ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Sehova
Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te ʼu Tohi Ki Te Kau Tesalonika Pea Kiā Timoteo
NEʼE ʼahiʼahiʼi te kōkelekāsio foʼou ʼo Tesalonika talu mai tona fakatuʼu e te ʼapositolo ko Paulo ʼi te temi ʼaē neʼe fakalaka ai. Koia ʼi te liliu mai ʼa Timoteo—ʼaē neʼe lagi taʼu 20 pē—mai te kolo ʼaia mo he ʼu logo lelei, neʼe fakaʼamu ia Paulo ke faitohi ki te kau Tesalonika moʼo tokoni pea mo fakalotomālohiʼi nātou. Neʼe lagi fai tana tohi ʼi te fakaʼosi ʼo te taʼu 50 ʼo totatou temi, pea neʼe ko te ʼuluaki tohi ʼaia ʼa Paulo, neʼe kau ki te ʼu tohi ʼo te Tohi-Tapu. Ki muli age, neʼe ina momoli ia tana lua tohi ki te kau Kilisitiano ʼo Tesalonika. ʼI te lua tohi ʼaia, neʼe ina fakatonutonuʼi ai te ʼu manatu hala ʼaē neʼe maʼu e ʼihi pea mo fakalotomālohiʼi ia te ʼu tehina ke natou haga mālolohi tuʼumaʼu ʼi te tui.
Hili kiai taʼu e hogofulu, neʼe nofo ia Paulo ʼi Masetonia kae nofo ia Timoteo ʼi Efesi. Neʼe faitohi ai ia Paulo kiā Timoteo, ʼo ina fakalotomālohiʼi ia ia ke nofo maʼu ʼi Efesi pea mo haga fakafeagai ki te kau faiakonaki hala ʼi te loto kōkelekāsio. ʼI te temi ʼaē neʼe felāveʼi ai ia te kau Kilisitiano mo te ʼu fakataga ʼi te hili pē ʼo te maumauʼi ʼo Loma e te afi ʼi te taʼu 64 ʼo totatou temi, neʼe fai ai e Paulo ia tana lua tohi kiā Timoteo. Neʼe ko tana tohi fakaʼosi ʼaia neʼe kau ki te ʼu tohi ʼo te Tohi-Tapu. ʼI te temi nei, ʼe feala ke tou maʼu he ʼu fua lelei mai te ʼu fakalotomālohi pea mo te ʼu tokoni ʼo te ʼu tohi ʼaenī e fā ʼa Paulo.—Hep. 4:12.
TOU “NONOFO ʼALAʼALA”
Neʼe vikiʼi e Paulo ia te kau Tesalonika ʼi tanatou ‘gāue agatonu, mo tanatou gāue ʼi te ʼofa pea mo tanatou faʼa kātaki.’ ʼE ina ʼui age ʼe ko nātou ‘tana ʼamanaki, tona fiafia pea mo te kolona ʼaē ʼe fakakolōlia ai.’—1 Tes. 1:3; 2:19.
ʼI te hili ʼo tana fakalotomālohiʼi ia te kau Kilisitiano ʼo Tesalonika ke natou fefakalotofīmālieʼaki ʼi te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake, neʼe tala fēnei e Paulo: “Ko te ʼaho ʼo Sehova ʼe haʼu moʼoni ia ohagē ko he tagata kaihaʼa ʼi te pōʼuli.” Neʼe tokoni kiā nātou ke natou “nonofo ʼalaʼala” pea mo natou aga fakapotopoto.—1 Tes. 4:16-18; 5:2, 6.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
4:15-17—Ko ai ia nātou ʼaē “[kā] toʼo anai . . . ʼi te ʼu ʼao ʼo fakafetaulaki mo [te] ʼAliki ʼi te ʼaele,” pea ʼe hoko feafeaʼi ia te faʼahi ʼaia? Ko nātou ʼaia ʼe ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼaē ʼe māʼuʼuli ʼi te lolotoga ʼo te ʼi henī ʼa Kilisito ʼi tona Puleʼaga mālohi. ʼE natou “fakafetaulaki mo te ʼAliki” fakapulipuli ko Sesu ʼi te lagi. Kae ke feala hanatou fakahoko ia te faʼahi ʼaia, ʼe ʼaoga muʼa ke natou mamate pea ke fakatuʼuake nātou ko he ʼu fakatupu fakalaumālie. (Loma 6:3-5; 1 Ko. 15:35, 44) Kua ʼosi kamata ia te ʼi henī ʼa Kilisito, koia ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼaē ʼe mamate ʼi te temi nei ʼe mole nonofo ʼi te mate. ʼE “toʼo” nātou, peʼe fakatuʼuake atu aipē ʼi te moʼi temi pē ʼaia.—1 Ko. 15:51, 52.
