Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w98 1/10 p. 13-18
  • Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Manavaʼofa ʼo Sehova

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Manavaʼofa ʼo Sehova
  • Te Tule Leʼo—1998
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Neʼe ʼIta Te Tēhina Lahi
  • Ko He Fakakaukau Kovi
  • Te Manavaʼofa ʼo Te Tāmai
  • Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Manavaʼofa ʼo Te ʼAtua Ia ʼAho Nei
  • “Sehova, ʼAtua Manavaʼofa Pea Mo Agaʼofa”
    Te Tule Leʼo—1998
  • ʼE Tou Tauhi Ki Te ʼAtua ʼAe ʼe “Fonu ʼi Te Manavaʼofa”
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2021
  • “Ko Takotou Tamai ʼe Manavaʼofa”
    Te Tule Leʼo—2007
  • ʼE Feafeaʼi Hatatou Manavaʼofa?
    Te Tule Leʼo—2007
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1998
w98 1/10 p. 13-18

Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Manavaʼofa ʼo Sehova

“Koutou haga manavaʼofa ohage ko te manavaʼofa ʼo takotou Tāmai.”​—Luka 6:​36.

1. Neʼe fakahā feafeaʼi e te kau Faliseo tanatou mole manavaʼofa?

LOGOPE la neʼe faʼu te tagata ki te paki ʼo te ʼAtua, kae ʼe mole ina faʼifaʼitakiʼi tuʼumaʼu tona manavaʼofa. (Senesi 1:​27) Ohage la ko te kau Faliseo. Neʼe mole nātou fiafia ʼi te manavaʼofa ʼaē neʼe fakahā e Sesu, ʼi tana fakamālōlō te nima mate ʼa te tagata ʼi te ʼaho ʼo te Sapato, kae neʼe nātou fonofono “ke nātou matehi ia ia.” (Mateo 12:​9-​14) ʼI te tahi lakaga, neʼe fakamālōlō e Sesu te tagata neʼe kivi talu tana tupu. ʼO toe feiā aipe, neʼe mole fiafia “ ʼihi kau Faliseo” ʼi te ʼofa ʼaē neʼe fakahā e Sesu. Kae neʼe nātou meo fēnei: “ ʼE mole ko he tagata ʼe haʼu mai te ʼAtua, koteʼuhi ʼe mole ina taupau te Sapato.”​—Soane 9:​1-7, 16.

2, 3. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu, “Koutou nofo tokaga ki te meʼa fakatupu ʼa te kau Faliseo”?

2 Ko te heʼeʼofa ʼaia ʼa te kau Faliseo, neʼe ko he agakovi ia ki te hahaʼi pea neʼe ko he agahala ki te ʼAtua. (Soane 9:​39-​41) Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te fakatokaga age e Sesu ki tana kau tisipulo, ke nātou “nofo tokaga ki te meʼa fakatupu” ʼo te hahaʼi fia lahi ʼaia pea mo te tahi ʼu hahaʼi lotu, ohage ko te kau Satuseo. (Mateo 16:6) Ko te meʼa fakatupu ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te Tohi-Tapu moʼo fakatātā te agahala peʼe ko te aga fakahehema. Koia neʼe ʼui ai e Sesu ko te ʼu akonaki ʼo te kau “sekelipa pea mo te kau Faliseo” neʼe feala ke ina ʼulihi te tauhi maʼa. ʼO feafeaʼi? He neʼe nātou akoʼi ki te hahaʼi te Lao ʼa te ʼAtua ʼaki pe tanatou ʼu lekula fakatagata pea mo tanatou ʼu toʼotoʼoga mamafa, kae mole nātou fakaʼaogaʼi “te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga ake,” ʼaē neʼe kau kiai te manavaʼofa. (Mateo 23:23) Ko te faʼahiga tauhi ʼaia neʼe ina fakaliliu te tauhi ki te ʼAtua ʼe ko he kavega mamafa.

3 ʼI te lua koga ʼo te lea fakatātā ʼa Sesu ʼo te foha maumau koloā, neʼe fakahā e Sesu te manatu fakahehema ʼa te kau takitaki lotu Sutea. ʼI te lea fakatātā ʼaia, ko te tāmai, ʼaē ʼe ina fakatātā ia Sehova, neʼe ina fia fakamolemole ki tona foha ʼaē neʼe fakahemala. Kae ko te tēhina lahi ʼo te tama ʼaia, ʼaē neʼe ina fakatātā “te kau Faliseo pea mo te kau sekelipa,” neʼe mole manatu tahi ia mo te faʼahi ʼaia.​—Luka 15:2.

