Ke Takitaki Tokotou ʼu Ala e Te ʼu Pelesepeto ʼa Te ʼAtua
“[Ko Sehova] . . . ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kia te koe.”—Isaia 48:17.
1. ʼE takitaki feafeaʼi e te Tupuʼaga te hahaʼi?
KUA ʼiloʼi ʼi te temi nei ʼaki te ʼu gāue ʼa te kau popoto, te ʼu meʼa fakalilo ʼo te ʼatulaulau, pea ʼe nātou punamaʼuli ki te toe mālohi lahi ʼaē ʼe maʼu ʼi te ʼatulaulau. Ko te laʼā—ko he fetuʼu ʼe mole faʼa lahi—kae ʼe lahi age te mālohi ʼaē ʼe ina tuku mai ʼi te mālohi ʼo he ʼu “foʼi pulu hydrogènes ʼe lauʼi 100 miliale ʼe pā ʼi te ʼu sekonita fuli.” ʼAki tona mālohi, ʼe feala ki totatou Tupuʼaga ke ina puleʼi pea mo takitaki te ʼu taʼi fetuʼu ʼaia ʼi te lagi. (Sopo 38:32; Isaia 40:26) E feafeaʼi kia tatou, ʼaē ʼe tou maʼu te loto faʼitaliha, pea mo te fealagia ʼo te fai ʼo te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai heʼe tou ʼatamai, pea mo mahino ki te ʼu meʼa fakalaumālie? Koteā ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e totatou Tupuʼaga moʼo takitaki ʼo tatou? ʼAki tona ʼofa, ʼe ina takitaki tatou ʼaki tana ʼu lao haohaoa pea mo tana ʼu pelesepeto māʼoluga, ʼo pipiki kiai totatou leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu.—2 Samuele 22:31; Loma 2:14, 15.
2, 3. Ko te fakalogo fea ʼaē ʼe fiafia ai te ʼAtua?
2 ʼE fiafia te ʼAtua ʼi tana sio ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou filifili ke nātou fakalogo kia te ia. (Tāʼaga Lea 27:11) Neʼe mole ina faʼu tatou ohage ko he ʼu masini, kae neʼe foaki mai e Sehova te loto faʼitaliha ke tou lava fai he ʼu tonu fakapotopoto moʼo fakahoko he meʼa ʼe lelei.—Hepeleo 5:14.
3 Ko Sesu ʼaē neʼe ina fakafofoga lelei tana Tāmai, neʼe ina ʼui fēnei ki tana kau tisipulo: “Ko oku kaumea ia koutou, kapau e koutou fai te mea e au fekau kia koutou. E mole au toe higoai koutou ko aku kaugana.” (Soane 15:14, 15) ʼI te temi ʼāfea, neʼe mole feala ki he kaugana ke ina filifili he meʼa neʼe loto kiai, koteʼuhi neʼe tonu ke fakalogo ki te ʼu fakatotonu ʼo tona pule. Kae ko te fakakaumeʼa ʼe ko he fakahā ʼo he ʼu kalitate ʼe haʼu mai te loto. ʼE tou lava kaumeʼa mo Sehova. (Sakopo 2:23) ʼE fakamālohiʼi te fakakaumeʼa ʼaia ʼaki te feʼofaʼaki. Neʼe fakapipiki e Sesu te ʼofa mo te fakalogo ki te ʼAtua ʼi tana ʼui ʼaenī: “Kapau e i ai he tahi e ofa ia te au, e ina taupau anai taku folafola, e ofa anai taku Tamai ia te ia.” (Soane 14:23) Ki te faʼahi ʼaia—pea mo takitaki tatou ke tou haohaoa—ʼe fakaafe tatou e Sehova ke tou maʼuliʼi tana ʼu pelesepeto.
