ʼE Puipui e Sehova Ia Nātou ʼAē ʼe Nātou Falala Kiā Te Ia
“Ke puipui tuʼumaʼu au e tou lotoʼofa pea mo tau agatonu.” —Pesalemo 40:11.
1. Koteā ʼaē neʼe kole e te Hau ko Tavite kiā Sehova, pea neʼe hoko feafeaʼi te kole ʼaia?
KO TAVITE te Hau ʼo te Iselaele ʼāfea neʼe “falala ʼaupito kiā Sehova,” koia ʼaē neʼe ina ʼui ai ko Sehova “neʼe ina fakafalele age tona taliga kiā [te ia] pea neʼe ina logoʼi [tana] tagi ʼaē ke tokoni age.” (Pesalemo 40:1) Neʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga neʼe sio ai ia Tavite ki te hāofaki e Sehova ia nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa kiā te Ia. Koia ʼaē neʼe feala ai kiā Tavite ke ina kole tuʼumaʼu kiā Sehova ke ina puipui ia ia. (Pesalemo 40:11) Pea ʼe kau ia ʼi te kau agatonu ʼaē neʼe fakapapauʼi age kiā nātou ia “he fakatuʼuake ʼe lelei age,” koia ʼe mole galoʼi anai e Sehova ia Tavite pea ʼe ina maʼu anai te fakapale ʼaia. (Hepeleo 11:32-35, MN ) Pea ʼi te ka haʼu ʼe ina maʼu moʼoni anai ia te maʼuli ʼe lelei. Kua tohi tona higoa ʼi “te tohi fakamanatu” ʼa Sehova.—Malakia 3:16.
2. ʼAki te tokoni ʼa te Tohi-Tapu, ʼe puipui feafeaʼi tatou e Sehova?
2 Ko te hahaʼi agatonu ʼaē ʼe tuʼu ʼi te lisi ʼo te kapite 11 ʼo Hepeleo, logola neʼe nātou māʼuʼuli ʼi muʼa ʼo te haʼu ʼa Sesu Kilisito ki te kele, kae neʼe ʼalutahi tonatou maʼuli mo te akonaki ʼaenī neʼe fai e Sesu: “Ko ae e ofa ki tona mauli, e ina fakamole ia, pea ko ae e fehia ki tona mauli i te malama aeni, e ina [puipui] anai [ia] ki te mauli heegata.” (Soane 12:25) Logola ʼe puipui tatou e Sehova, kae ʼe mole ina fakahāo tatou ʼi te ʼu mamahi peʼe ko te ʼu fakataga. Ko tona faka ʼuhiga, ʼe ina puipui totatou maʼuli fakalaumālie ke feala hatatou nonofo agatonu iā muʼa ʼo te ʼAtua.
3. Ko te fakamoʼoni fea ʼaē ʼe tou ʼiloʼi ai neʼe puipui e Sehova ia Kilisito Sesu, pea neʼe koteā tona fua?
3 Ko Sesu totonu neʼe gaohi koviʼi ʼaupito pea mo laukoviʼi, pea mo matehi leva e tona ʼu fili ʼaki he mate ʼe fakalainoa pea mo fakamataku. Kae ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe hoko kiā Sesu, ʼe mole fakafeagai ki te fakapapau ʼa te ʼAtua ʼaē ke ina puipui ia te Mesia. (Isaia 42:1-6) Koteʼuhi ʼi te tolu ʼaho ʼi te ʼosi ʼo tona mate fakalainoa, neʼe fakatuʼuake ia Sesu, ko he fakamoʼoni ʼaia ko Sehova ohage pe ko tana logo ki te tagi ʼa Tavite, neʼe logo ki te tagi ʼa Sesu ʼaē ke tokoni age, pea neʼe ina foaki age te mālohi ʼaē ke feala hana nofo agatonu. (Mateo 26:39) ʼAki te puipui ʼaia, neʼe maʼu leva e Sesu te maʼuli tuputupua ʼi te lagi, pea ko te toko lauʼi miliona hahaʼi ʼaē ʼe nātou tui ki te sākilifisio faitotogi ʼe nātou maʼu anai ia te maʼuli heʼegata.