Neʼe ʼIta Te Tēhina Lahi

4, 5. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui neʼe “hēhē” foki mo te tēhina ʼo te foha maumau koloā?

4 “Kae neʼe nofo te foha ʼuluaki ʼi te ʼu gāueʼaga, pea ʼi tana liliu mai pea mo fakaōvi mai ki te ʼapi, neʼe logo ia ki te musika pea mo te ʼu meʼe. Pea neʼe ina pāui ai ke ʼalu age kia te ia te tokotahi ʼi te kau hahaʼi faifekau, pea neʼe ina fehuʼi age pe koteā te faka ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaia. Neʼe ʼui maʼana kia te ia, ‘Kua haʼu tou tēhina, pea kua matehi e tau tāmai te vitulo sino ʼaē kei mui, koteʼuhi he kua ina toe maʼu ia ia ʼe mālōlō pe.’ Pea neʼe ʼita ai, pea neʼe mole fia hū ia ki fale.”​—Luka 15:​25-28.

5 ʼE mahino mai, ʼi te lea fakatātā ʼa Sesu, neʼe mole ko te foha maumau koloā tokotahi pe ʼaē neʼe tau mo he fihifihia. ʼE ʼui fēnei e te tohi: “Neʼe ko te ʼu foha toko lua ʼo te lea fakatātā ʼaē neʼe hēhē, koteʼuhi ko te tahi neʼe agahala ʼo fai te ʼu aga fakalialia, pea ko te tahi neʼe kivi ʼi tana manatu ʼaē ʼe faitotonu.” Koutou fakatokagaʼi neʼe mole fiafia te tēhina ʼo te foha maumau koloā kae neʼe “ ʼita.” Ko te kupu faka Keleka ʼaē ʼe haʼu mai ai te kupu “ ʼita,” ʼe mole faka ʼuhiga pe ia ki te hoko ʼo he kē, kae ʼe ko te taupau tuʼumaʼu ʼo he faʼahiga manatu. ʼE tou mahino ai ko te tēhina ʼo te foha maumau koloā neʼe ina taupau tona ʼita, koia neʼe manatu ai ʼe mole tonu ke fai he fakafiafia ʼi te kua toe liliu mai ʼa he tahi neʼe mole tonu ke mavae ʼi te loto fale.

6. Ko ai ʼaē ʼe ina fakatātā te tēhina ʼo te foha maumau koloā, pea koteā tona tupuʼaga?

6 ʼE fakatātā lelei e te tēhina ʼo te foha maumau koloā te hahaʼi ʼaē neʼe ʼiʼita ʼuhi ko te manavaʼofa pea mo te lototokaga ʼaē neʼe fakahā e Sesu ki te kau agahala. Ko te hahaʼi ʼaia ʼaē neʼe nātou ʼui pe ʼo ʼuhiga mo nātou totonu ʼe nātou faitotonu, neʼe mole malave kia nātou te manavaʼofa ʼo Sesu; tahi ʼaē meʼa, neʼe mole nātou maʼu te fiafia ʼaē neʼe maʼu ʼi selo mokā fakamolemole ki he tagata agahala. Kae neʼe nātou ʼiʼita ʼi te manavaʼofa ʼaē neʼe fakahā e Sesu, pea neʼe nātou kamata “mahalohalo kovi” ʼi ʼonatou loto. (Mateo 9:​2-4) ʼI te tahi lakaga, neʼe ʼiʼita lahi te tahi kau Faliseo pea neʼe nātou pāui te tagata neʼe fakamālōlō e Sesu pea neʼe nātou “kapu ai ia ia ki tuʼa” ʼi te sinakoka, ʼo nātou fakamavae mai ai! (Soane 9:​22, 34) Ohage ko te tēhina ʼo te foha maumau koloā, ʼaē neʼe “mole fia hū ia ki fale,” neʼe fakafisi te kau takitaki lotu Sutea ki te fealagia ʼaē ke nātou “fiafia mo te hahaʼi ʼaē ʼe fiafia.” (Loma 12:15) Pea ʼi te hoko atu ʼo tana fakamatala te lea fakatātā, neʼe fakahā e Sesu tanatou fakakaukau kovi.