Te ʼu Pelesepeto Fakaʼatua
4. Koteā takotou mahino ki te ʼu pelesepeto?
4 Koteā te ʼu pelesepeto ʼaia? Ko te pelesepeto ko tona faka ʼuhiga ʼe “ko he moʼoni maʼuhiga: ko he lao, ko he akonaki peʼe ko he talanoa ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe feala ke ʼaoga kiai pea mo maʼuhiga, pea ʼe fakatafito kiai ʼihi lao peʼe tupu mai ai ʼihi lao.” (Webster’s Third New International Dictionary) Ko te ako fakalelei ʼo te Tohi-Tapu ʼe ina fakahā mai ko tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, ʼe ina foaki mai te ʼu pelesepeto maʼuhiga ki te ʼu ʼaluʼaga kehekehe ʼo totatou maʼuli. ʼE ina fai te faʼahi ʼaia heʼe loto ke tou maʼuli fīmālie ʼo heʼegata. ʼO mulimuli ki te manatu ʼaia neʼe faitohi fēnei te Hau ko Salomone: “Fakalogo, Ê toku foha, pea tali taku ʼu folafola. Pea ʼe mahu anai maʼa koe te ʼu taʼu ʼo te maʼuli. Ei ʼe ʼau akoʼi anai koe ʼi te ala ʼo te poto; ʼe ʼau fakahaʼele anai koe ʼi te ʼu ala ʼo te faitotonu.” (Tāʼaga Lea 4:10, 11) Ko te ʼu pelesepeto maʼuhiga ʼaē ʼe foaki mai e Sehova, ʼe malave ki tatatou ʼu felogoi mo ia pea mo te hahaʼi, mo tatatou tauhi, pea mo totatou maʼuli ʼi te ʼaho fuli. (Pesalemo 1:1) Tou vakaʼi te tahi ʼu pelesepeto ʼi te ʼu pelesepeto maʼuhiga ʼaia.
5. Koutou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu pelesepeto maʼuhiga?
5 ʼO ʼuhiga mo tatatou ʼu felogoi mo Sehova, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “E ke ofa anai ki te Aliki tou Atua mo tou loto katoa, mo tou laumalie katoa, pea mo tou atamai katoa.” (Mateo 22:37) Pea ʼe toe foaki mai e te ʼAtua te ʼu pelesepeto ki tatatou ʼu felogoi mo totatou ʼu kaugā fagona, ohage la ko te Lekula Aulo ʼaenī: “Ko meafuape e koutou fakaamuʼage ke fai kia koutou e te hahai, pea koutou fai feia’pe kia natou.” (Mateo 7:12; Kalate 6:10; Tito 3:2) ʼE fakaloto mālohiʼi fēnei tatou ʼo ʼuhiga mo tatatou tauhi: “Pea tou fe’tokagaʼaki o fakaʼalaʼala ki te fai o te ofa pea mo te u gaue lelei. Aua naa tou liaki atatou fakatahi.” (Hepeleo 10:24, 25) ʼO ʼuhiga mo totatou maʼuli ʼi te ʼaho fuli, ʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Pe koutou kakai, pe koutou iʼinu, pe ko he meape e koutou fai, koutou fai ia meafuape ki te kololia o te Atua.” (1 Kolonito 10:31) ʼE lahi ʼaupito te tahi ʼu pelesepeto ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua.
6. ʼE tatau koa te ʼu pelesepeto pea mo te ʼu lao?