4. Koteā te fakapapau neʼe foaki age ki te kau Kilisitiano fakanofo pea mo te “tahi ʼu ōvi”?
4 ʼE tou lava falala ko Sehova ohage pe ko tana puipui ia Tavite pea mo Sesu, ʼe ina toe puipui anai mo tana ʼu kaugana ia ʼaho nei. (Sakopo 1:17) Ko te tokosiʼi ʼo te ʼu tēhina fakanofo ʼo Sesu ʼaē kei māʼuʼuli ʼi te kele, ʼe nātou lava falala ki te fakapapau ʼaenī ʼa Sehova: “O uhiga mo he tofià e mole auha, pea e mole uli mo fefe, e taofi i Selo kia koutou, ia koutou ae e taupau e te Mafimafi o te Atua aki te tui, o uhiga mo te haofaki e amanaki ke fakaha i te temi fakamuli.” (1 Petelo 1:4, 5) Ko te “tahi ʼu ōvi” ʼaē ko tanatou ʼamanaki ko te maʼuli ʼi te kele, ʼe feala ke nātou falala ki te ʼAtua pea mo tana fakapapau ʼaē neʼe ina ʼui ʼaki te tagata fai pesalemo: “Koutou ʼofa kiā Sehova, tana kau agatonu fuli! ʼE puipui e Sehova te kau agatonu.”—Soane 10:16, MN; Pesalemo 31:23.
ʼE Puipui Nātou ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
5, 6. (a) Neʼe puipui feafeaʼi ia te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te temi nei? (b) E feafeaʼi te felogoi ʼa te kau fakanofo pea mo Sehova, pea e feafeaʼi kiā nātou ʼaē ka māʼuʼuli ʼi te kele?
5 ʼI te temi nei, ʼe fai e Sehova ia te ʼu fakatuʼutuʼu moʼo puipui ia tana hahaʼi ʼi te faʼahi fakalaumālie. Logola ʼe mole ina hāofaki nātou mai te ʼu fakataga pea mo te ʼu tuʼutāmaki ʼo te maʼuli, kae ʼe agatonu ʼo foaki te tokoni pea mo te fakaloto mālohi ʼaē ʼe ʼaoga kiā nātou moʼo puipui ʼo tanatou ʼu felogoi mo ia. Ko tanatou ʼu felogoi mo te ʼAtua ʼe fakatafito ki tanatou tui ʼaē ki te sākilifisio faitotogi ʼofa ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua. Ko ʼihi ʼi te kau Kilisitiano agatonu ʼaia neʼe fakanofo e te laumālie ʼa te ʼAtua ke nātou kaugā hau mo Kilisito ʼi selo. Neʼe tala ʼe nātou agatonu ʼi tonatou ʼuhiga foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua, pea ʼe ʼaoga kiā nātou te ʼu palalau ʼaenī: “Nee ina haofaki tatou mai te pule o te fakapouli pea nee ina fakanofo tatou ki te Puleaga o tona Alo o tona ofa; ia te ia kua haofaki tatou pea tou mau ai te fakamolemole o atatou agahala.”—Kolose 1:13, 14.
6 Neʼe toe fakapapau age ki te toko lauʼi miliona Kilisitiano agatonu, ʼe feala ke nātou maʼu ia te ʼu lelei ʼo te sākilifisio faitotogi ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua. ʼE tou lau fēnei: “[Ko] te Foha o te tagata nee mole haele mai ke tauhi kia te ia, kae ke tauhi mo foaki tona mauli moʼo totogi mai o te tokolahi.” (Maleko 10:45) ʼE fakatalitali fakafiafia ia te kau Kilisitiano ʼaia ki te temi ʼaē ka nātou maʼu ai “te ateaina o te kololia o te u fanau a te Atua.” (Loma 8:21) Kae iā muʼa ʼo te hoko mai ʼo te temi ʼaia, ʼe nātou tōkakaga ʼo puipui fakalelei tanatou ʼu felogoi lelei mo te ʼAtua pea mo faiga fakamalotoloto ke lelei tuʼumaʼu tanatou ʼu felogoi ʼaia.