5:23—Koteā ʼaē neʼe fia ʼui e Paulo ʼi te temi ʼaē neʼe faikole ai ke taupau “te laumālie pea mo te nefesi pea mo te sino ʼaē ʼo koutou, ʼu tehina”? Neʼe talanoa ia Paulo ki te laumālie, mo te nefesi pea mo te sino ʼaē ʼe ina faʼufaʼu ia te kōkelekāsio Fakakilisitiano, ʼaē neʼe kau ai ia te kau Kilisitiano ʼo Tesalonika ʼaē neʼe fakanofo ʼaki te laumālie. Neʼe mole gata pē te faikole ʼa Paulo ke puipui ia te kōkelekāsio, kae neʼe faikole ke taupau maʼu ia tona “laumālie,” peʼe ko tana faʼahiga manatu. Neʼe toe faikole foki ia Paulo ʼo ʼuhiga mo tona “nefesi,” tona maʼuli, peʼe ko tona fakahaʼele, pea mo tona “sino”—ko te sino ʼaia ʼe faʼufaʼu e te kau Kilisitiano fakanofo. (1 Ko. 12:12, 13) Koia ʼe hā ʼi te faikole ʼaia te tuʼania ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo te kōkelekāsio.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
1:3, 7; 2:13; 4:1-12; 5:15. Ke fua lelei hatatou fai tokoni ki he tahi, ʼe maʼua ke tou fai ʼaki he ʼu fakavikiviki fakamālotoloto pea mo he ʼu fakalotomālohi ke ina fai ia te meʼa ʼaē ʼe lelei.
4:1, 9, 10. ʼE tonu ki te kau ʼatolasio ʼa Sehova ke natou haga tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.
5:1-3, 8, 20, 21. ʼUhi ko te kua fakaovi mai ʼo te ʼaho ʼo Sehova, ʼe tonu ke “tou aga fakapotopoto, ʼi tatatou kofuʼi te kofu tau ʼo te tui pea mo te ʼofa pea mo toʼo te puloga ʼo te falala ki te maʼuli.” Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe tonu ke tou tōkakaga fakalelei ki te Folafola fakapolofetā ʼa te ʼAtua, ia te Tohi-Tapu.
“KOTOU MĀLOLOHI”
ʼI tanatou fulihi te fakaʼuhiga ʼo te ʼuluaki tohi ʼa Paulo, ʼe hā mai ko ʼihi ʼi te kōkelekāsio neʼe natou tui papau ki te kua ovi mai ʼo “te ʼi henī ʼo [te] ʼAliki.” Moʼo fakatonutonuʼi ia tanatou faʼahiga manatu ʼaia, neʼe talanoa ia Paulo ki te meʼa ʼaē ʼe tonu ke ‘hoko mai muʼa.’—2 Tes. 2:1-3.