6 ʼE maʼuli te ʼu pelesepeto, ʼe ko te ʼu moʼoni ʼe maʼuhiga, pea ko te kau Kilisitiano fakapotopoto ʼe nātou ako ke nātou manako ki te ʼu moʼoni ʼaia. ʼAki ia Sehova neʼe tohi fēnei e Salomone: “Tokaga lelei ki taku ʼu palalau. Falele ʼou taliga ki taku ʼu folafola. Ke ʼaua naʼa fakamamaʼo ʼi ʼou mata. Taupau nātou ʼi te lotomalie ʼo tou loto. Heʼe ko he fakamaʼuliʼaga kia nātou ʼaē ʼe nātou maʼu, pea mo fakafimālie ki tonatou sino katoa.” (Tāʼaga Lea 4:20-22) ʼE tatau koa te ʼu pelesepeto pea mo te ʼu lao? Ko te ʼu pelesepeto ʼe ko te fakatafito ʼaia ʼo te ʼu lao. ʼE fakahā fakahagatonu e te ʼu lekula te meʼa ʼaē ʼe tonu ke kita fai, kae ʼe lagi ʼaoga faka temi pe anai peʼe ʼaoga ʼi he faʼahiga ʼaluʼaga, kae ko te ʼu pelesepeto ʼe ʼaoga tuʼumaʼu ia. (Pesalemo 119:111) Kua ʼāfea te ʼu pelesepeto fakaʼatua kae ʼe kei ʼaoga pe ʼi te temi nei, pea ʼe mole puli anai ia ʼi he temi. ʼE moʼoni te ʼu palalau fakaʼatua ʼaē neʼe fai e te polofeta ko Isaia: “Kua moamoa te mohuku, kua fefe te fisiʼi teu; kae ʼo ʼuhiga mo te folafola ʼa totatou ʼAtua, ʼe tologa anai ia ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.”—Isaia 40:8.
Ke ʼAlutahi Tatatou ʼu Manatu Pea Mo Tatatou Aga Mo Te ʼu Pelesepeto
7. ʼE fakaloto mālohiʼi feafeaʼi tatou e te Folafola ʼa te ʼAtua ke tou manatuʼi pea mo fai te ʼu aga ʼaē ʼe ʼalutahi mo te ʼu pelesepeto?
7 ʼI te temi fuli pe, ko “te folafola ʼa totatou ʼAtua” ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou, ke takitaki tatatou manatu pea mo tatatou aga e te ʼu pelesepeto. ʼI te temi ʼaē neʼe fehuʼi age ai kia Sesu ke ina fakanounou te lao, neʼe ina tala fakanounou te ʼu manatu e lua—ko te tahi manatu neʼe ina fakahā ai ke kita ʼofa kia Sehova, pea ko te tahi neʼe ina faka maʼuhigaʼi ai ke kita ʼofa ki totatou tatau. (Mateo 22:37-40) ʼAki tana fai te potu ʼaia, neʼe talanoa Sesu ki te ʼu pelesepeto maʼuhiga ʼo te Lao ʼa Moisese, ʼaē ʼe ʼui fēnei ia Teutalonome 6:4, 5: “Ko Sehova totatou ʼAtua ʼe ko te Sehova pe e tahi, pea ʼe tonu ke ke ʼofa kia Sehova, tou ʼAtua, ʼaki tou loto katoa, pea mo tou nefesi katoa, pea mo tou mālohi maʼuli katoa.” ʼE mahino ia neʼe toe manatuʼi e Sesu te takitaki ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe tuʼu ia Levitike 19:18. Ko te fakaʼosi ʼo te tohi ʼo Tagata Tānaki, ʼaē ʼe ko he fakaʼosi ʼe matala lelei pea mo mālohi, ʼe fakanounou ai e te Hau ko Salomone te ʼu tuʼuga lao fakaʼatua: “Ko te manatu fakaʼosi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, mai tona ʼaluʼaga ʼaē kua tou fagono kia meʼa fuli: Manavasiʼi ki te ʼAtua moʼoni pea mo taupau tana ʼu fakatotonu. He koʼena te maʼua katoa ʼo te tagata. He ko te ʼAtua moʼoni ʼe ina fakamāuʼi totonu anai te ʼu faʼahiga gāue fuli pe, ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ū, moʼo vakaʼi peʼe lelei peʼe kovi.”—Tagata Tānaki 12:13, 14; Mikea 6:8.