7. Ia ʼaho nei, ʼe puipui feafeaʼi e Sehova te maʼuli fakalaumālie ʼo tana hahaʼi?
7 ʼE toe puipui e Sehova ia te maʼuli fakalaumālie ʼo tana hahaʼi, ʼaki te polokalama ako ʼaē ʼe ina foaki māmālie age kiā nātou. Ko te ako ʼaia ʼe ina foaki kiā nātou he ʼatamai mālama lahi ʼo ʼuhiga mo te moʼoni. ʼE toe takitaki tuʼumaʼu e Sehova tana hahaʼi ʼaki tana Folafola, mo tana kautahi, pea mo tona laumālie maʼoniʼoni. Pea ʼaki te takitaki ʼa “te tagata kaugana agatonu mo poto,” ʼe faʼufaʼu e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼo te malamanei kātoa ia te foʼi famili faka malamanei. ʼE tokaga te kalasi ʼo te tagata kaugana ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼo te ʼu kaugana ʼa Sehova pea mokā ʼe ʼaoga ʼe nātou toe tokoni age kiā nātou ʼi te faʼahi fakasino—ko te ʼu kaugana ʼaia ʼe ko he foʼi famili mai te ʼu lanu kehekehe mo te ʼu ʼaluʼaga kehekehe.—Mateo 24:45, MN.
8. He koʼe ʼe falala ia Sehova ki tana ʼu kaugana agatonu, pea koteā te fakapapau ʼe ina fai ʼo ʼuhiga mo nātou?
8 Ko Sehova neʼe mole ina puipui ia Sesu mai te ʼu fakafeagai ʼo tona ʼu fili, pea ʼe toe feiā pe anai ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ia ʼaho nei. ʼE mole faka ʼuhiga leva ʼe mole leleiʼia tatou e te ʼAtua. Kailoa! Kae ʼe ko he fakahā ʼaia, ʼe falala ko tana ʼu kaugana ʼe nātou lagolago anai ki te fihifihia lahi ʼaē neʼe lagaʼi ʼo ʼuhiga mo tona ʼuhiga pule. (Sopo 1:8-12; Tāʼaga Lea 27:11) ʼE mole līʼakina e Sehova te hahaʼi agatonu ʼaia, “heʼe manako ia Sehova ki te faitotonu, pea ʼe mole ina līaki anai tana kau agatonu. ʼE ina taupau anai ia nātou ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.”—Pesalemo 37:28.
ʼE Ina Puipui Nātou ʼAki Tona Lotoʼofa Pea Mo Tana Agatonu
9, 10. (a) Ko te agatonu ʼa Sehova ʼe ina puipui feafeaʼi ia tana hahaʼi? (b) ʼE fakahā feafeaʼi ʼi te Tohi-Tapu ko Sehova ʼe ina puipui tana ʼu kaugana agatonu ʼaki tona lotoʼofa?
9 ʼI tana faikole ʼi te Pesalemo 40, neʼe kole e Tavite kiā Sehova ke ina puipui ia ia ʼaki tona lotoʼofa pea mo tana agatonu. Ko Sehova ʼe agatonu pea mo manako ki te faitotonu, koia ʼe tonu ai ke ina fakahā fakalelei mai peʼe feafeaʼi tana ʼu lēkula. Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou muliʼi tana ʼu lēkula ʼaia, ʼe puipui nātou mai te ʼu mamahi, mo te mataku, pea mo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou ʼiloʼi ia te ʼu lēkula ʼaia. Ohage la, ʼe tou lava hāofaki ia tatou pea mo nātou ʼaē ʼe tou ʼoʼofa ai mai te ʼu fihifihia, ohage ko te toloke, mo te ʼinu kava fakavalevale, mo te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, pea mo te agamālohi. Pea māʼia mo nātou ʼaē ʼe mavae ʼi te ʼu ala moʼoni ʼaē ʼe fakamaʼua mai e Sehova—ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e Tavite ʼi te tahi ʼu temi—ʼe feala hanatou falala ʼe liliu anai te ʼAtua “ko he nonoʼaga” maʼa te kau agakovi ʼaē ʼe fakahemala. Ko nātou ʼaia ʼe feala ke nātou kalaga fakafiafia: “ ʼE ke puipui anai au mai te tuʼutāmaki.” (Pesalemo 32:7) ʼI lotoʼofa leva ʼo te ʼAtua!