Ko He Fakakaukau Kovi

7, 8. (a) He koʼe neʼe mole mahino te tēhina ʼo te foha maumau koloā ki te ʼuhiga ʼo he foha? (b) He koʼe neʼe mole tatau te foha lahi mo tana tāmai?

7 “Koia neʼe haʼu ai tana tāmai ki tuʼa ʼo kole mamahi age ki ai. Kae moʼo tali neʼe ʼui maʼana ki tana tāmai, ‘Koʼeni ko taʼu e fia mo taku tauhi kia te koe ohage he tagata kaugana, pea neʼe mole heʼeki ʼau talagataʼa ki tau fakatotonu, kae kia te ʼau, neʼe mole heʼeki pe la ke foaki mai he ʼuhiʼi tao ke ʼau fakafiafia ai mo ʼoku kaumeʼa. Kae ʼi te tau mai pe ʼo tou foha ʼaenā, ia ia ʼaē neʼe ina kai tou ʼu koloā mo te kau paomutu, kua ke matehi koe maʼa ia te vitulo sino ʼaē kei mui.’ ”​—Luka 15:​28-30.

8 ʼI tana ʼu palalau ʼaia, neʼe fakahā lelei ai e te tēhina ʼo te foha maumau koloā tana mole mahino ki te ʼuhiga moʼoni ʼo he foha. Neʼe hage maʼa ia tana gāue ki tana tāmai ko hana gāue maʼa he patolo. ʼE hage pe ko te meʼa ʼaē neʼe ina ʼui ki tana tāmai: “Neʼe ʼau tauhi kia te koe ohage he tagata kaugana.” ʼE moʼoni, neʼe mole he temi neʼe mavae ai te foha lahi ʼaia ʼi te loto fale pea neʼe mole talagataʼa ki te fakatotonu ʼo tona tāmai. Kae neʼe fakalogo koa ki tana tāmai he neʼe ʼofa ki ai? Neʼe fiafia moʼoni koa ʼi tana tauhi ki tana tāmai, pe neʼe liliu māmālie ʼo fakafīfīmālie, ʼo manatu ʼi tona loto ko ia ʼe ko he foha lelei heʼe ina fai tana ʼu gāue “ ʼi te gāueʼaga”? Kanapaula neʼe ko he foha ʼe ʼofa moʼoni, pea he koʼe koa neʼe mole manatu ohage ko tana tāmai? ʼI te temi ʼaē neʼe feala ai ke manavaʼofa ki tona tēhina veliveli, he koʼe koa neʼe mole hake ʼi tona loto he ʼofa ki ai?​—Vakaʼi ia Pesalemo 50:20-​22.

9. Koutou fakamahino pe koʼe neʼe tatau te kau takitaki lotu Sutea mo te foha lahi.

9 Neʼe tatau te kau takitaki lotu Sutea mo te foha lahi ʼaia. Neʼe nātou manatu ʼe nātou agatonu ki te ʼAtua he neʼe nātou mulimuli lelei ki te ʼu lao. ʼE moʼoni, ʼe maʼuhiga te fakalogo. (1 Samuele 15:22) Kae ʼi tanatou faka maʼuhigaʼi fau te ʼu gāue faka lotu, neʼe liliu ai te tauhi ki te ʼAtua ko he meʼa ʼe mole kei fai ʼaki te loto katoa, kae neʼe ko he tauhi pe ia neʼe nātou fai ke hā ki tuʼa kae mole ʼi ai hona ʼuhiga fakalaumālie moʼoni. Neʼe nātou manatu tuʼumaʼu pe ki tanatou ʼu talatisio. Neʼe mole kei ʼi ai he ʼofa ʼi tonatou loto. Koia neʼe nātou faka ʼuhiga ai te hahaʼi ohage ko he efu ʼi ʼonatou lalo vaʼe, pea neʼe nātou fehiʼa kia nātou ʼo nātou fakahigoaʼi te hahaʼi ʼaia ko he “kau malaʼia.” (Soane 7:​49) Koia, ʼe feala feafeaʼi ke leleiʼia e te ʼAtua te ʼu gāue ʼa te kau tagata takitaki ʼaia, kae neʼe mamaʼo ʼaupito tonatou loto ia te ia?​—Mateo 15:​7, 8.

10. (a) He koʼe ko te ʼui ʼaē “ ʼE ʼau loto ki te manavaʼofa ka mole ki te sakilifisio” neʼe ko he tokoni lelei ʼaia? (b) He koʼe ʼe ko he meʼa mamafa te mole maʼu ʼo te manavaʼofa?