8. He koʼe ʼe ko he puipui kia tatou hatatou mahino lelei ki te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu?
8 Kapau ʼe tou mahino lelei ki te ʼu pelesepeto ʼaia, ʼe tou lava mahino ai pea mo maʼuliʼi te ʼu fakatotonu ʼaoga. Kae kapau ʼe mole tou mahino lelei pea mo tali te ʼu pelesepeto ʼaia, ʼe mole tou lava fai anai he ʼu tonu fakapotopoto pea ʼe mole mālohi anai tatatou tui. (Efeso 4:14) Kae kapau ʼe tou fakahū ki totatou ʼatamai pea mo totatou loto te ʼu pelesepeto ʼaia, pea ʼe tou lava fai anai he ʼu tonu. Kapau ʼe tou mahino pe koʼe ʼe tou fakaʼaogaʼi te ʼu pelesepeto ʼaia, pea ʼe fua lelei anai te ʼu meʼa ʼaē ka tou fai.—Sosue 1:8; Tāʼaga Lea 4:1-9.
9. He koʼe ʼe mole faigafua tuʼumaʼu ke kita ʼiloʼi lelei pea mo maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu?
9 ʼE faigafua age hakita fakalogo ki he ʼu lao ʼi hakita ʼiloʼi lelei pea mo maʼuliʼi he ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu. ʼI totatou ʼuhiga tagata heʼe haohaoa ʼe lagi mole tou fia fakakaukauʼi te ʼu pelesepeto. ʼE tou leleiʼia age hatatou fai he tonu ʼo mulimuli ki he lekula. ʼI ʼihi temi ʼe tou kumi tokoni ki he Kilisitiano kua fakapotopoto—lagi ko he tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio—heʼe tou fakaʼamu ʼe ina foaki mai anai he lekula ʼe talanoa fakahagatonu ki totatou fihifihia. Kae ko te Tohi-Tapu peʼe ko te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼe mole nātou foaki fakahagatonu mai he lekula, tatau aipe peʼe tou maʼu he lekula ʼi te Tohi-Tapu kae ʼe lagi mole ʼaoga anai ki te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼo totatou maʼuli. ʼE tou manatuʼi neʼe ʼi ai te tagata neʼe ina fehuʼi fēnei age kia Sesu: “Faiako, ʼui age ki toku tēhina ke ina vahe te tofiʼa mo ʼau.” Neʼe mole tala fakahagatonu age e Sesu he lao moʼo fakatokatoka te fihifihia ʼo te tautēhina, kae neʼe ina foaki age te pelesepeto lahi ʼaenī: “Ke koutou tokaga pea ke koutou taupau ia koutou mai te ʼu faʼahiga mānumānu kehekehe.” Koia, neʼe tuku mai e Sesu he faʼahiga takitaki neʼe ʼaoga ʼi tona temi pea kei ʼaoga pe ʼi te temi nei.—Luka 12:13-15, MN.
10. ʼE hā feafeaʼi te ʼu meʼa ʼo totatou loto, mokā tou mulimuli ki te ʼu pelesepeto?
