‘Koutou Kumi Te Tokalelei Mo Haga Muliʼi’
“Kapau e feala, i te temi e kei fakalogo ai kia koutou, koutou nofo tokalelei mo te hahai fuape.”—Loma 12:18.
1, 2. He koʼe ʼe mole lava foaki e te tagata he tokalelei ʼe tologa anai?
KOUTOU fakakaukauʼi age muʼa he fale neʼe laga pea ʼe mole mālohi tona fakatafito, pea kua popo tona ʼu pou ʼo feiā aipe ki tona ʼato. ʼE koutou fia nonofo anai koa ʼi he fale feiā? Kailoa. Tatau aipe mo kapau ʼe toe pena, kae ko te fale ʼaia ʼe mole kei mālohi ia. ʼAki te temi, ʼe lagi maumau anai.
2 ʼE hage pe te tokalelei ʼo te mālama ʼaenī ko te fale ʼaia. Neʼe laga ʼaki te ʼu fakatafito ʼe mole mālohi—ko te ʼu fakapapau pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te tagata “ ʼaē ʼe mole ʼa ia te fakamaʼuli.” (Pesalemo 146:3) Lolotoga te hisitolia, neʼe hoko te ʼatu ʼu fihi faka puleʼaga, faka fenua pea mo te ʼu telepi. ʼE moʼoni, neʼe ʼi ai te ʼu kiʼi temi tokalelei, kae neʼe feafeaʼi te tokalelei ʼaia? Kapau ʼe fetauʼaki he ʼu puleʼaga e lua, ʼosi ʼaia pea nā fakatokatoka koteʼuhi neʼe mālo te tahi ia nāua peʼe mole nā maʼu he fua ʼo tanā fetauʼaki ʼaia. Kae ʼe faka ʼuhiga feafeaʼi te taʼi tokalelei ʼaia? ʼE kei hoko pe te ʼu tau heʼe kei ʼi ai te ʼu loto fehiʼa, te ʼu loto mahalohalo pea mo te maheka. ʼE hage pe te tokalelei ʼaia ko he meʼa moʼo fakamalū te fehiʼa, kae ʼe mole tologa te tokalelei ʼaia.—Esekiele 13:10.
3. He koʼe ʼe kehekehe te tokalelei ʼa te hahaʼi ʼa te ʼAtua pea mo te tokalelei ʼaē ʼa te tagata?
3 Kae ʼe tou lava maʼu te tokalelei moʼoni ʼi te mālama maveuveu ʼaenī. ʼIfea? ʼI te lotolotoiga ʼo te kau tisipulo ʼa Sesu Kilisito, ia te kau Kilisitiano moʼoni, te hahaʼi ʼaē ʼe nātou muliʼi te ʼu folafola ʼa Sesu pea mo nātou faʼifaʼitakiʼi tona maʼuli. (1 Kolonito 11:1; 1 Petelo 2:21) ʼE moʼoni te tokalelei ʼaē ʼe maʼu e te kau Kilisitiano moʼoni ʼo te ʼu faʼahiga lanu, mo tuʼulaga pea mo te ʼu puleʼaga kehekehe, koteʼuhi ʼe nātou felogoi lelei mo te ʼAtua, pea ʼe nātou tui ki te sakilifisio faitotogi ʼo Sesu Kilisito. Ko tonatou tokalelei ʼe ko te meʼa ʼofa mai te ʼAtua, kae mole ko he meʼa neʼe fakatuʼu e te tagata. (Loma 15:33; Efeso 6:23, 24) Ko te fua ʼaia ʼo tanatou fakalogo ki te “ ʼAliki ʼo te Tokalelei,” ko Sesu Kilisito, pea mo tanatou atolasio kia Sehova, ia “te ʼAtua ʼo te ʼofa pea mo te tokalelei.”—Isaia 9:6; 2 Kolonito 13:11, MN.
4. ʼE “muliʼi” feafeaʼi te tokalelei e he Kilisitiano?
