ʼE Mole Pe Feala Ia!
“ ʼE FAIGAFUA age te hu ʼo he kamelo ki te pu ʼo he hui ki he hu ʼa he tagata maʼu koloā ki te puleʼaga ʼo te ʼAtua.” (Mateo 19:24). Neʼe fai e Sesu Kilisito te ʼu palalau ʼaenī moʼo akoʼi tana ʼu tisipulo. Ko te tūpulaga maʼu koloā neʼe fakafisi ki te fakaafe ʼaē ke liliu ko he tisipulo ʼa Sesu pea ke ina maʼu lahi te ʼu fealagia fakalaumālie taulekaleka. Neʼe fili e te tagata ʼaia te taupau maʼu ʼo tana ʼu koloā ʼe lahi ʼi hana muliʼi te Mesia.
Neʼe mole ʼui leva e Sesu ko he tahi ʼe maʼu koloā ʼe mole pe feala hana maʼu te maʼuli heʼegata ʼi te fakatuʼutuʼu ʼo te Puleʼaga, kailoa ia, he koʼe pe la neʼe ʼi ai te ʼu hahaʼi koloaʼia neʼe liliu ko tana ʼu tisipulo (Mateo 27:57; Luka 19:2, 9). Kae, ʼe mole pe feala ke maʼu te maʼuli heʼegata e te tagata maʼu meʼa ʼaē ʼe lahi age tana manako ki tona ʼu koloā ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie. ʼE feala ke maʼu e te faʼahiga tagata ʼaia ia te hāofaki ʼe tuku mai e te ʼAtua mo kapau ʼe ina ʼiloʼi ia te maʼuhiga ʼo te meʼa fakalaumālie pea mo ina kumi te tokoni ʼa te ʼAtua. — Mateo 5:3; 19:16-26.
ʼE mole tonu ke faka ʼuhiga moʼoni te lea fakatātā ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te kamelo pea mo te pu ʼo te hui tuitui. Neʼe fai e Sesu te fakatātā moʼo fai te fakatokaga ʼaē ʼo te faigataʼa ki te hahaʼi maʼu koloā hanatou faiga ke leleiʼia nātou e te ʼAtua kae nātou taupau maʼu aipe tanatou faʼahiga maʼuli ʼo ʼuhiga mo te ʼu koloā. — 1 Timoteo 6:17-19.
Ko ʼihi ʼe nātou ʼui ko te pu ʼo te hui ʼe ko te kiʼi matapā ʼo te kaupā ʼo te kolo neʼe faigataʼa te fakalaka ʼa he kamelo kua tohoʼi tana ʼamoga. Kae ko te kupuʼi palalau faka keleka rhaphis, ʼaē ʼe fakaliliu ia Mateo 19:24 pea mo Maleko 10:25 ko te “hui”, ʼe haʼu mai te kupuʼi palalau ʼaē ʼe faka ʼuhiga ko te “tui”. Ia Luka 18:25 ko te kupu ʼaē ko te belone ʼe faka ʼuhiga ki te hui tuitui, pea koia ʼaē ʼe tou lau fēnei ai ʼi te Tohi-Tapu Traduction du monde nouveau: “ ʼE faigafua age ki he kamelo hana hu ʼi te pu ʼo te hui tuitui ki te hu ʼa he tagata maʼu koloā ki te puleʼaga ʼo te ʼAtua.” Tokolahi ʼe nātou lagolago te faʼahiga fakaliliu ʼaia. ʼE ʼui fēnei e W. E. Vine: “Ko te manatu ʼaē ki te faka ʼuhiga te “pu ʼo te hui” ki he ʼu kiʼi matapā ʼe ko te ʼuhiga pe ia ʼo te temi nei; ʼe mole maʼu he manatu feiā ʼāfea atu.” — An Expository Dictionary of New Testament Words.
Ko te faigaʼi ke fakahu he kamelo fua lahi ʼi he kiʼi pu ʼo he hui tuitui ʼe ko he meʼa ia ʼe kau ki te ʼu “fakahuahua ʼi te potu Hahake”, ko te ʼui ʼaia ʼa te tohi. Pea ka fai he fakasiosio ki ʼihi fakahuahua ʼe māsila ʼe hage ʼe mole pe feala, ʼe ʼui fēnei e te tohi (The Babylonian Talmud): “Neʼe nātou fakahu te elefani ʼi te pu ʼo te hui tuitui.” Koia ko Sesu neʼe ina fakaʼaogaʼi te fakatātā feiā pea ʼe maʼuli moʼo fakahā ʼo he meʼa ʼe mole pe feala ke hoko. ʼE mole pe feala ki he kamelo, peʼe ko he elefani hana hu ʼi te pu ʼo he hui tuitui. Kae, ʼaki te tokoni ʼa te ʼAtua ko he tagata maʼu koloā ʼe feala hana liaki te faʼahiga sio ki te ʼu koloā, pea mo ina kumi moʼoni te maʼuli heʼegata. Ko he meʼa ia ʼe feala ki ʼaē ʼe fakamalotoloto pea ʼe holi ke ina ako pea mo fai te finegalo ʼo te ʼAtua Māʼoluga, ʼaē ko Sehova.