10 Ko te hahaʼi ʼaē ʼe fakalogo ki te ʼu lao, lagi ʼe koutou fakatokagaʼi ʼe nātou fakalogo fakakinau peʼe nātou fakalogo ʼuhi pe heʼe nātou matataku naʼa fakatūʼa nātou. Kae ʼe mole tou maʼu te taʼi aga ʼaia, mokā ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu pelesepeto. Ko te ʼuhiga ʼo te ʼu pelesepeto ʼe ina uga te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakalogo kiai, ke nātou mulimuli kiai ʼaki tonatou loto. ʼI te agamāhani, ka mole muliʼi fakalelei te ʼu pelesepeto ʼaia pea ʼe mole tauteaʼi atu aipe ia nātou ʼaia. Kae ʼi te temi ʼaia ʼe tou fakahā ai pe koʼe ʼe tou fakalogo kia Sehova, pea koteā ʼaē ʼi totatou loto. ʼE tou maʼu te faʼifaʼitaki feiā ia Sosefo, he neʼe mole ina fia fai he aga heʼeʼaoga mo te ʼohoana ʼo Potifale. Logola neʼe mole heʼeki foaki e Sehova he lao kua tohi ʼo ʼuhiga mo te tono pea neʼe mole heʼeki tohi he tautea fakaʼatua ʼo ʼuhiga mo he ʼu felāveʼi fakasino ʼa he fafine mo he tahi kehe ʼi tona ʼohoana, kae neʼe mahino kia Sosefo te ʼu pelesepeto ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te nofo lelei ki tona ʼohoana. (Senesi 2:24; 12:18-20) ʼAki te palalau ʼaē neʼe ina fai ʼi te moʼi lakaga ʼaia, ʼe tou mahino ai neʼe mālohi te ʼu pelesepeto ʼaē neʼe malave ki tona loto: “ ʼE lava feafeaʼi anai haku fai te toe meʼa kovi ʼaia pea mo ʼau agahala ki te ʼAtua?”—Senesi 39:9.
11. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe loto ai te kau Kilisitiano ke takitaki nātou e te ʼu pelesepeto ʼa Sehova?
11 Ia ʼaho nei, ʼe loto e te kau Kilisitiano ke takitaki tonatou maʼuli e te ʼu pelesepeto ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo he ʼu faʼahiga ʼaluʼaga, ohage la ko te filifili ʼo he ʼu kaumeʼa, mo te ʼu fakafiafia, mo te musika, pea mo te ʼu tohi. (1 Kolonito 15:33; Filipe 4:8) ʼI te tuputupu ʼo totatou ʼatamai mālama, mo tatatou mahino, pea mo totatou ʼofa kia Sehova mo tana ʼu lekula, ko totatou leʼo ʼo loto, pea mo tatatou mahino ki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, ʼe tokoni mai anai kia tatou ke tou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto fakaʼatua ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼo totatou maʼuli, māʼia mokā ʼe tou tokotahi. Kapau ʼe takitaki tatou e te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, ʼe mole tou kumi anai he ʼu hala ʼi te ʼu lao ʼa te ʼAtua, pea ʼe mole tou fai anai ohage ko ʼihi, ʼaē ʼe nātou faigaʼi ke nātou ʼiloʼi peʼe feala ke nātou aʼu kifea kae mole nātou maumauʼi he lao. ʼE tou ʼiloʼi ko te taʼi manatu ʼaia ʼe fua kovi anai kia tatou.—Sakopo 1:22-25.
12. Koteā ʼaē ʼe maʼuhiga moʼo takitaki ʼo tatou e te ʼu pelesepeto fakaʼatua?
12 ʼE ʼiloʼi e te kau Kilisitiano ʼaē kua fakapotopoto, ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga moʼo muliʼi te ʼu pelesepeto fakaʼatua, ko te fia ʼiloʼi te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo he faʼahiga meʼa. ʼE fakaloto mālohiʼi fēnei tatou e te tagata fai pesalemo: “Ê ia koutou ʼaē ʼe ʼoʼofa kia Sehova, koutou fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi.” (Pesalemo 97:10) ʼI tana fakahā te ʼu meʼa ʼaē ʼe fehiʼa ki ai te ʼAtua, ʼe ʼui fēnei ia Tāʼaga Lea 6:16-19: “Ko meʼa e ono ʼe fehiʼa kiai ia Sehova; ʼio, ko meʼa e fitu ʼe fakalialia kiai tona nefesi: ko he ʼu mata ʼe fialahi, ko he ʼalelo ʼe loi, pea mo he ʼu nima ʼe nātou liligi te toto ʼaē ʼe heʼe hala, ko he loto ʼe ina faʼufaʼu he ʼu fakatuʼutuʼu kovi, ko he ʼu vaʼe ʼe nātou fia lele vave ki te meʼa ʼaē ʼe kovi, ko he fakamoʼoni loi ʼe ina fai he ʼu loi, pea mo ʼaē ʼe ina fakatupu he ʼu kē ʼi te vāhaʼa fakatautehina.” Kapau ʼe takitaki totatou maʼuli e tatatou fia mulimuli ki te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaia, pea ʼe tou maʼuliʼi tuʼumaʼu anai tana ʼu pelesepeto ʼaia.—Selemia 22:16.