4 Ko te hahaʼi agahala ʼe mole nātou maʼu fakafuanoa te tokalelei. Koia neʼe ʼui ai e Petelo ʼe tonu ki te Kilisitiano takitokotahi “ke ina kumi te tokalelei pea ke ina haga muliʼi.” (1 Petelo 3:11, MN ) ʼE tou lava maʼu feafeaʼi te tokalelei ʼaia? ʼE tou maʼu te tali kiai ʼi te lea faka polofeta ʼo temi muʼa. ʼAki ia Isaia, neʼe ʼui fēnei e Sehova: “Ko tou ʼu foha fuli ʼe nātou liliu anai ko he ʼu hahaʼi neʼe akoʼi e Sehova, pea ko te tokalelei ʼo tou ʼu foha ʼe mahu anai.” (Isaia 54:13; Filipe 4:9) Ei, ʼe maʼu te tokalelei moʼoni e te hahaʼi ʼaē ʼe nātou muliʼi te ʼu akonaki ʼa Sehova. Tahi ʼaē meʼa, ko te tokalelei pea mo “te ofa, te fiafia, . . . te kataki, te agalelei, te agaofa, te agatonu, te agamalu, te agalolomi,” ʼe ko te fua ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua. (Kalate 5:22, 23) ʼE mole lava maʼu e he tahi te tokalelei mo kapau ʼe mole ʼofa, ʼe mole fiafia, ʼe mole faʼa kātaki, ʼe mole agalelei, ʼe mole agatonu, pea ʼe agakovi mo agamālohi, peʼe mole loto lolomi.
“Koutou Nofo Tokalelei Mo Te Hahai Fuape”
5, 6. (a) Koteā ʼaē ʼe kehekehe ai te maʼuli ʼi te tokalelei pea mo te manako ki te tokalelei? (b) ʼE fia tokalelei te kau Kilisitiano mo ai?
5 Neʼe ʼui ko te tokalelei ʼe “ko he ʼaluʼaga fīmālie.” ʼAki tona faka ʼuhiga ʼaia, ʼe lahi ai anai he ʼu ʼaluʼaga ʼe mole hoko ai he ʼu fihi. Pea tatau aipe mo he tahi kua mate ʼe ʼui kua fīmālie! Kae ke kita maʼu te tokalelei moʼoni, ʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa ʼe pipiki ki te tokalelei. ʼI tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Manuʼia ia nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei, heʼe fakahigoa anai nātou ko te ʼu ‘foha ʼo te ʼAtua.’ ” (Mateo 5:9, MN ) Neʼe palalau Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe nātou ʼamanaki liliu ko te ʼu foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua pea ʼe nātou maʼu anai te maʼuli tuputupua ʼi te lagi. (Soane 1:12; Loma 8:14-17, MN ) Pea ki muli age, ko te hahaʼi agatonu fuli ʼaē ʼe mole nātou ʼolo anai ki selo, ʼe nātou kau anai ki “te ateaina o te kololia o te u fanau a te Atua.” (Loma 8:21) ʼE maʼu te taʼi ʼamanaki ʼaia e te hahaʼi pe ʼaē ʼe nātou manako ki te tokalelei. ʼI te lea Faka Keleka ko te kupu “ia nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei” ʼe faka ʼuhiga “ki ni hahaʼi ʼe nātou faiga ki te tokalelei.” ʼI te agamāhani, ʼe kehekehe te maʼuli ʼa he tahi ʼi te tokalelei, pea mo tana manako ki te tokalelei. ʼI te Tohi-Tapu ko te manako ki te tokalelei, ʼe faka ʼuhiga ʼe kita lagolago mālohi ki te ʼu fakatuʼutuʼu fuli ʼo ʼuhiga mo te tokalelei, pea ʼi ʼihi temi ʼe kita fakatupu te tokalelei ʼi te ʼu potu ʼaē ʼe mole maʼu ai.