10 Neʼe ʼui e Sesu ki te kau Faliseo ke nātou “ ʼolo ʼo ako te faka ʼuhiga ʼo te lea ʼaenī: ‘ ʼE ʼau loto ki te manavaʼofa ka mole ko te sakilifisio.’ ” (Mateo 9:​13; Osea 6:6) Neʼe mole kei nātou ʼiloʼi pe koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe maʼuhiga tāfito, heʼe kapau neʼe mole nātou maʼu te loto manavaʼofa, pea neʼe mole he ʼaoga ʼo te ʼu sakilifisio fuli ʼaē neʼe nātou fai. Neʼe maʼuhiga te faʼahi ʼaia, heʼe ʼui e te Tohi-Tapu, ia mata ʼo te ʼAtua, ko “nātou ʼaē ʼe mole manavaʼofa” ʼe nātou kau ia nātou ʼaē ʼe “tau mo te mate.” (Loma 1:​31, 32) Koia ʼe mole tou punamaʼuli ai ki te ʼui ʼa Sesu ko te kalasi ʼo te kau takitaki lotu ʼe tonu ke fakaʼauha ʼo heʼegata. ʼE mahino ia, neʼe maʼua ke hoko kia nātou te fakamāu ʼaia, ʼuhi ko tanatou heʼe manavaʼofa. (Mateo 23:33) Kae neʼe lagi feala ke fai he tokoni ki ʼihi ʼo te kalasi ʼaia. ʼI te fakaʼosi ʼo tana lea fakatātā, neʼe faiga e Sesu ke ina fakatonutonuʼi te manatu ʼo te kau Sutea ʼaia ʼaki te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e te tāmai ki tona foha lahi. Tou vakaʼi peʼe feafeaʼi te faʼahi ʼaia.

Te Manavaʼofa ʼo Te Tāmai

11, 12. Koteā te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e te tāmai ʼo te lea fakatātā ʼa Sesu ke tupu ʼaki ai he fakakaukau ʼo tona foha lahi, pea koteā ʼaē neʼe fia ʼui age e te tāmai ʼi tana fakaʼaogaʼi te kupu “tou tēhina”?

11 “Pea neʼe ʼui ai maʼana kia te ia, ‘Tama, ʼe ke nofo tuʼumaʼu pe mo ʼau, pea ko meʼa fuli ʼa ʼaku ʼe ʼa ʼau ia; kaʼe ʼe tonu pe ke tou gaoʼi pea mo tou fakafiafia, koteʼuhi ko tou tēhina ʼaenī neʼe mate pea kua toe maʼuli mai; neʼe kua puli ia pea kua toe maʼu.’ ”​—Luka 15:31, 32.

12 Koutou fakatokagaʼi, ʼe fakaʼaogaʼi e te tāmai te kupu “tou tēhina.” Koteā tona tupuʼaga? Koutou manatuʼi, ʼi muʼa atu, ʼi tana palalau ki tana tāmai, neʼe ʼui e te foha lahi ʼo ʼuhiga mo te foha maumau koloā, ko “tou foha”​—kae neʼe mole ina ʼui ko “toku tēhina.” Neʼe mole kei ina faka ʼuhiga ia ia ʼe ko hona tēhina totonu pea ʼe nā tāmai tahi. ʼI tona fakahagatonu, neʼe fia ʼui age ʼi te temi ʼaia e te tāmai ki tona foha lahi: ‘ ʼE mole ko hoku foha pe, kae ʼe ko tou tēhina, tou kakano pea mo tou toto totonu. Koia ʼe tonu ai ke tou fakafiafia ʼi tana toe liliu mai!’ Neʼe tonu ke mahino lelei ki te kau takitaki Sutea te meʼa ʼaē neʼe fakahā age e Sesu. Ko te kau agahala ʼaē neʼe nātou fehiʼa ki ai, ʼi tona ʼuhiga moʼoni, neʼe ko ʼonatou ʼu “tēhina.” Pea “ ʼe mole he tagata agatonu ʼi te kele ʼe ina fai tuʼumaʼu te meʼa ʼaē ʼe lelei pea ʼe mole agahala.” (Tagata Tānaki 7:​20) Koia neʼe tonu ai ke fakafiafia te kau Sutea fialahi ʼaia ʼi te fakahemala ʼa te kau agahala.