ʼE ʼAoga He ʼu Fakatuʼutuʼu Lelei
13. Koteā te faʼahiga manatu neʼe faka maʼuhigaʼi e Sesu ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga?
13 Ko tatatou ʼiloʼi pea mo tatatou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto, ʼe ina toe puipui tatou ke ʼaua naʼa tou meʼa noaʼi tatatou tauhi. ʼE mole tatau takita mulimuli ki te ʼu pelesepeto pea mo te fakalogo fakafefeka ki te ʼu lekula. Ko te faʼahi ʼaia neʼe fakahā lelei e Sesu ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga. (Mateo 5:17-48) Koutou manatuʼi ko nātou ʼaē neʼe fagono ki te faiakonaki ʼa Sesu neʼe ko te kau Sutea, pea neʼe tonu ke takitaki tonatou maʼuli e te Lao ʼa Moisese. Kae ʼi tona fakahagatonu neʼe hala tanatou manatu ʼaē ki te Lao. He neʼe nātou faka maʼuhigaʼi fau te muliʼi ʼo te Lao kae neʼe mole nātou mahino ki tona ʼuhiga tāfito. Pea neʼe maʼuhiga age kia nātou tanatou ʼu talatisio, ʼo nātou fakamuʼamuʼa age ʼi te akonaki ʼa te ʼAtua. (Mateo 12:9-12; 15:1-9) Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te mole popoto ʼa te hahaʼi ʼi te mulimuli ki he ʼu pelesepeto.
14. Neʼe tokoni feafeaʼi ia Sesu kia nātou ʼaē neʼe fagono ki tana faiakonaki ke nātou manatu ʼo mulimuli ki he ʼu pelesepeto?
14 Kae ko Sesu ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe ina fakahā ia pelesepeto e nima ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaenī: te ʼita, te ʼohoana pea mo te mavete, te ʼu fakapapau, te lagavaka, mo te ʼofa pea mo te fehiʼa. ʼI te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼaia, neʼe fakahā e Sesu te fua lelei mokā ʼe muliʼi te pelesepeto. Koia, neʼe faka maʼuhigaʼi e Sesu te lekula ʼo ʼuhiga mo te aga ke fai e tana kau tisipulo. Ohage la ko te tono, neʼe foaki mai e Sesu te pelesepeto moʼo puipui ʼo tatou ʼo ʼuhiga mo tatatou aga, pea mo tatatou ʼu manatu pea mo tatatou ʼu holi: “Ko he tahi pe e sio ki he fafine mo he sio holi, kua tono mo ia i tona loto.”—Mateo 5:28.
15. ʼE tou lava tekeʼi feafeaʼi tatatou fia muliʼi fakavalevale he ʼu lekula?
15 ʼE tou mahino ʼaki te faʼifaʼitaki ʼaia, ʼe mole tonu ke puli ia tatou te ʼuhiga moʼoni ʼo te ʼu pelesepeto ʼa Sehova. ʼE mahino ia, ʼe mole tonu ke tou faiga ke tou maʼu te ʼofa ʼa te ʼAtua ʼaki pe hakita fakahoko fakalelei ia he ʼu lekula faka Kilisitiano. Neʼe fakahā e Sesu te hala ʼo te taʼi manatu ʼaia ʼi tana palalau ʼaē ki te manavaʼofa pea mo te ʼofa ʼo te ʼAtua. (Mateo 12:7; Luka 6:1-11) Kapau ʼe tou mulimuli ki te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu, ʼe mole tou faiga anai ke tou mulimuli (peʼe tou fakamaʼua ki niʼihi) he ʼu tuʼuga lekula fefeka ʼe mole fakamaʼua e te ʼu akonaki ʼa te Tohi-Tapu. ʼE tou tokaga tāfito anai ki te ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te ʼofa pea mo te fakalogo ki te ʼAtua, kae mole tou faiga anai ke tou fai he tauhi ʼe ʼasi ki tuʼa.—Luka 11:42.