6 ʼAki te manatu ʼaia, tou vakaʼi te tokoni ʼa te ʼapositolo ko Paulo ki te kau Loma: “Kapau e feala, i te temi e kei fakalogo ai kia koutou, koutou nofo tokalelei mo te hahai fuape.” (Loma 12:18) Neʼe mole ʼui e Paulo ki te kau Loma ke nātou nonofo tokalelei pe, logola ko he faʼahi ʼe tokoni anai kia nātou. Kae neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou fai te ʼu aga ʼaē ʼe lelei ki te tokalelei. Kia ai? Ki te “hahai fuape”—tonatou ʼu famili, tonatou ʼu kaumeʼa Kilisitiano, ʼo feiā mo nātou ʼaē ʼe mole nātou tauhi kia Sehova. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi te kau Loma ‘mo kapau ko he meʼa ʼe fakalogo kia nātou,’ ke nātou fai te ʼu aga ʼaē ke nātou maʼuli tokalelei ai mo ʼihi. Neʼe mole ina uga nātou ke nātou fakafisi ki tanatou tui ʼuhi ko te tokalelei. Kailoa neʼe mole tonu ke nātou fakafihiʼi te hahaʼi, kae ke nātou fakaōvi kia nātou ʼaki pe he fakatuʼutuʼu ki te tokalelei. Neʼe tonu ke fai e te kau Kilisitiano te faʼahi ʼaia kia nātou ʼaē ʼi te kokelekasio peʼe ki te hahaʼi ʼo te mālama. (Kalate 6:10) ʼO mulimuli pe ki te faʼahi ʼaia, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou fekumi tuumau te lelei kia koutou mo te tagata fuape.”—1 Tesalonika 5:15.
7, 8. ʼO ʼuhiga mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou tui kia Sehova, e feafeaʼi he tokalelei ʼa te kau Kilisitiano mo nātou ʼaia, pea koteā tona tupuʼaga?
7 ʼE feafeaʼi hatatou lava maʼuli tokalelei mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole tauhi tahi mo tatou pea mo nātou fakafeagai mai kia tatou? ʼAua naʼa tou fia māʼoluga. Ohage la, ʼe mole lelei anai ke fatufatuʼi he tahi. Neʼe kua fakahā e Sehova te ʼu meʼa ʼaē ka ina ʼamanaki fai ki te ʼu kautahi, kae ʼe mole tonu ke tou palalau kovi ʼo ʼuhiga mo nātou ohage kua tauteaʼi nātou. ʼE mole tonu ke tou fakamāuʼi te hahaʼi, māʼiape la mo nātou ʼaē ʼe fakafeagai mai kia tatou. ʼI tana ʼosi ʼui age kia Tito ke tokoni ki te kau Kilisitiano ʼo Kelete ʼo ʼuhiga mo tanatou fakalogo ki te ʼu puleʼaga fakatagata, neʼe fakamanatuʼi age e Paulo “ke ʼaua naʼa nātou laukovi ki he tahi, ke ʼaua naʼa nātou liliu ko ni ʼu hahaʼi fuhu, ke nātou popoto, ʼo nātou fakahā he agamālū ki te tagata fuli pe.”—Tito 3:1, 2, MN.
8 Kapau ʼe tou tokalelei mo nātou ʼaē ʼe mole tui kia Sehova pea ʼe ko he meʼa lelei moʼo fakahā te moʼoni kia nātou. ʼE moʼoni ʼe mole tonu ke tou fakakaumeʼa mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou “fakatupu kovi ki he ʼu agamāhani lelei.” (1 Kolonito 15:33, MN ) Kae ʼe tou lava fakaʼapaʼapa kia nātou, pea mo faka maʼuhigaʼi te hahaʼi fuli pea mo ʼofa kia nātou. Neʼe tohi fēnei e Petelo: “Koutou mau he aga taulekaleka i te lotolotoga o te hahai pagani, koteuhi ka natou fasituu o uhiga mo koutou, ko koutou ko he hahai agakovi, kae e natou mamata ki autou gaue lelei, pea e natou fakakololia ai ki te Atua i te aho o tana ahiahi mai.”—1 Petelo 2:12.
Te Tokalelei ʼi Te Minisitelio
9, 10. Koteā te faʼifaʼitaki neʼe tuku e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te tokalelei mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole tui kia Sehova?