10 ʼE toe lotoʼofa te ʼAtua, heʼe ina fakatokaga ki tana ʼu kaugana ke nātou fakamamaʼo mai te mālama agakovi ʼaē ka ʼamanaki fakaʼauha. ʼE tou lau fēnei: “Aua tautou ofa i te malama-nei, mo te u mea i te malama-nei. Kapau e i ai he tahi e ofa i te malama-nei, e mole mau te ofa o te Tamai ia te ia, koteuhi ko meafuape e mau i te malama-nei, te holi a te kakano mo te holi a te mata pea mo te fiaha i te u koloa, e mole haù ia mai te Tamai, kae e haù mai te malama-nei.” Kapau ʼe tou fakalogo ki te fakatokaga ʼaia, ʼe tou hāofaki moʼoni anai totatou maʼuli ʼo talu ai, koteʼuhi ʼe hoko atu fēnei ia te vaega: “Io, e fakamole te malama-nei mo [tona] u holi; kae kia ia ae e ina fai te finegalo o te Atua e mauli o talu ai.”—1 Soane 2:15-17.
ʼE Puipui Nātou ʼAki Te Fealagia Fakakaukau, Mo Te Fakasiosio Tonu, Pea Mo Te Poto
11, 12. Koutou fakamahino peʼe puipui feafeaʼi tatou e te fealagia fakakaukau, mo te fakasiosio tonu, pea mo te poto?
11 ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe nātou loto ke puipui nātou e te ʼAtua, ko Salomone te foha ʼo Tavite neʼe ina tohi fēnei ʼaki te takitaki ʼa te laumālie: “Ko te fealagia ʼo te fakakaukau ʼe ina leʼoleʼo anai koe, ko te fakasiosio tonu ʼe ina [puipui] anai koe.” ʼE ina toe fai te fakaloto mālohi ʼaenī: “Maʼu te poto . . . ʼAua naʼa ke līaki ia ia, pea ʼe ina taupau anai koe. ʼOfa kiai, pea ʼe ina [puipui] anai koe.”—Tāʼaga Lea 2:11; 4:5, 6.
12 ʼE tou maʼu te fealagia fakakaukau mo kapau ʼe tou metitāsioʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua. Kapau ʼe tou fai feiā, pea ko te metitāsio ʼe ina faka fealagia mai ke tou maʼu he fakasiosio tonu ʼe lahi, ke feala ʼi totatou maʼuli ke tou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito. ʼE maʼuhiga ke tou metitāsioʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako, heʼe tokolahi iā tatou—ʼaki te ʼu meʼa ʼaē kua hoko ʼi totatou maʼuli— ʼe tou ʼiloʼi ʼe ʼāʼāsili te ʼu fihifihia mokā ʼe tou fakamuʼamuʼa peʼe kailoa te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole faʼa maʼuhiga. Ko te mālama ʼa Satana ʼe ina fakamuʼamuʼa ia te ʼu fakatuʼutuʼu ohage ko te maʼu koloā, te maʼu tuʼulaga, pea mo te mālohi, kae ko Sehova ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ke tou fakamuʼamuʼa tāfito ia te ʼu meʼa fakalaumālie. Kapau ʼe tou fakamuʼamuʼa age te ʼu meʼa faka mālama, pea ʼe fakatupu tuʼutāmaki anai ki te ʼu maʼuli faka famili, ʼe ina fakamāvete anai he ʼu fakakaumeʼa, pea ʼe pulinoa anai te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie. Koia ko he tahi ʼe feiā tana ʼu fakatuʼutuʼu, ʼe fakaʼofaʼofa moʼoni anai tona maʼuli ohage ko te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu: “Koteā anai hona ʼaoga ki he tagata ʼo hana maʼu te malamanei kātoa kae ʼe ina totogi ʼaki tona nefesi?” (Maleko 8:36, MN ) Ko te poto ʼe ina uga anai tatou ke tou tokagaʼi te tokoni ʼaenī ʼa Sesu: “Kae koutou fua kumi te Puleaga o Selo mo tana susitisia pea e foaki atu anai kia koutou ia meafuape alâ.”—Mateo 6:33.