Te ʼu Fua ʼe Fakatupu Fiafia
16. Koutou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu pelesepeto ʼe tou maʼu mai he ʼu lao ʼo te Tohi-Tapu.
16 ʼI tatatou faiga ke tou fakalogo kia Sehova, ʼe tonu ke mahino kia tatou ko tana ʼu lao ʼe fakatafito ki te ʼu pelesepeto. Ohage la, ko te kau Kilisitiano ʼe mole nātou tauhi tamapua, mo fai te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, pea mo fakaʼaogaʼi kovi te toto. (Gaue 15:28, 29) He koʼe ʼe mole fai e te kau Kilisitiano te ʼu aga ʼaia? Koteʼuhi ʼe ko te ʼAtua tokotahi pe ʼaē ʼe tonu ke tou tauhi ki ai; ʼe tonu ke tou agatonu ki totatou ʼohoana; pea ko Sehova ʼe ko te Tupuʼaga ʼo te maʼuli. (Senesi 2:24; Ekesote 20:5; Pesalemo 36:9) Kapau ʼe tou mahino lelei ki te ʼu pelesepeto maʼuhiga ʼaia, pea ʼe faigafua anai takita tali te ʼu lao ʼaē ʼe tou maʼu mai te ʼu pelesepeto ʼaia.
17. Koteā te ʼu fua lelei ʼe tou lava maʼu mokā ʼe tou ʼiloʼi lelei pea mo maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu?
17 Kapau ʼe tou ʼiloʼi lelei te ʼu pelesepeto pea mo tou maʼuliʼi, ʼe tou mahino ai ki tonatou ʼaoga ʼaē ki totatou maʼuli. ʼI te agamāhani, ko te ʼu tapuakina fakalaumālie ʼaē ʼe maʼu e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼe fua lelei ki tonatou maʼuli. Ohage la, kia nātou ʼaē ʼe mole suluka, pea mo maʼuli fakapotopoto, pea mo fakaʼapaʼapa ki te taputapu ʼo te toto, ʼe nātou hāo mai ni ʼu faʼahiga mahaki. ʼO toe feiā pe, kapau ʼe ʼalutahi totatou maʼuli mo te ʼu moʼoni fakaʼatua, pea ʼe fua lelei anai ki totatou maʼuli ʼi te faʼahi faka ekonomika, mo te faʼahi faka sosiale. ʼAki te ʼu fua lelei ʼaia ʼe tou ʼiloʼi ai te maʼuhiga ʼo te ʼu lekula ʼa Sehova, pea mo tonatou ʼaoga moʼoni ki totatou maʼuli. Kae ʼaua leva naʼa tou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua ʼuhi pe ke tou maʼu tona ʼu fua lelei. ʼE fakalogo te kau Kilisitiano moʼoni kia Sehova koteʼuhi ʼe nātou ʼoʼofa kia te ia, pea ʼe tau mo ia ke nātou tauhi age kia te ia pea mo fai te meʼa ʼaē ʼe lelei.—Apokalipesi 4:11.