9 ʼI te ʼuluaki sēkulō neʼe ʼiloa te kau Kilisitiano ʼuhi ko tonatou lototoʼa. Neʼe mole nātou matataku ʼi te faka mafola ʼo te logo lelei, pea ka fai he ʼu fakafeagai kia nātou, pea neʼe nātou fakalogo ki te ʼAtua ohage ko honatou pule kae mole nātou fakalogo ki te tagata. (Gaue 4:29; 5:29) Kae ʼe nātou ʼiloʼi ko te lototoʼa ʼe mole tatau mo te aga heʼe fakaʼapaʼapa. Koutou tokagaʼi te aga ʼa Paulo ʼi tana hāofaki tana tui ʼi muʼa ʼo te Hau ko Helote Akilipa 2. Neʼe ʼohoana ia Helote mo tona tokolua ko Pelenika. Kae neʼe mole faiga e Paulo ke ina fakatonutonuʼi te aga heʼeʼaoga ʼaia ʼa Akilipa. Neʼe ina faka maʼuhigaʼi tāfito te ʼu puani ʼaē neʼe nā felogoi tahi ai, ʼo ina vikiʼi te ʼiloʼi lelei e Akilipa te ʼu agaʼi fenua faka Sutea pea mo tana tui ki te kau polofeta.—Gaue 26:2, 3, 27.
10 Neʼe malualoi koa ia Paulo ki te tagata ʼaē neʼe ina lava faka ʼāteaina ia ia? Kailoa. Neʼe mulimuli pe Paulo ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe kua ina fakatotonu ke palalau kiai pea neʼe palalau ʼaki te moʼoni. Neʼe moʼoni fuli te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakahā age kia Helote Akilipa. (Efeso 4:15) Kae neʼe kumi e Paulo te tokalelei pea neʼe ina ʼiloʼi peʼe feafeaʼi hana liliu “ko te mea fuli ki te tagata fuape.” (1 Kolonito 9:22) Neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ina hāofaki te maʼua ʼaē ke faka mafola ʼo ʼuhiga mo Sesu. ʼI tona ʼuhiga tagata faiakonaki lelei, neʼe kamata palalau ki te meʼa neʼe lava felogoi ai mo Akilipa. Koia neʼe tokoni ia Paulo ki te hau agahala ʼaia ke mahino kia ia, ʼe mole kovi te gāue ʼa te Lotu Faka Kilisitiano.—Gaue 26:28-31.
11. ʼE feafeaʼi hatatou lagolago ki te tokalelei ʼi tatatou minisitelio?
11 ʼE tou lava lagolago feafeaʼi ki te tokalelei ʼi tatatou minisitelio? Ohage ko Paulo, ʼaua naʼa tou fihi mo te hahaʼi. ʼE moʼoni ʼi ʼihi temi ʼe tonu ke tou “fagonogono mo te lototoa te Folafola” moʼo faka lākatonuʼi tatatou tui. (Filipe 1:14) Kae ʼe tou fakatuʼutuʼu tāfito ke tou faka mafola te logo lelei. (Mateo 24:14) Kapau ʼe mahino he tahi ki te moʼoni ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, ʼe feala ai leva ke ina līaki te ʼu akonaki hala faka lotu pea mo fakamaʼa ia ia mai te ʼu aga heʼeʼaoga. Koia kapau ʼe feala, ʼe lelei ke tou palalau ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fia logo anai kiai te hahaʼi, ʼo tou kamata palalau ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou felogoi ai. ʼE mole hoko anai he fai palalau mo kapau ʼe tou fakafeagai ki he tahi, koia kapau ʼe tou palalau fakapotopoto, pea ʼe lagi feala anai ke nātou fia logo ki te logo lelei ʼaē ʼe tou tala age.—2 Kolonito 6:3.
Te Tokalelei ʼi Te Famili
12. ʼI te maʼuli faka famili, ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe tou fakahā ai ʼe tou fia maʼuli tokalelei?
12 Neʼe ʼui e Paulo ko te hahaʼi ʼohoana ʼe nātou “maʼu anai te ʼu mamahi ʼi tonatou kakano.” (1 Kolonito 7:28, MN ) ʼE hoko anai te ʼu faʼahiga ʼaʼahi kehekehe, pea ʼi ʼihi temi ʼe felāveʼi anai te ʼu taumatuʼa mo te ʼu fihifihia. ʼE tonu ke fakatokatoka feafeaʼi te ʼu fihifihia ʼaia? ʼAki te tokalelei. Ko he tahi ʼe fia maʼuli tokalelei, ʼe faiga anai ke ina tāʼofi te fihifihia naʼa toe ʼāsili kovi. ʼO feafeaʼi? ʼUluaki ʼe ina lolomi tona ʼalelo. Ka fakaʼaogaʼi te kiʼi koga veliveli ʼaia ʼo tokita sino moʼo fai he ʼu palalau kona pea mo he ʼu lea kovi, pea ʼe feala ke liliu moʼoni “ko te meʼa kovi ʼe mole lava hona tāʼofi, . . . ʼe fonu ʼi te kafo kona ki te mate.” (Sakopo 3:8, MN ) Ko he tahi ʼe fia maʼuli tokalelei, ʼe ina fakaʼaogaʼi tona ʼalelo moʼo fakaloto mālohi kae mole ina fakaʼaogaʼi moʼo maumauʼi.—Tāʼaga Lea 12:18.