ʼE Feala Ke Tou Tuʼutāmaki Mo Kapau ʼe Tou Tōkakaga Fau Kiā Tatou Totonu
13, 14. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te manatu pe kiā kita totonu, pea he koʼe ʼe mole ko he aga fakapotopoto?
13 Neʼe tou tutupu ake ʼaki te manatu ʼaē kiā kita totonu. Kae kapau ʼe tokaga fau he tahi kiā ia totonu mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai, pea ʼe feala ke tuʼutāmakiʼia. Koia moʼo puipui tatatou ʼu felogoi mo Sehova, ʼe ina fakatotonu mai ke ʼaua naʼa tou tōkakaga fau kiā tatou totonu, ko tona faka ʼuhiga ke ʼaua naʼa tou “tōkakaga pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou holi kiai, mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tatou pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fia fai kiai.” Tokolahi te hahaʼi ʼe nātou feiā ia ʼaho nei, he neʼe fakakikite ʼi te Tohi-Tapu “i te u aho fakamuli” ʼo te tuʼu agakovi ʼa Satana, “e liliu anai te hahai o tahi ofa pe kia te ia,” peʼe tahi manatu pe kiā ia totonu.—2 Timoteo 3:1, 2.
14 Ko te kau Kilisitiano ʼe nātou ʼiloʼi ia te maʼuhiga ʼaē ke nātou maʼuliʼi te fakatotonu faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe ina fakatotonu ai ke nātou ʼoʼofa ki te hahaʼi ohage pe ko nātou totonu. (Luka 10:27; Filipe 2:4) Ko te tokolahi ʼe nātou ʼui anai ʼe faigataʼa te fakatotonu ʼaia, kae ʼe ʼaoga ʼaupito ki totatou maʼuli mo kapau ʼe tou loto ke fakafiafia totatou maʼuli faka taumātuʼa, tatatou ʼu felogoi faka famili pea mo tatatou ʼu felogoi faka kaumeʼa. Koia, ʼe mole tonu ki he kaugana moʼoni ʼa Sehova ke manatu pe kiā ia totonu, kae mole ina fakahoko ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ʼi tona maʼuli: ia te ʼu gāue ʼa Sehova, te ʼAtua ʼaē ʼe tou tauhi ki ai.
15, 16. (a) Koteā ʼaē ʼe lava hoko mo kapau ʼe tou manatu pe kiā tatou totonu, pea ko ai ʼaē neʼe ina maʼu te taʼi aga ʼaia? (b) ʼI tona fakahagatonu, koteā ʼaē ʼe fai e he tahi mo kapau ʼe ina fakamāuʼi niʼihi?
15 Kapau ʼe tou manatu fau kiā tatou totonu pea ʼe feala ke tou fia faitotonu fau, ʼo tupu ai hatatou loto fefeka pea mo fiatuʼu. Koia ʼe ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼE mole maʼu hou takuʼaki ki te faʼahi ʼaia, Ê tagata, pe ko ai ia koe, mo kapau ʼe ke fakamāu; heʼe ʼi te temi ʼaē ʼe ke ʼamanaki fakamāu ai he tahi, ʼe ke tauteaʼi pe ia koe totonu, heʼe ko koe ʼaē ʼe ke fakamāu ʼe ke fai pe ia te ʼu meʼa ʼaia.” (Loma 2:1, MN; 14:4, 10) ʼI te temi ʼo Sesu, neʼe fia faitotonu fau ia te kau takitaki lotu, koia ʼaē neʼe nātou manatu ai neʼe feala ke nātou tauteaʼi ia Sesu pea mo tana ʼu tisipulo. ʼAki tanatou aga ʼaia, neʼe nātou liliu ko te kau tuʼi fakamāu. Kae neʼe nātou tauteaʼi pe ia nātou totonu, koteʼuhi neʼe mole nātou sio ki tanatou ʼu agahala ʼa nātou totonu.