13. Koteā te fehuʼi ʼaē ʼe fai mai kia tatou ʼi te fakaʼosi ʼo te lea fakatātā ʼa Sesu?

13 ʼE fakaʼosi te lea faka fakatātā ʼi te ʼosi palalau ʼa te tāmai. ʼE hage ia neʼe tuku e Sesu ki te hahaʼi ʼaē neʼe fakalogo ke nātou fakaʼosi e nātou totonu te hisitolia ʼaia. Tatau aipe pe neʼe koteā te tali ʼaē neʼe fai e te foha, kae neʼe ʼi ai te fehuʼi neʼe tonu ke tali kiai ia nātou fuli ʼaē neʼe fakalogo, ‘ ʼE koutou fiafia anai koa mokā fiafia te lagi ʼi te fakahemala ʼa he tagata agahala?’ ʼE feala ke toe tali mo te kau Kilisitiano ia ʼaho nei ki te fehuʼi ʼaia. ʼO feafeaʼi?

Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Manavaʼofa ʼo Te ʼAtua Ia ʼAho Nei

14. (a) ʼE lava feafeaʼi hatatou maʼuliʼi te tokoni ʼa Paulo ʼaē ʼe tou maʼu ia Efesi 5:1 mokā faka ʼuhiga ki te manavaʼofa? (b) ʼO ʼuhiga mo te manavaʼofa ʼo te ʼAtua, koteā te manatu hala ʼaē ʼe tonu ke tou tokakaga kiai?

14 Neʼe tokoni fēnei ia Paulo ki te kau Efesi: “Koutou liliu ko he kau faʼifaʼitaki ʼo te ʼAtua, ohage ko he ʼu fānau ʼofaina.” (Efesi 5:1) Koia, ʼi totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe tonu ke tou loto fakafetaʼi ki te manavaʼofa ʼo te ʼAtua, ʼo tou fakahū mālohi te kalitate ʼaia ki totatou loto, pea mo tou fakaʼaogaʼi ʼi tatatou ʼu felogoi mo te hahaʼi. Kae ʼe tonu ke tou tokakaga. ʼE mole tonu leva ke tou manatu ko te manavaʼofa ʼo te ʼAtua ʼe mole ina koviʼia he agahala mamafa. Ohage la, ʼe ʼi ai ʼihi ʼe feala ke nātou fakakaukauʼi fēnei, ‘Kapau ʼe ʼau fai he agahala, pea ʼe feala pe ke ʼau kole ki te ʼAtua ke ina fakamolemole mai, pea ʼe manavaʼofa anai kia ʼau.’ ʼE tatau anai te manatu ʼaia mo te meʼa ʼaē neʼe fakahigoaʼi e te tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu ko Suta, ko te “fakaliliu ʼo te ʼofa makehe ʼo totatou ʼAtua ko he takuʼaki ʼo tanatou ʼu aga heʼeʼaoga.” (Suta 4) Logope la ko Sehova ʼe manavaʼofa, kae “ ʼe molemo ina fakahāo anai mai te tūʼa” te kau agahala ʼaē ʼe mole fia fakahemala.​—Ekesote 34:7; vakaʼi ia Sosue 24:19; 1 Soane 5:​16.

15. (a) He koe ʼe tonu ke fakafuafua lelei e te kau tagata ʼāfea tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo te manavaʼofa? (b) Logope la ʼe mole nātou tali te agahala ʼaē neʼe fai ʼaki te loto faʼitaliha, kae koteā ʼaē ʼe tonu ke faiga e te kau tagata ʼāfea ke nātou fai, pea koteā tona tupuʼaga?

15 ʼI te tahi faʼahi, ʼe tonu ke tou tokakaga ke ʼaua naʼa tou liliu ʼo aga fefeka pea mo tou fakamāuʼi ia nātou ʼaē ʼe fakahemala moʼoni pea mo lotomamahi ʼo ʼalutahi mo te finegalo ʼo te ʼAtua. (2 Kolonito 7:​11) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe foaki e Sehova tana faga ōvi ki te kau tagata ʼāfea, koia ʼe maʼuhiga ai ke fakafuafua lelei tuʼumaʼu tanatou ʼu manatu ki te faʼahi ʼaia, tāfito la mokā nātou fai he ʼu fakamāu. ʼE tonu ke taupau te kokelekasio faka Kilisitiano ke maʼa, pea ʼe ʼui mai e te Tohi-Tapu ke “toʼo kehe te tagata agakovi,” ke fakamavae. (1 Kolonito 5:​11-​13) Pea ʼe lelei te fakahā ʼo te manavaʼofa mokā ʼe hā lelei mai ʼe tonu ke fai te faʼahi ʼaia. Koia, logope la ʼe mole tali e te kau tagata ʼāfea te agahala ʼaē neʼe fai ʼaki te loto faʼitaliha, kae ʼe nātou faiga ke nātou fakahā te ʼofa pea mo te manavaʼofa, ʼo mulimuli pe ki te meʼa ʼaē ʼe faitotonu. ʼE nātou tokakaga ki te pelesepeto ʼaenī ʼa te Tohi-Tapu: “Ko te fakamāu ʼe mole fai anai ʼaki te manavaʼofa ki ʼaē neʼe mole manavaʼofa. ʼE mālo te manavaʼofa ʼi te fakamāu.”​—Sake 2:​13; Tāʼaga Lea 19:17; Mateo 5:7.