13, 14. ʼE tou lava taupau feafeaʼi te tokalelei mo kapau ʼe tou fai he palalau kovi peʼe tou lotomamahi ʼaupito?
13 ʼI totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, ʼi ʼihi temi ʼe tou fai te ʼu palalau ʼe tou fakahemala ai ki ʼamuli. Ka hoko te meʼa ʼaia, tou foimo fai he ʼu fetogi—tou fai he fakatokatoka. (Tāʼaga Lea 19:11; Kolose 3:13) Koutou tokakaga naʼa koutou higa ki ni ʼu “fihi ʼo ʼuhiga mo he ʼu kupu” pea mo he “ ʼu fihi mālohi ki he ʼu meʼa noa.” (1 Timoteo 6:4, 5, MN ) Kae koutou faiga ke koutou mahino ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo tokotou ʼohoana. Kapau neʼe ina fai atu he ʼu palalau fefeka, ʼaua takotou tali koviʼi. Koutou manatuʼi “mokā malū he tali, pea ʼe ina tekeʼi te ʼita.”—Tāʼaga Lea 15:1.
14 ʼI ʼihi temi ʼe lagi tonu anai ke tou lau te tokoni ʼo Tāʼaga Lea 17:14: “ ʼI muʼa ʼo te hoko ʼo te kē, mavae mai ai.” Koutou fakakaukauʼi lelei te fihifihia, ke feala hakotou ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe tonu ke koutou fai. Ki muli age, kapau kua malū ifo takotou ʼita, pea ʼe lagi feala anai ke fakatokatoka lelei te fihifihia. ʼI ʼihi ʼaluʼaga, ʼe lagi lelei anai hatatou kole tokoni ki he tagata ʼāfea. Ko te ʼu tagata fakapotopoto ʼaia pea mo lotomahino, ʼe feala anai hanatou tokoni ki te ʼu taumatuʼa ʼaē ʼe mole maʼuli tokalelei.—Isaia 32:1, 2.
Te Tokalelei ʼi Te Kokelekasio
15. Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sakopo, koteā te manatu kovi neʼe hoko ʼi te lotolotoiga ʼo te kau Kilisitiano, pea he koʼe ko te manatu ʼaia ʼe “fakakelekele, fakamanu mo fakatemonio”?
15 ʼE ko he meʼa fakaʼofaʼofa, heʼe ko ʼihi Kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou maheheka pea mo fefihiʼaki—pea ko he ʼu meʼa neʼe fakafeagai lahi ki te tokalelei. Neʼe ʼui fēnei e Sakopo: “Ko te poto aia e mole hifo mai oluga, kae e ko te poto fakakelekele, fakamanu mo fakatemonio. Koteuhi ko te faahi e mau ai te fuaʼa mo te fe’filiʼaki, e mau ai te maveuveu mo te u gaue kovi fuape.” (Sakopo 3:14-16) Ko ʼihi ʼe nātou ʼui ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “fe’filiʼaki” ʼe ʼi ai tona pikipikiga mo te manatu pe ʼaē kia kita totonu, peʼe ko te fia maʼu tuʼulaga. Koia neʼe ʼui ai e Sakopo ko te taʼi aga ʼaia ʼe “fakakelekele, fakamanu mo fakatemonio.” ʼI te hisitolia, neʼe fefihiʼaki te ʼu pule ʼo te malamanei, ohage ko he ʼu manu ʼe fetauʼaki. ʼIo, ko te fefihiʼaki ʼe “fakakelekele, fakamanu mo fakatemonio.” Ko te agaaga kākā ʼaia neʼe ʼuluaki hā ʼi te ʼaselo neʼe faiga mālohi ki te tuʼulaga pule, pea neʼe fakafeagai ai kia Sehova ʼAtua pea mo liliu ai ko Satana, te pule ʼo te kau temonio.