18. Kapau ʼe tou loto ke fua lelei totatou maʼuli faka Kilisitiano, koteā ʼaē ʼe tonu ke ina takitaki totatou maʼuli?
18 ʼE tou maʼuli fīmālie mo kapau ʼe takitaki totatou maʼuli e te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, pea ʼe toe feala aipe ke ina taki mai niʼihi ki te ala ʼo te ʼAtua. Tahi age meʼa maʼuhiga, ʼe tou faka maʼuhigaʼi ia Sehova ʼi totatou maʼuli. ʼE tou mahino ai ko Sehova ʼe ko te ʼAtua ʼe ʼofa moʼoni heʼe loto ki te meʼa ʼaē ʼe lelei maʼa tatou. Ka tou fai he ʼu tonu ʼe ʼalutahi mo te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu pea mo tou sio ki totatou tapuakina ʼaē e te ʼAtua, ʼe tou ʼāsili fakaōvi ai kia te ia. Ei, ʼe ʼāsili tuputupu ai ia tatatou ʼu felogoi ʼofa mo tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Koteā te pelesepeto?
• E feafeaʼi te kehekehe ʼo te ʼu pelesepeto ʼi te ʼu lao?
• He koʼe ʼe fua lelei kia tatou mo kapau ʼe takitaki e te ʼu pelesepeto tatatou ʼu fakakaukau pea mo tatatou aga?
[Talanoa ʼo te pasina 20]
Ko Wilson, ko te Kilisitiano mai Kana, neʼe ina ʼiloʼi ko te ʼu kiʼi ʼaho siʼi pe pea mole kei gāue. ʼI tona ʼaho gāue fakaʼosi, neʼe fakatotonuʼi age ke ina fufulu te motokā ʼa te patolo ʼo te sosiete. Pea neʼe maʼu e Wilson te falā ʼi te motokā, pea neʼe ʼui age e tona pule neʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina momoli ifo kia ia te falā ʼaia heʼe ina ʼiloʼi ʼe mole toe gāue anai ia Wilson ʼi te ʼaho ʼaia. Kae ʼi tana ʼiloʼi te pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te agatonu, neʼe liufaki e Wilson te falā ʼaia ki tona patolo. Neʼe punamaʼuli te patolo pea mo malave kia ia tana aga, pea ʼi te moʼi temi pe ʼaia neʼe ina foaki age tana gāue pea mo toe hiki tona tuʼulaga ʼo liliu ko te pule ʼi te sosiete.—Efeso 4:28.
[Talanoa ʼo te pasina 21]
Ko Rukia ʼe ko te fafine Alepania ʼe taʼu 60. Lolotoga taʼu e 17 tupu neʼe mole kei palalau ki tona tokolua, ʼuhi ko tonatou fihifihia faka famili. Pea neʼe ina kamata ako te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea neʼe mahino ai kia ia ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼe tonu ke nātou maʼuli tokalelei mo te hahaʼi, pea mole tonu ke nātou lotokovi. Neʼe faikole ʼi te po katoa, pea neʼe hoha tona loto ʼi tana ʼalu ki te ʼapi ʼo tona tokolua. Neʼe avahi mai te matapā e tana ʼilāmutu. Neʼe punamaʼuli pea neʼe ina fehuʼi age kia Rukia: “Ko ai ʼaē kua mate? Koteā ʼaē ʼe ke haʼu ai?” Neʼe kole age e Rukia ʼe fia palalau mo tona tokolua. Neʼe ina fakamahino age ko tana ako te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu pea mo Sehova, neʼe tupu ai tana fia fakatokatoka mo tona tokolua. Neʼe nā fetāgihi pea mo nā fefāʼufua ai, pea neʼe fai te fakafiafia ki te faʼahi ʼaia!—Loma 12:17, 18.
[Paki ʼo te pasina 23]
[Paki ʼo te pasina 23]
[Paki ʼo te pasina 23]
[Paki ʼo te pasina 23]
“I tana mamata ki te hahai tokolahi, nee hake ake ki te mouga; nee nofo ifo ai, pea nee fakaoviʼage kia te ia ana tisipulo. Pea i te ava mai o ona fofoga, nee ina fakaʼako natou.”—Mateo 5:1, 2