16 Ko te tisipulo ʼa Sesu ko Sutasi ʼaē neʼe ina lavakiʼi ia ia, neʼe liliu ko he tahi neʼe ina fakamāuʼi ia te hahaʼi, ohage la ʼi te tahi ʼaho ʼi Petania, ʼi te temi ʼaē neʼe haga ai ia Malia, te tokolua ʼo Lasalo, ʼo liligi ia te lolo magoni kiā Sesu, neʼe ʼita ʼaupito ia Sutasi. Neʼe ina fakahā tona ʼita ʼo ina ʼui fēnei: “Kotea ae nee mole fakatau ai te hina lolo ke tolu geau tenalio ke avage ki te hahai [māsisiva]?” Kae ʼe toe ʼui fēnei ʼi te koga tohi ʼaia: “Nee mole talanoa ia o uhiga mo te hahai [māsisiva], kae nee manatu ifo pe kia te ia, koteuhi ko ia ae nee feʼaluʼaki mo te kato paaga pea nee ko he tagata kaihaa.” (Soane 12:1-6) ʼAua naʼa tou hage ko Sutasi peʼe ko te kau takitaki lotu, ʼaē neʼe nātou fakamāuʼi ia te hahaʼi, ʼo tupu ai honatou tauteaʼi pe ʼo nātou totonu.
17. Koutou tuku mai he faʼifaʼitaki ʼo he tahi neʼe tuʼutāmaki he neʼe fiatuʼu pea mo falala fau kiā ia totonu.
17 ʼE ko he meʼa fakaʼofaʼofa, heʼe ko ʼihi Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, logola neʼe mole nātou nima kaihaʼa ohage ko Sutasi, kae neʼe nātou liliu ko he ʼu hahaʼi neʼe fiahā, pea mo fiatuʼu. ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaia, neʼe tohi fēnei e Sakopo: “ ʼE koutou fiahā ʼi takotou ʼu laupisi ʼaki he aga fiatuʼu.” Pea neʼe ina toe ʼui fēnei: “Ko te taʼi fiahā ʼaia ʼe kovi.” (Sakopo 4:16, MN ) ʼE mole ʼalutahi mo te finegalo ʼo Sehova mo kapau ʼe tou laupisiʼi tatatou ʼu gāue peʼe ko tatatou ʼu pilivilesio ʼi te tauhi kiā Sehova. (Tāʼaga Lea 14:16) Tou manatuʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko ki te ʼapositolo ko Petelo, ʼaē ʼi te tahi temi neʼe falala fau kiā ia totonu: “E tatau ai, kapau e natou higa fuli uhi ko koe, e mole au higa anai i he lakaga. . . . Tatau pe, kapau e tonu ke au mate mo koe, kailoa, e mole au fakafisi anai kia te koe.” ʼI tona fakahagatonu, ʼe mole he meʼa ʼe tou maʼu ʼe feala ai ke tou fia laupisi, heʼe ko meʼa fuli ʼaē ʼe tou maʼu, ʼe tou maʼu ʼuhi pe ko te lotoʼofa ʼo Sehova. Kapau ʼe tou manatuʼi tuʼumaʼu te faʼahi ʼaia, pea ʼe mole tou fiatuʼu anai ʼi he temi.—Mateo 26:33-35, 69-75.
