ mo kapau ʼe mole kita nofo tokaga. (Hepeleo 2:1) Kae ko te kupu faka Keleka “fakamamaʼo” ko tona faka ʼuhiga ʼe kita “tuʼu mamaʼo” pea ʼe pipiki ki te kupu “ ʼapositasia.” ʼE toe faka ʼuhiga ki he fakafeagai ʼe fai ʼaki he loto faʼitaliha, peʼe ki he mavae, pea mo he fakafisi ʼo fai ʼaki he manukinuki.
19. ʼE feala feafeaʼi ke fua kovi te mole tokagaʼi ʼo te ʼu tokoni ʼa te ʼAtua? Koutou fakahā he faʼifaʼitaki.
19 Koia kapau ʼe ko hatatou agamāhani te mole “fagono ki tona leʼo,” ʼo tou meʼa noaʼi te ʼu tokoni ʼa Sehova ʼaē ʼe ina fai mai ʼaki tana Folafola pea mo te tagata kaugana agatonu, ʼe mole tuai anai pea fefeka totatou loto. Ohage la, ʼe mole lagi aga fakapoipoi he tama mo he taʼahine lolotoga tanā fakatahi. ʼE feafeaʼi anai mo kapau ʼe mole nā fia tokagaʼi ʼe kovi te faʼahi ʼaia? ʼE nā tuku anai koa tanā aga ʼaia peʼe toe ʼāsili anai ia? ʼO toe feiā aipe, ka foaki mai e te kalasi ʼo te tagata kaugana he ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo te musika pea mo te ʼu fakafiafia, pea mo he tahi ʼu meʼa, ʼe tou tali fakalelei koa te ʼu tokoni ʼaia ʼo tou fetogi tatatou ʼu aga mo kapau ʼe ʼaoga? ʼE fakaloto mālohiʼi tatou e Paulo ke ‘mole tou tuku tatatou ʼu fakatahi.’ (Hepeleo 10:24, 25) Logola te tokoni ʼaia, ki ʼihi Kilisitiano ʼe mole faʼa maʼuhiga te ʼu fono. ʼI tanatou manatu ʼe mole kovi ia mo kapau ʼe nātou to ʼi he ʼu fono peʼe nātou to tuʼumaʼu ʼi te fono e tahi.
20. He koʼe koa ʼe maʼuhiga ʼaupito ke tou tali fakalelei te ʼu tokoni ʼa te Tohi-Tapu?
20 Kapau ʼe mole tou fakalogo ki te “leʼo” ʼa Sehova, ʼaē ʼe fakahā lelei mai ʼi te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi ʼaē ʼe fakatafito kiai, ʼaki te temi ʼe tou ‘mavae anai mai te ʼAtua maʼuli.’ Kapau ʼe mole kita tokagaʼi te ʼu tokoni pea ʼe faigafua anai hakita meʼa noaʼi te ʼu faʼahi ʼaia, peʼe tou fasituʼu pea mo fakafisi kiai. Kapau ʼe mole tou fakatonutonuʼi te ʼu aga ʼaia, pea ʼe tupu ai anai “he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa,” pea ʼe faigataʼa anai hatatou fetogi tatatou aga. (Vakaʼi ia Efesi 4:19.) Neʼe tohi fēnei e Selemia: “ ʼE lahi age te kākā ʼo te loto ia meʼa fuli, pea ʼe mole hona faitoʼo. Ko ai ʼaē ʼe ina lavaʼi tona ʼiloʼi?” (Selemia 17:9) Koia la ʼaē neʼe uga ai e Paulo te ʼu Kilisitiano Hepeleo: “Koutou haga fefakaloto mālohi ʼaki ʼi te ʼaho fuli pe, ʼi te temi ʼaē ʼe kei feala ai ke tou ʼui: ‘ ʼI te ʼaho nei,’ talia naʼa fakafefeka he tahi ia koutou ʼaki te mālohi kākā ʼo te agahala.”—Hepeleo 3:13.
21. Koteā te fakaloto mālohi ʼaē ʼe fai mai kia tatou fuli, pea koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ʼamanaki kiai?
21 ʼE ko he meʼa fakafiafia kia tatou heʼe kei palalau mai ia Sehova ʼaki tana Folafola pea mo tana kautahi! ʼE tou loto fakafetaʼi ki “te tagata kaugana agatonu mo poto” ʼaē ʼe haga tokoni mai kia tatou ke tou “taupau maʼu ʼo aʼu ki te fakaʼosi te falala ʼaē neʼe tou maʼu ʼi te kamata.” (Hepeleo 3:14) ʼE tonu ʼi te temi ʼaenī ke tou tali te ʼofa ʼa te ʼAtua pea mo tana takitaki. Kapau ʼe tou fai feiā, pea ʼe feala anai ke hoko kia tatou te tahi fakapapau taulekaleka ʼa Sehova—ke tou ‘hū’ ki tona mālōlō. (Hepeleo 4:3, 10) Ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe toe talanoa kiai ia Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo, ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼi te lua alatike.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Neʼe fakahā e Josèphe, mole tuai ʼi te ʼosi mate ʼo Feseto, ko Ananiasi ʼaē neʼe kau ʼi te magaʼi lotu ʼo te kau Satuseo, neʼe liliu ko te pelepitelo lahi. Neʼe ʼave ia Sake, te tēhina ʼo Sesu, pea mo te tahi ʼu tisipulo ki te Sanetualio pea neʼe fakatūʼa nātou ki te mate mo tuki makaʼi.
b ʼE mahino papau ia, neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo te ʼu vaega ʼo te Septante faka Keleka, ʼaē ʼe ina fakaliliu te ʼu kupu faka Hepeleo “Méribah” pea mo “Massah” ʼaki te ʼu kupu “hāūhāū” pea “ ʼahiʼahi.” Koutou vakaʼi te pasina 983 pea mo te pasina 1003 ʼo te tohi Auxiliaire pour une meilleure intelligence de la Bible, ʼaē neʼe tā e te Sosiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
ʼE Feala Koa Hakotou Fakamahino?
◻ He koʼe koa neʼe fai e Paulo he ʼu tokoni mālohi ki te kau Kilisitiano Hepeleo?
◻ Neʼe tokoni feafeaʼi ia Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo ke nātou mahino kua nātou maʼu te meʼa ʼe lelei age ʼi te maʼuli ʼo te Lotu Faka Sutea?
◻ ʼE liliu feafeaʼi te loto ʼo fefeka?
◻ Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke ʼaua naʼa tuputupu ia tatou “he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa”?
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE koutou tui koa kia Sesu, te Moisese Lahi?