ʼE fakalotomālohi fēnei e Paulo: “Kotou mālolohi pea mo taupau ia te ʼu talatisio ʼaē neʼe akoʼi atu.” Neʼe ina foaki ia te fakatotonu ʼaenī kiā nātou ke natou “fakamamaʼo mai he tehina pē ʼe maʼuli talagataʼa.”—2 Tes. 2:15; 3:6.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
2:3, 8—Ko ai ia “te tagata ʼaē ʼe manuki ki te lao,” pea ʼe pulihi feafeaʼi anai? Ko “te tagata” ʼaia ʼe ko te kalasi ʼo te kau takitaki lotu ʼo te Keletiate. Ko te tokotahi ʼaē neʼe fakagafua ki ai ke ina tala pea mo fakahoko ia te ʼu fakamāu ʼa te ʼAtua ki te kau agakovi, ʼe ko “te Folafola”—Te Tagata ʼAve Folafola Tāfito ʼa te ʼAtua, ia Sesu Kilisito. (Soa. 1:1) Koia, ʼe feala ke tou ʼui ʼe pulihi anai e Sesu ia te tagata ʼaē ʼe manuki ki te lao “ ʼaki te laumālie [te mālohi gāue] ʼo tona gutu.”
2:13, 14—ʼE feafeaʼi ki te kau Kilisitiano fakanofo honatou ‘filifili mai te kamataʼaga ki te maʼuli’? Ko te kau fakanofo ʼe ko he kalasi neʼe hinoʼi fakatomuʼa ʼi te temi ʼaē neʼe fakapapauʼi ai e Sehova ko te hako ʼo te fafine ʼe ina maumauʼi anai te gata ʼi tona ʼulu. (Sen. 3:15) Neʼe toe fakamahino e Sehova ia te ʼu fakatotonu neʼe tonu ke natou mulimuli kiai, mo te gāue ʼe tonu anai ke natou fai, pea mo te ʼu ʼahiʼahi kā hoko anai kiā nātou. Koia neʼe ina pāuiʼi nātou ki te ‘fakapale ʼaia.’
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
1:6-9. ʼE fakahoko e Sehova tana ʼu fakamāu ʼo mulimuli ki te aga ʼa te hahaʼi.
3:8-12. Ko te kua ovi mai ʼo te ʼaho ʼo Sehova, ʼe mole tonu ke tou fakaʼaogaʼi ko he takuʼaki ke ʼaua naʼa tou gāue ki te maʼu ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou, ʼi te faʼahi fakasino pea mo te minisitelio. Ko te mole fai ʼo he gāue, ʼe feala ke tou pipiko ai pea mo ina uga ai tātou ke tou liliu ai “ko he tahi ʼe ina fia ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼa ʼihi.”—1 Pet. 4:15.
“TAUPAU TE KOLOA ʼAĒ NEʼE TUKU ATU KIĀ TE KOE”
Neʼe fakatotonu e Paulo kiā Timoteo ke “haga fai ia te tau matalelei, ʼo ina taupau maʼu te tui pea mo te leʼo ʼo loto ʼe tokalelei.” Neʼe talanoa ia te ʼapositolo ki te ʼu lēkula ʼaē ʼe fakamaʼua ki he tahi ʼi te kōkelekāsio. Neʼe toe fakatotonu e Paulo kiā Timoteo ke fakafisi ki “te ʼu fāgana ʼaia ʼaē ʼe natou ʼulihi ia te meʼa ʼaē ʼe māʼoniʼoni.”—1 Tim. 1:18, 19; 3:1-10, 12, 13; 4:7.
Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼAua naʼa ke fatufatuʼi mālohi he tagata ʼāfea.” Neʼe ina fakalotomālohiʼi fēnei ia Timoteo: “Taupau te koloa ʼaē neʼe tuku atu kiā te koe, ʼo ke lītuʼa ki te ʼu akonaki noa ʼaē ʼe natou moamoagaʼi te meʼa ʼaē ʼe māʼoniʼoni, pea mo te ʼu fakafeagai ʼo te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi hala ‘ko te ʼatamai mālama.’ ”—1 Tim. 5:1; 6:20.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
1:18; 4:14—Koteā “te ʼu lea fakapolofetā” ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo Timoteo? ʼE lagi ko he faʼahiga lea fakapolofetā ʼo ʼuhiga mo te tuʼulaga ʼe maʼu anai e Timoteo ʼi te kōkelekāsio Fakakilisitiano, pea neʼe palalau ia Paulo ʼaki te takitaki ʼo te laumālie ʼi te temi ʼaē neʼe ina ʼaʼahi ai ia Lisitala ʼi tana lua folau fakamisionea. (Gāue 16:1, 2) ʼO fakatafito ki “te ʼu lea fakapolofetā” ʼaia, “neʼe hilifaki ai te ʼu nima” ʼo te kau tagata ʼāfea ki te tūpulaga ko Timoteo, ʼo natou hinoʼi ia ia ki he gāue makehe.