16. Neʼe ʼiloga feafeaʼi ʼi ʼihi Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe hage tanatou manatu ko Satana?
16 Neʼe fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano e Sakopo ke ʼaua naʼa tuputupu ia nātou te fefihiʼaki heʼe ko he aga ʼe fakafeagai ki te tokalelei. Neʼe ina tohi fēnei: “ ‘Pe tupu mai fea te u tau, pea e tupu mai fea te u fe’keʼaki iā koutou? Pe mole tupu mai te mea aeni: ko outou holi hala e fetauaki i outou logoʼagasino?” (Sakopo 4:1) ʼI henī ʼe lava faka ʼuhiga te “holi hala e fetauaki” ki te mānumānu koloā peʼe ko te holi ki he tuʼulaga, he mālohi pea mo he logona. Ohage ko Satana, ko ʼihi ʼi te kokelekasio ʼe lagi nātou fia hā, kae mole nātou fia “veliveli” ohage ko tona ʼui e Sesu ki tana kau tisipulo. (Luka 9:48) Ko te faʼahiga manatu ʼaia ʼe kovi ki te tokalelei ʼo te kokelekasio.
17. Ia ʼaho nei, ʼe lava feafeaʼi ki te kau Kilisitiano ʼi te kokelekasio ke nātou maʼuli tokalelei?
17 Ia ʼaho nei, ʼe tonu foki ke tou tekeʼi te fia maʼu koloā, te loto maheka pea mo te mānumānu. Kapau ʼe tou faiga moʼoni ki te tokalelei, pea ʼe mole tou maheheka anai mokā faiva ʼihi ia tatou ʼi te ʼu gāue ʼo te kokelekasio, ʼe mole tou fatufatuʼi anai nātou ʼaki he ʼu manatu fakatupu mahalohalo. Kapau ʼe ʼi ai he faʼahi ʼe tou faiva ai, pea ʼaua naʼa tou fakaʼaogaʼi moʼo hikihiki ʼo tatou, heʼe ʼaki te aga ʼaia ʼe hage leva ʼe tou fia fakahā ai, ʼe haʼele lelei te kokelekasio ʼuhi pe ko totatou ʼu fealagia pea mo totatou poto. ʼE fakatupu maveuveu te taʼi manatu ʼaia, pea ʼe mole maʼu ai anai te tokalelei. Ko te hahaʼi ʼaē ʼe manako ki te tokalelei ʼe mole nātou fia fakahāhā tonatou ʼu faiva, kae ʼe nātou fakaʼaogaʼi fakapotopoto moʼo tokoni ki tonatou ʼu tēhina pea mo fakavikiviki kia Sehova. Kua mahino kia nātou, ʼe ko te ʼofa ʼaē ʼe ʼiloʼi ai he Kilisitiano moʼoni, kae mole ko tona faiva ʼi he gāue.—Soane 13:35; 1 Kolonito 13:1-3.
“Te Tokalelei Ohage Ko Hau ʼu Tagata Taupau”