18. Koteā te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te fiahā?
18 ʼE ʼui fēnei mai ʼi te Tohi-Tapu kiā tatou: “Ko te fiahā ʼe muʼa mai ia ʼi te fakaʼauha, pea ko te fia māʼoluga ʼe muʼa mai ia ʼi te higa.” Koteā tona tupuʼaga? ʼE tali fēnei e Sehova: “Ko te laupisi pea mo te fiahā . . . ʼe au fehiʼa kiai.” (Tāʼaga Lea 8:13; 16:18) Koia ʼe tou mahino ai ki te ʼita ʼo Sehova ki te “agatuʼu ʼa te hau ʼo Asilia pea mo te fia māʼoluga ʼo tona ʼu mata fiatuʼu”! (Isaia 10:12) Neʼe tauteaʼi ia ia e Sehova ʼuhi ko tana agapauʼu. Kua vave pe, ko te mālama kātoa ʼa Satana, ʼo feiā mo tana kau takitaki fiatuʼu pea mo fia maʼuhiga, ʼi te lagi peʼe ʼi te kele, ʼe tauteaʼi anai nātou e Sehova. ʼOfa pe ke ʼaua naʼa tou fiatuʼu ʼi he ʼaho ohage ko te ʼu fili ʼo Sehova!
19. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe fia laupisi ai te hahaʼi ʼa te ʼAtua logola tanatou agavaivai?
19 ʼE lahi te ʼu tupuʼaga ke fia laupisi ai te kau Kilisitiano moʼoni ʼi tonatou ʼuhiga kaugana ʼa Sehova. (Selemia 9:24) Kae logope la te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke nātou agavaivai. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi “ko tatou fuli neʼe tou agahala pea mole tou aʼu ki te kolōlia ʼo te ʼAtua.” (Loma 3:23, MN ) Koia kapau ʼe tou fia puipui totatou ʼuhiga kaugana ʼa Sehova, ʼe tonu ke tou hage ko te ʼapositolo ko Paulo, ʼaē neʼe ina ʼui “nee haele mai Kilisito Sesu ki te malama-nei o fakamauli te hahai agahala,” pea neʼe ina toe ʼui: “Pea ia natou alâ, e ko au te uluaki.”—1 Timoteo 1:15.
20. ʼE puipui feafeaʼi e Sehova tana hahaʼi ʼi te temi nei, pea ʼe ina puipui feafeaʼi anai ia nātou ʼi te ka haʼu?
20 Kapau ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe nātou fiafia ʼi te fakamuʼamuʼa ʼo te ʼu gāue ʼa te ʼAtua, pea ʼe feala ke tou tui papau ko Sehova ʼe ina haga puipui anai nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE tou toe falala foki mokā hoko mai anai te mamahi lahi, ʼe puipui anai e Sehova tana hahaʼi ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo te faʼahi fakasino. Pea ka nātou hū anai ki te mālama foʼou ʼa te ʼAtua, ʼe feala anai ke nātou kalaga fēnei: “Koʼeni, ʼe ʼi henī totatou ʼAtua. Neʼe tou falala kiā te ia, pea ʼe ina hāofaki anai tatou. ʼE ʼi henī ia Sehova. Ke tou loto fiafia pea ke tou fakafiafia ʼi tana hāofaki.”—Isaia 25:9.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Neʼe puipui feafeaʼi ia te Hau ko Tavite pea mo Sesu Kilisito?
• ʼE puipui feafeaʼi te hahaʼi ʼa Sehova ia ʼaho nei?
• He koʼe ʼe mole tonu ke tou tōkakaga fau kiā tatou totonu?
• He koʼe ʼe feala ke tou laupisi logola tatatou agavaivai?
[Paki ʼo te pasina 9]
Neʼe puipui feafeaʼi e Sehova ia Tavite pea mo Sesu?
[Paki ʼo te pasina 10, 11]
Ia ʼaho nei, ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe puipui ai te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te faʼahi fakalaumālie?
[Paki ʼo te pasina 12]
Logola ʼe tou laupisi heʼe tou tauhi kiā Sehova, kae ʼe tonu ke tou agavaivai tuʼumaʼu