2:15—Koteā te fakaʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke ‘puipui he fafine faitama’? Ko te faitama, mo te taupau ʼo tana fānau, pea mo te taupau ʼo tona loto fale, ʼe feala ke liliu ko he “puipui” ki te fafine ʼohoana, ke ʼaua naʼa nofo pē ʼo ‘fai fatufatu pea mo tokaga ki te ʼu meʼa ʼa niʼihi kehe.’—1 Tim. 5:11-15.
3:16—Koteā ia te meʼa fakalilo taputapu ʼo te pipiki ki te ʼAtua? Lolotoga ni ʼu sēkulō, neʼe mole feala ke ʼiloʼi papau peʼe lava fakalogo kātoa anai te tagata ki te pule faʼitaliha ʼa Sehova. Neʼe lavaʼi e Sesu ia te faʼahi ʼaia, ʼaki tana nofo agatonu ki te ʼAtua ʼo kaku ki te mate.
6:15, 16—ʼE fakaʼuhiga koa ia te ʼu palalau ʼaenī kiā Sehova ʼAtua peʼe kiā Sesu Kilisito? Ko te ʼu palalau ʼaia ʼe fakaʼuhiga kiā ia ʼaē ʼe ina fakahā tona agaaga, ko tona fakaʼuhiga, ia Sesu Kilisito. (1 Tim. 6:14) ʼO fakatatau ki te hahaʼi ʼaē ʼe ʼafio hau pea mo pule mo ia, ko Sesu ia ‘te Tuʼi e tahi,’ pea ʼe ko ia tokotahi ʼe maʼuli tuputupua. (Tan. 7:14; Loma 6:9) Talu tana hake fakapulipuli ki te lagi, neʼe mole he hahaʼi ʼi te kele neʼe ‘feala hanatou sisio mata’ ki ai.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
4:15. Tatau aipē pe kei tou foʼofoʼou mai ki te moʼoni peʼe kua fualoa hatatou liliu ko he Kilisitiano, ʼe tonu ke tou haga fakahoko he ʼu faiga pea mo fakamālohiʼi ia tatatou ʼu felōgoi mo Sehova.
6:2. Kapau ʼe tou kaugā gāue mo he tehina Kilisitiano, pea ʼe mole tou faiga anai ke tou kākāʼi ia ia, kae ʼe tonu ke lahi ia takotou tokaga ki ai ʼi hakotou tokaga ki he tahi ʼi tuʼa atu ʼo te kōkelekāsio.
“FAKAMAFOLA TE FOLAFOLA, FAI ʼAKI TE LOTOMĀLOHI”
Moʼo teuteuʼi ia Timoteo ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo te ʼu temi faigataʼa, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Neʼe mole foaki mai e te ʼAtua he laumālie fula, kae ko he laumālie ʼe mālohi, mo ʼofa pea mo fakapotopoto.” Neʼe fai kiā Timoteo ia te tokoni ʼaenī: “Ko he kaugana ʼa te ʼAliki ʼe mole tonu ke fekēʼaki mo he tahi, kae ʼe tonu ke agamalū ki te hahaʼi fuli, faiva ʼi te faiakonaki.”—2 Tim. 1:7; 2:24.