18. Koteā ʼaē ʼe fai e te kau tagata ʼāfea moʼo taupau te tokalelei?
18 Ko te kau tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio ʼaē ʼe tonu ke nātou fakahā tāfito te faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te tokalelei. Neʼe fakakikite fēnei e Sehova ʼo ʼuhiga mo tana hahaʼi: “ ʼE ʼau fakatuʼu anai te tokalelei ohage ko hau ʼu tagata taupau, pea ko te faitotonu ohage ko hau ʼu hahaʼi tufa gāue.” (Isaia 60:17) ʼO mulimuli ki te ʼu lea faka polofeta ʼaia, ko te kau tagata tauhi ōvi ʼe nātou faiga ke nātou felogoi ʼi te tokalelei pea mo nātou maʼuli tokalelei mo te faga ōvi. ʼE lava felogoi te kau tagata ʼāfea ʼi te tokalelei koteʼuhi ʼe nātou maʼu “te poto mai oluga” ʼaē ʼe lagolago ki te tokalelei pea mo te agapoto. (Sakopo 3:17) ʼI ʼihi temi ʼe feala ke mole ʼalutahi te ʼu manatu ʼa te kau tagata ʼāfea ʼuhi heʼe kehekehe tonatou ʼu haʼuʼaga, pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nātou ʼi tonatou maʼuli. ʼE faka ʼuhiga ai koa ʼe mole nātou maʼu te tokalelei? Kailoa, kapau ʼe nātou fai fakalelei tanatou ʼu felogoi pea ʼe nātou maʼu anai te tokalelei. Ko nātou ʼaē ʼe fia maʼuli tokalelei, ʼe nātou agavaivai mokā nātou fakahā tanatou manatu pea ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼu manatu ʼo tonatou ʼu tēhina. Ko ia ʼaē ʼe lagolago ki te tokalelei, ʼe mole faiga ke tuʼu tana ʼu tonu, kae ʼaki te faikole ʼe ina fakakaukauʼi ai te manatu ʼo tona tēhina. Kapau ʼe mole ko he ʼu manatu ʼe fakafeagai ki he pelesepeto faka Tohi-Tapu, pea ʼi te agamāhani ʼe lahi te ʼu manatu kehekehe ʼe feala hakita fakahā. Kapau ʼe mole mulimuli niʼihi ki tana manatu, pea ʼe mole faiga anai ke tuʼu tana tonu kae ʼe lagolago anai ki te manatu ʼa te tokolahi. Koia, ʼe ina fakahā ai anai tana agapoto. (1 Timoteo 3:2, 3) ʼE mahino ki te ʼu tēhina taupau fakapotopoto ʼe maʼuhiga age te tokalelei ʼi hanatou fia tonuʼia.
19. ʼE fakahoko feafeaʼi e te kau tagata ʼāfea te tokalelei ʼi te kokelekasio?
19 ʼE lagolago te kau tagata ʼāfea ki te tokalelei ʼa te faga ōvi, ʼo nātou tokoni kia nātou pea ʼe mole nātou valokiʼi tanatou ʼu faiga. ʼE moʼoni ʼi ʼihi temi ʼe tonu ke fakatonutonuʼi ʼihi. (Kalate 6:1) Kae ʼe mole ko te gāue tāfito ʼaia ʼa te tagata taupau faka Kilisitiano. ʼI te agamāhani ʼe ina fai he ʼu fakavikiviki. ʼE tokagaʼi tāfito e te ʼu tagata ʼāfea ʼofa te ʼu gāue lelei ʼaē ʼe fai e ʼihi. ʼE nātou vikiʼi te gāue kinakina ʼo tonatou ʼu kaugā gāue Kilisitiano, pea ʼe nātou falala ko tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane, ʼe nātou faiga mālohi moʼo fai te meʼa ʼaē ʼe lelei.—2 Kolonito 2:3, 4.
20. Koteā te ʼu lelei ʼaē ka maʼu e te kokelekasio mo kapau ʼe nātou lagolago fuli ki te tokalelei?
20 Koia ʼe tou faiga ke tou maʼuliʼi te tokalelei ʼi totatou famili, ʼi te kokelekasio, pea mo maʼuli tokalelei mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole tui kia Sehova. Kapau ʼe tou gāueʼi mālohi te tokalelei, ʼe tou kau anai ki te fakatuputupu ʼo te fiafia ʼo te kokelekasio. Kae ʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga ʼe puipui ai anai tatou pea mo tou lotomālohi ai, koia ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ka hoa mai.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Koteā te faka ʼuhiga ʼo he tahi ʼe manako ki te tokalelei?
• ʼE lava feafeaʼi hatatou tokalelei mo nātou ʼaē ʼe mole ko he kau Fakamoʼoni?
• Ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe tou fakatuputupu ai te tokalelei ʼi te maʼuli faka famili?
• ʼE lava lagolago feafeaʼi te kau tagata ʼāfea ki te tokalelei ʼo te kokelekasio?
[Paki ʼo te pasina 9]
ʼE mole fia māʼoluga te hahaʼi ʼaē ʼe fia maʼuli tokalelei
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE fia maʼuli tokalelei te kau Kilisitiano ʼi te minisitelio, ʼi tonatou maʼuli faka famili, ʼo toe feiā aipe ʼi te loto kokelekasio