16. (a) ʼAki te Tohi-Tapu, koutou fakahā te loto moʼoni ʼa Sehova ke toe liliu mai kia te ia te hahaʼi ʼaē neʼe hēʼia. (b) ʼE feala feafeaʼi ke tou fakahā ʼe tou tali mo tatou te toe liliu mai ʼa te kau agahala ʼaē ʼe fakahemala?

16 ʼE hā lelei ʼi te lea fakatātā ʼo te foha maumau koloā, ko Sehova ʼe loto ke toe liliu mai kia te ia ia nātou ʼaē neʼe hēʼia. Koia, ʼe ina fakaafe tuʼumaʼu pe nātou, ʼo aʼu ki te temi ʼaē ka nātou fakamoʼoni ai kua nātou fakahemala katoa. (Esekiele 33:11; Malakia 3:7; Loma 2:​4, 5; 2 Petelo 3:9) Ohage ko te tāmai ʼo te foha maumau koloā, ʼe gaohi fakalelei e Sehova ia nātou ʼaē ʼe toe liliu mai, ʼo ina toe tali nātou ko hana fānau moʼoni. ʼE koutou faʼifaʼitakiʼi koa ia Sehova ʼi te faʼahi ʼaia? Ka toe tali ʼi te kokelekasio he tēhina peʼe ko he tuagaʼane neʼe fakamavae, e feafeaʼi tokotou loto? Kua tou ʼiloʼi ʼe “fiafia te lagi.” (Luka 15:7) Kae ʼe toe fiafia koa mo te kele, mo takotou kokelekasio, pea mo koutou? Peʼe ohage ko te foha lahi ʼo te lea fakatātā, ʼe koutou ʼiʼita koa, ʼo mole koutou tali ia ia he neʼe kua mavae ʼi te faga ōvi ʼa te ʼAtua?

17. (a) Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi Kolonito ʼi te ʼuluaki sēkulō, pea neʼe koteā te tokoni ʼaē neʼe fai e Paulo ki te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia? (b) He koʼe neʼe ʼaoga te tokoni ʼaē neʼe fai e Paulo, pea ʼe feala feafeaʼi ke tou maʼuliʼi te tokoni ʼaia ia ʼaho nei? (Vakaʼi foki mo te talanoa ʼo te faʼahi mataʼu.)

17 Moʼo tokoni kia tatou ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, tou vakaʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi Kolonito ʼi te taʼu 55 ʼo totatou temi. Neʼe ʼi ai te tagata neʼe fakamavae, pea ki muli age neʼe fakahemala. Koteā ʼaē neʼe tonu ke fai e te ʼu tēhina? Neʼe tonu koa ke nātou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo tana fakahemala pea mo hoko atu tanatou fakamamaʼo mai ia ia? Kailoa ia. Neʼe uga fēnei e Paulo te kau Kolonito: “ ʼE tonu ke koutou fakamolemole kia te ia ʼaki he loto katoa pea mo fakaloto fīmālieʼi ia ia, ke ʼaua naʼa ʼi ai he faʼahiga meʼa pe ʼe taʼomia ai te taʼi tagata ʼaia ʼuhi ko tona lotomamahi ʼaupito. Koia, ʼe ʼau kole atu ke koutou fakamoʼoni takotou ʼofa kia te ia.” (2 Kolonito 2:​7, 8) ʼI te agamāhani, ko te kau agahala ʼaē kua fakahemala ʼe nātou ufiufi pea mo nātou lotovaivai. Koia ʼe ʼaoga ai ke fakafimālieʼi te loto ʼo nātou ʼaia, ke fakahā age ʼe ʼofainaʼi nātou e tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane pea mo Sehova. (Selemia 31:3; Loma 1:​12) Ko te faʼahi ʼaia ʼe maʼuhiga. Koteā tona tupuʼaga?