Neʼe fai e Paulo ia te fakalotomālohi ʼaenī kiā Timoteo: “Haga nofo ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ke ako pea neʼe fakalotoʼi koe ke ke tui kiai.” ʼI te kua mafola ʼo te ʼu akonaki fakaʼapositā, koia ʼaē neʼe foaki ai te ʼapositolo ia te ʼu tokoni ʼaenī ki te tagata ʼāfea kei tūpulaga: “Fakamafola te folafola, fai ʼaki te lotomālohi. . . . Akonakiʼi, fakatonutonuʼi, fakalotomālohiʼi.”—2 Tim. 3:14; 4:2.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
1:13—Koteā ia “te faʼifaʼitakiʼaga ʼo te ʼu folafola ʼo te maʼuli”? Ko “te ʼu folafola ʼo te maʼuli” ʼe ko “ ʼaē ʼo totatou ʼAliki ko Sesu Kilisito”—te ʼu akonaki Fakakilisitiano moʼoni. (1 Tim. 6:3) Ko te ʼu akonaki pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu neʼe ʼalutahi mo te Folafola ʼa te ʼAtua, koia lā ʼaē ko te kupu “te ʼu folafola ʼo te maʼuli” ʼe feala ke toe fakaʼuhiga ki te ʼu akonaki fuli ʼo te Tohi-Tapu. ʼE feala ke tokoni mai ia te ʼu akonaki ʼaia ke tou mahino ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua mai e Sehova kiā tātou. ʼE tou haga tokaga ki te faʼifaʼitaki ʼaia ʼo tou maʼuliʼi ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe tou ako ʼi te Tohi-Tapu.
4:13—Koteā ia “te ʼu takaiga tohi kiliʼi manu”? Ko te kupu ʼaia ʼe fakaʼuhiga ki he ʼu takaiga tohi neʼe fai ʼaki te ʼu kiliʼi manu. Neʼe lagi kole e Paulo niʼihi ʼu takaiga tohi ʼi te Tohi Fakahepeleo ke feala ai hana akoʼi nātou ʼi tana lolotoga nofo ʼi te fale pilisoni ʼi Loma. Ko ʼihi takaiga tohi neʼe fai ʼaki te papilusi kae ko ʼihi neʼe fai ʼaki te ʼu kiliʼi manu.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
1:5; 3:15. Ko te tupuʼaga tāfito ʼo te tui ʼa Timoteo kiā Kilisito Sesu, ko te tui ʼaia neʼe ina uga ia te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fai e Timoteo, neʼe tupu mai te ʼu meʼa ʼaē neʼe akoʼi age kiā ia ʼi Tohi-Tapu ʼi tana kei veliveli. ʼE maʼuhiga ki te fāmili ke natou fakakaukau fakamālotoloto ʼo ʼuhiga mo tanatou fakahoko ia te ʼu maʼua ʼaia ki te ʼAtua pea mo tanatou fānau!
1:16-18. ʼI te temi ʼaē ʼe tau ai totatou ʼu tehina mo tuagaʼane mo te ʼahiʼahi, mo te fakataga, peʼe pilisoniʼi nātou, tou faikole maʼa nātou pea mo tou fai ia meʼa fuli moʼo tokoni kiā nātou.—Taag. 3:27; 1 Tes. 5:25.
2:22. ʼE mole tonu ki te kau Kilisitiano, tāfito ia te kau tūpulaga ke natou maʼumaʼua fau ki te hiki meʼa mamafa, te faigaoʼi, te musika, te ʼu fakafiafia, te fakaʼaogaʼi ʼo te temi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou leleiʼia, te ʼu fai folau, te ʼu fai palalau ki he ʼu meʼa ʼe mole hona ʼaoga, pea mo ʼihi atu ʼu meʼa fēia, ʼo fakasiʼisiʼi ai te temi ʼe tonu ke fakaʼaoga ki te ʼu gāue Fakakilisitiano.
[Paki ʼo te pasina 31]
Koteā ia te tohi neʼe fai fakamuli e te ʼapositolo ko Paulo?