18, 19. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi ki muʼa atu e te kau Kolonito, tanatou fakagafua te fai ʼo te agahala? (b) Neʼe feala feafeaʼi ke “kākāʼi e Satana” ia te kau Kolonito, mo kapau ʼe mole nātou fakahā he loto manavaʼofa?

18 ʼI tana fakaloto mālohi te kau Kolonito ke nātou loto fakamolemole, neʼe fakahā age e Paulo tona tupuʼaga ʼo ina ʼui, “ke mole kākāʼi tatou e Satana, heʼe mole pulipuli kia tatou tana ʼu fakatuʼutuʼu.” (2 Kolonito 2:​11) Koteā tona faka ʼuhiga? ʼI muʼa atu, neʼe fakatonutonuʼi e Paulo te kokelekasio ʼo Kolonito ʼi tanatou tali ke fai te agahala ʼaia. Neʼe nātou fakagafua ki te tagata ʼaia ke agahala ʼo mole nātou fakatūʼa ia ia. ʼAki te aga ʼaia, ko te kokelekasio​—kae tāfito te kau tagata ʼāfea​—neʼe nātou fai te meʼa ʼaē neʼe loto kiai ia Satana, ke ʼulihi ai te matagafua ʼo te kokelekasio.​—1 Kolonito 5:​1-5.

19 Kae kapau leva neʼe mole nātou fia fakamolemole kia ia ʼaē neʼe fakahemala, neʼe kākāʼi nātou e Satana. ʼO feafeaʼi? He neʼe feala ke fakaʼaogaʼi e Satana tanatou aga fefeka pea mo tanatou mole loto manavaʼofa. Kapau neʼe liliu te tagata agahala ʼaē neʼe fakahemala ʼo “taʼomia” ʼuhi ko tona lotomamahi ʼaupito​—peʼe ohage ko tona fakaliliu ʼi te Tohi-Tapu Today’s English Version, “ ʼo lotomamahi ʼaupito ʼo līaki katoa [tana ʼu faiga]”​—neʼe ko he maʼua mamafa ʼaē neʼe ʼamo e te kau tagata ʼāfea ia muʼa ʼo Sehova! (Vakaʼi ia Esekiele 34:6; Sake 3:1) Ko te tupuʼaga la ʼaia, ʼi te ʼosi fakatokaga e Sesu ki tana ʼu tisipulo ke ʼaua naʼa nātou fakatupu tūkia ki “he tahi ia nātou liliki ʼaenī,” neʼe ina ʼui fēnei: “Ke koutou tokakaga kia koutou. Kapau ʼe agahala tou tēhina, fakatonutonuʼi ia ia, pea kapau ʼe fakahemala, fakamolemole kia te ia.”a​—Luka 17:​1-4.

20. E feafeaʼi te fiafia ʼo selo pea mo te kele mokā fakahemala he tahi neʼe agahala?

20 ʼI te taʼu fuli, ko te lauʼi afe hahaʼi ʼaē ʼe toe liliu mai ki te tauhi moʼoni, ʼe nātou loto fakafetaʼi ki te manavaʼofa ʼaē ʼe fakahā age e Sehova kia nātou. ʼE ʼui fēnei e te tuagaʼane ʼo ʼuhiga mo tona toe tali ʼi te kokelekasio: “ ʼE mole heʼeki he temi ʼi toku maʼuli neʼe ʼau fiafia lahi feiā ai.” ʼE mahino ia neʼe toe fiafia mo te kau ʼaselo. ʼOfa pe ke tou ‘fiafia fakatahi mo selo’ mokā fakahemala he tahi neʼe agahala. (Luka 15:7) Kapau ʼe tou fai te meʼa ʼaia, pea ʼe tou faʼifaʼitakiʼi te manavaʼofa ʼo Sehova.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Logope la ʼe hage mai neʼe hili he kiʼi temi nounou pea toe tali ʼi te kokelekasio te tagata ʼaē neʼe agahala ʼi Kolonito, kae ʼe mole tonu ke fakaʼaogaʼi te faʼahi ʼaia ohage ko he meʼa ʼe tonu ke muliʼi ʼo ʼuhiga mo nātou fuli ʼaē kua fakamavae. ʼE nātou kehekehe fuli. Ko ʼihi kau agahala, ʼe nātou fakahemala atu aipe ʼi tonatou ʼosi fakamavae. Kae ko ʼihi, ʼe fakalaka he temi loaloaga ʼi muʼa ʼo tanatou fakahemala. Kae ʼi te ʼu faʼahi fuli ʼaia, ko nātou ʼaē ʼe toe tali ʼi te kokelekasio ʼe tonu muʼa ke nātou fakahā he lotomamahi ʼe ʼalutahi mo te finegalo ʼo te ʼAtua pea, kapau ʼe feala, ʼe tonu ke nātou fakahā he ʼu gāue ʼe hā ai tanatou fakahemala.​—Gāue 26:20; 2 Kolonito 7:​11.

Toe Fakamanatu

◻ Koteā te ʼu agaaga ʼaē ʼe tatau ai te tēhina ʼo te foha maumau koloā pea mo te kau takitaki lotu Sutea?

◻ Neʼe mole mahino feafeaʼi ki te tēhina ʼo te foha maumau koloā, te ʼuhiga moʼoni ʼo te foha?

◻ ʼI tatatou fakahā te manavaʼofa ʼo te ʼAtua, koteā te ʼu faʼahi ʼaē e lua ʼe tonu ke tou tekeʼi?

◻ Ia ʼaho nei, ʼe lava feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi te manavaʼofa ʼo te ʼAtua?

[Talanoa ʼo te pasina 17]

“KOUTOU FAKAMOʼONI TOKOTOU ʼOFA KIA TE IA”

ʼO ʼuhiga mo he tahi neʼe fakamavae ʼuhi ko tana agahala, kae fakahemala, neʼe ʼui fēnei e Paulo ki te kokelekasio ʼo Kolonito: “ ʼE ʼau fakaloto mālohiʼi koutou ke koutou fakamoʼoni tokotou ʼofa kia te ia.” (2 Kolonito 2:8) Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “fakamoʼoni” ʼe ko he kupu ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te lao ko tona faka ʼuhiga ko te “fakapapauʼi.” Ei, ko nātou ʼaē neʼe fakahemala pea toe tali ʼi te kokelekasio ʼe tonu ke nātou logoʼi ʼe tou ʼofa kia nātou pea mo tou fiafia ʼi tanatou toe kau ki te kokelekasio.

Kae ʼe tonu ke tou manatuʼi, ko te tokolahi ʼi te kokelekasio ʼe mole nātou ʼiloʼi te tupuʼaga ʼo te fakamavae ʼo he tahi peʼe ko tona toe tali ʼi te kokelekasio. Pea tahi ʼaē meʼa, ko ʼihi neʼe lagi lotomamahi ʼaupito​—pea lagi nātou lotomamahi fualoa​—ʼi te agahala ʼaē neʼe fai e ia ʼaē kua fakahemala. Koia, kapau neʼe kita mamahi ʼi te agahala ʼaē neʼe ina fai, pea ʼe mahino ia ʼe lagi faigataʼa anai hatatou fiafia mokā tala ifo tona kua toe tali ʼi te kokelekasio, ʼo aʼu pe ki te temi ʼaē ʼe hoki feala ke tou tali e tatou totonu tana kua toe liliu mai.

ʼE mālohi ai te tui ʼa nātou ʼaē kua toe tali ʼi te kokelekasio mokā nātou ʼiloʼi kua tou fiafia ʼi tanatou toe liliu mai! ʼE feala ke tou fakaloto mālohiʼi te hahaʼi fakahemala ʼaia, ʼo tou fai palalau mo nātou pea mo fakatahi mo nātou ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, ʼi te fai faka mafola, pea ʼi te tahi age ʼu ʼaluʼaga. ʼI tatatou fakamoʼoni ʼaia, peʼe ʼi tatatou fakapapauʼi totatou ʼofa ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼaia, ʼe mole faka ʼuhiga ʼe mole tou koviʼia te ʼu agahala mamafa ʼaē neʼe nātou fai. Kae, ʼo fakatahi mo te ʼu kautau ʼaē ʼi selo, ʼe tou fiafia ʼi tonatou līaki tonatou maʼuli agahala pea mo tanatou toe liliu mai kia Sehova.​—Luka 15:7

[Paki ʼo te pasina 15]

Neʼe mole fia fakafiafia te foha lahi ʼi te toe liliu mai ʼo tona tēhina

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae