-
Neʼe ʼAu ‘Fakalaka’ ʼi Te ʼu Fenua Ia Taʼu e 50 TupuTe Tule Leʼo—1996 | Novepeli 1
-
-
Neʼe ʼAu ‘Fakalaka’ ʼi Te ʼu Fenua Ia Taʼu e 50 Tupu
NEʼE FAKAMATALA E EMMANUEL PATERAKIS
Kua hili kiai sēkulō e hogofulu-ma-hiva, neʼe fai te fakaafe makehe ki te ʼapositolo ko Paulo, ʼo fēnei: “Fakalaka ʼi Masetonia, pea ke ke tokoni mai kia mātou.” Neʼe tali lelei e Paulo te fealagia foʼou ʼaia ke ina “tala te logo lelei.” (Gāue 16:9, 10) Logope la ʼe mole heʼeki faʼa fualoa feiā te fakaafe ʼaē neʼe fai mai kia ʼau, kae talu mai ia taʼu e 50 neʼe ʼau tali ke ʼau “fakalaka” ʼi te ʼu telituale foʼou, ʼaki te manatu ʼaē ia Isaia 6:8, ʼaē ʼe ʼui fēnei ai: “Koʼeni ʼau! Fekauʼi ʼau.” ʼI te lahi ʼo taku fefolauʼaki, neʼe fakahigoaʼi ʼau ko te tagata folau tuʼumaʼu, kae ko taku ʼu gāue neʼe mole tatau ia mo te ʼu gāue ʼa he tagata tulisi. Neʼe lahi te ʼu lakaga, ʼi taku hū ki toku kogafale ʼi te otele, neʼe ʼau tuʼutuli pea mo ʼau fakafetaʼi kia Sehova ʼi tana puipui ʼau.
NEʼE ʼau tupu ʼi te ʼaho 16 ʼo Sanualio 1916, ʼi Hierápetra, ʼi Crète, ʼi he famili lotu Orthodoxe fakamalotoloto. Talu mai taku kei veliveli, neʼe ʼave ʼau pea mo ʼoku tokolua e taku faʼe ki te misa ʼi te ʼAhotapu. Kae ko taku tāmai, neʼe ina leleiʼia age tana nofo ʼi fale pea mo lau te Tohi-Tapu. Neʼe ʼau ʼofa mamahi ki taku tāmai, he neʼe ko he tagata agatonu, mo agalelei, pea mo fakamolemole gafua, pea ko tona mate, ʼi toku taʼu 9, neʼe lave ʼaupito kia ʼau.
ʼI toku taʼu 5, neʼe ʼau lau te meʼa ʼi te faleako ʼe ina ʼui fēnei: “Ko meʼa fuli ʼaē ʼi ʼotatou tafa, ʼe nātou kalagaʼi ko te ʼAtua ʼe maʼuli.” ʼI taku lahilahi ake, neʼe ʼau tui papau ki te faʼahi ʼaia. Koia, ʼi toku taʼu 11, neʼe ʼau fakatotonu ke ʼau tohi he meʼa ʼaki te Pesalemo 104:24, ʼaē ʼe ʼui fēnei ai: “ ʼE lahi ʼaupito tau ʼu gāue, Ê Sehova! Neʼe ke fai fuli tau ʼu gāue ʼaia ʼaki te agapoto. Ko te kele ʼe fonu ʼi tau ʼu gāue.” Neʼe ʼau ōfo ʼi te matalelei ʼo te ʼu meʼa kehekehe ʼaē neʼe fakatupu, māʼia mo te ʼu kiʼi meʼa veliveli, ohage ko te ʼu pulapula, ʼaē ʼe hage ʼe nātou maʼu he ʼu kiʼi kapakau veliveli ke feala ai ke ʼave mamaʼo nātou e te matagi mai te fuʼu ʼakau ʼaē neʼe nātou homo ai. Hili te vāhaʼa ʼaē neʼe ʼau tuku ai te meʼa ʼaē neʼe ʼau tohi ki taku tagata faiako, neʼe ina lau ki te kalasi, pea ki muli age, ki te faleako katoa. ʼI te temi ʼaia, neʼe fakafeagai te hahaʼi faiako ki te ʼu manatu ʼo te Komunisi, pea neʼe nātou fiafia ʼi tanatou fakalogo ki taku lagolago ki te maʼuli moʼoni ʼa te ʼAtua. Kae kia ʼau, neʼe ʼau fiafia pe ʼau ʼi taku fakahā taku tui ki te Tupuʼaga.
Ko Te ʼu Tali Ki Taku ʼu Fehuʼi
ʼE kei ʼau manatuʼi lelei taku ʼuluaki felāveʼi ʼaē mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te kamata ʼo te ʼu taʼu 1930. Neʼe fai faka mafola ia Emmanuel Lionoudakis ʼi te ʼu kolo fuli pea mo te ʼu kiʼi kolo liliki ʼo Crète. Neʼe ina foaki mai te ʼu tuʼuga tohi, kae neʼe ʼau tokagaʼi tāfito te kaupepa ʼaē ko tona kupu tāfito Où sont les morts? (ʼE ʼIfea Koa Te Kau Mate?) Neʼe ʼau mataku ʼaupito ʼi te kau mate, pea ʼi taku mataku ʼaia, neʼe mole feala pe la ke ʼau hū ki te kogafale ʼaē neʼe mate ai taku tāmai. ʼI taku lau tuʼumaʼu te tohi ʼaia pea ʼi taku ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe akoʼi mai e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼaluʼaga ʼo te kau mate, neʼe mole kei ʼau mataku ai leva.
Tuʼa tahi ʼi te taʼu, lolotoga te fasiga taʼu māfana, neʼe ʼaʼahi tomatou kolo e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea neʼe nātou foaki mai te tahi ʼu tohi ke ʼau lau. Neʼe tuputupu māmālie taku mahino ki te Tohi-Tapu, kae neʼe kei ʼau ʼalu pe ʼau ki te ʼu misa ʼo te lotu Orthodoxe. Kae, ko te tohi Délivrance, neʼe ina fetogi lahi taku manatu. Neʼe ina fakahā lelei te kehekehe ʼo te kautahi ʼa Sehova pea mo te kautahi ʼa Satana. Talu mai te temi ʼaia, neʼe ʼau kamata ako tuʼumaʼu ai te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi fuli ʼa te Sosiete Watch Tower ʼaē neʼe feala ke ʼau maʼu. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe tapuʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Grèce, neʼe ʼau ako fakafūfū ʼi te pōʼuli. Kae, ʼi taku fiafia ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako, neʼe mole feala ke ʼau tāʼofi taku palalau ʼaē ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaia. Mole tuai, pea kamata leʼoleʼo ʼau e te kau polisi, ʼo nātou ʼōmai tuʼumaʼu ki toku ʼapi ʼo vakavakaʼi peʼe mole nātou maʼu ai he ʼu tohi.
ʼI te taʼu 1936, neʼe ko taku ʼuluaki kau ʼaia ki te fono, ia kilometa e 75 ʼi Iráklion. Neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku felāveʼi mo te kau Fakamoʼoni. Tokolahi ia nātou neʼe mole ko he ʼu hahaʼi koloaʼia, neʼe ko te ʼu hahaʼi gāue kele, kae neʼe nātou fakamoʼoni mai kua ʼau maʼu te moʼoni. Neʼe ʼau foaki atu aipe ʼi te moʼi temi ʼaia toku maʼuli kia Sehova.
ʼE mole galo anai kia ʼau te temi ʼaē neʼe ʼau papitema ai. ʼI te tahi po ʼi te taʼu 1938, ʼi te kua fakapōʼuli lelei ʼo te afiafi, ko ʼau pea mo toku ʼu kaugā ako e toko lua, neʼe mātou ʼolo fakatahi ki te matatai mo te tēhina ko Lionoudakis. ʼI tana ʼosi fai te kole, neʼe ina fakauku mātou ki te tai.
Neʼe Pilisoniʼi ʼAu
Neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi taku ʼuluaki fai faka mafola. Neʼe ʼau felāveʼi mo toku kaumeʼa ʼāfea neʼe liliu ʼo patele, pea neʼe lelei tama fai palalau. Kae ki muli age, neʼe ina fakamahino mai, ʼo mulimuli ki te fakatotonu ʼo te ʼēpikopō, neʼe tonu ke ina puke ʼau. Lolotoga tamā talitali ʼi te pilō ʼo te pule ʼo te kolo ki te ʼolo age ʼa te kau polisi mai te tahi kolo, neʼe fakatahitahi te hahaʼi tokolahi ʼi tuʼa. Koia, neʼe ʼau toʼo ai te Tohi-Tapu ʼo te Tauhi Foʼou faka Keleka ʼaē neʼe tuku ʼi te pilō, pea neʼe ʼau kamata fai age kia nātou te akonaki ʼo fakatafito ki te tohi ʼo Mateo kapite 24. ʼI te kamata, neʼe mole fia logo te hahaʼi, kae neʼe ʼui fēnei e te patele: “Koutou tuku ke palalau. ʼE ina fakaʼaogaʼi tatatou Tohi-Tapu.” Neʼe feala ai leva taku palalau lolotoga te hola katoa vaelua. Koia, ko taku ʼuluaki ʼaho fai faka mafola neʼe hoko ai foki mo taku ʼuluaki fai akonaki ki te hahaʼi. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole heʼeki tau age te kau polisi, neʼe fakatotonu e te pule ʼo te kolo pea mo te patele ki te hahaʼi tagata ke nātou kapu ʼau ʼi te kolo. ʼI te ʼuluaki pikoga ʼo te ala, neʼe ʼau kamata lele vave ke mole lave kia ʼau tanatou tuki maka.
ʼI te ʼaho ake, ko te ʼu tagata polisi e toko lua pea mo te ʼēpikopō, neʼe nātou puke ʼau ʼi taku gāue. ʼI te fale polisi, neʼe ʼau faka mafola age kia nātou ʼaki te Tohi-Tapu, kae mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole ʼi ai te fakaʼiloga ʼo te ʼēpikopō ʼi taku Tohi-Tapu, ohage ko tona fakamaʼua e te lao, koia neʼe tukugakoviʼi ʼau ʼe ʼau fakatafoki te hahaʼi pea mo tufa te ʼu tohi ʼaē ʼe tapuʼi. Neʼe fakamavae ʼau ʼo talitali ki toku fakamāu.
Neʼe fakamāuʼi ʼau hili kiai te māhina katoa. ʼI te palalau ʼaē neʼe ʼau fai ʼi te telepinale, neʼe ʼau fakahā ai neʼe ʼau mulimuli ki te fakatotonu ʼa Kilisito ʼaē ko te fai faka mafola. (Mateo 28:19, 20) Neʼe tali fēnei e te tuʼi fakamāu moʼoku vāʼi: “Ko ia ʼaē neʼe ina fakatotonu atu te meʼa ʼaia neʼe tutuki ia ki te koluse. Ko tona kiʼi koviʼaga, heʼe mole feala ke ʼau fai atu kia koe te fakatūʼa ʼaia.” Kae, ko te avoka tūpulaga neʼe mole ʼau ʼiloʼi ia ia, neʼe kau ki toku faʼahi, ʼo ina ʼui, ʼaki te lahi ʼo te kau Komunisi pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole tui ki te ʼAtua, ʼe tonu ke fiafia te telepinale ʼi te ʼi ai ʼo he ʼu tagata tūpulaga ʼe nātou fia puipui te Folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe fakaōvi mai kia ʼau pea mo ina fakamālo mai ʼo ʼuhiga mo taku palalau, ʼaē neʼe tohi pea mo tuku ki te ʼu pepa neʼe taupau e te ʼu pule. ʼI tana ōfo ʼaē ʼi taku kei tūpulaga, neʼe fia gāue maʼa ʼaku kae mole ʼau totogi he meʼa. Neʼe mole fakatūʼa ʼau ke ʼau pilisoni ia māhina e tolu, kae neʼe fakatūʼa ʼau kia ʼaho pe e 10 pea mo taku tūʼa ʼe ko talame e 300. Ko te taʼi fakafeagai ʼaia neʼe ina fakaloto mālohiʼi taku fakatotonu ʼaē ke ʼau tauhi kia Sehova pea mo lagolago ki te moʼoni.
ʼI te tahi lakaga neʼe puke ai ʼau, neʼe fakatokagaʼi e te tuʼi fakamāu taku ʼiloʼi lelei te ʼu vaega ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe ina kole age ki te ʼēpikopō ke mavae ʼi tana pilō, ʼo ina ʼui fēnei: “Kua ke ʼosi fai tau gāue, ʼe ʼaʼaku taku fakaʼosi.” Neʼe ina toʼo ai tana Tohi-Tapu, pea neʼe ma fai palalau ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te hili hoʼatā katoa. Ko te ʼu taʼi meʼa ʼaia, neʼe nātou fakaloto mālohiʼi ʼau ke ʼau hoko atu taku gāue logope la te ʼu faigataʼaʼia.
Neʼe Fakatūʼa ʼAu Ki Te Mate
ʼI te taʼu 1940, neʼe tonu ke ʼau hū solia, pea neʼe ʼau faitohi ʼo fakamahino ai pe koʼe ʼe mole feala ke ʼau fai te meʼa ʼaia. Hili ia ʼaho e lua, pea neʼe puke ʼau pea neʼe tā ʼau e te kau polisi. Neʼe ʼave ai ʼau ki te tau ʼi Albanie, ʼo fakamāuʼi ʼau ʼi te telepinale ʼuhi ko taku mole fia kau ki te tau. Neʼe ʼui mai e te ʼu pule solia, neʼe mole nātou fia ʼiloʼi nātou peʼe ʼau tonu peʼe kailoa, kae neʼe nātou tuʼania tāfito ki te faʼahiga manatu ʼaē neʼe feala ke maʼu e te kau solia ʼuhi ko taku faʼifaʼitaki. Neʼe fakatūʼa ʼau ki te mate, kae ʼuhi ko te hala ʼo te fai ʼo te ʼu pepa, neʼe fetogi taku tūʼa, ʼo liliu ko haku gāue kinakina ʼi te fale pilisoni lolotoga taʼu e hogofulu. ʼI te ʼu māhina fakaʼosi, neʼe ʼau nofo ʼi te fale pilisoni solia ʼi Grèce, ʼi he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa, pea ʼi te temi nei ʼe kei ʼau logoʼi te ʼu mamahi ʼi toku sino.
Kae, ko taku nofo ʼi te fale pilisoni neʼe mole ina tāʼofi ʼau ʼi taku fai faka mafola. Kailoa, he neʼe faigafua te kamata ʼo he ʼu fai palalau, he neʼe fia ʼiloʼi e te tokolahi pe koʼe ʼe ʼau nofo ʼi te fale pilisoni ʼo te solia, kae mole ko ʼau ko he tagata solia. Ko taku tahi fai palalau mo te tūpulaga fakamalotoloto, neʼe iku ai ki te ako Tohi-Tapu ʼi te malaʼe ʼo te fale pilisoni. Ko taʼu e tolugofulu-ma-valu ki muli age, neʼe ʼau toe felāveʼi mo te tagata ʼaia ʼi te fakatahi. Neʼe ina tali te moʼoni, pea ko te tagata taupau ʼi te kokelekasio ʼi te motu ʼo Lefkás.
ʼI te temi ʼaē neʼe ʼohofi ai e te ʼu kautau ʼa Itilele te fenua ʼo Iukoselavia ʼi te taʼu 1941, neʼe ʼave mamaʼo mātou ʼi te Potu Toga, ki te fale pilisoni ʼi Preveza. Lolotoga tamatou fagona, neʼe fana mātou e te ʼu vakalele laku pulu ʼa te kau Siamani, pea kia mātou kau pilisoni neʼe mole foaki mai hamatou meʼa kai. ʼI taku fakaʼosi taku kiʼi moʼi pane ʼaē neʼe kei toe, neʼe ʼau faikole fēnei ki te ʼAtua: “Kapau ʼe ko tou finegalo ʼaē ke ʼau mate pakupaku, ʼi tau hāofaki ʼau mai te fakatūʼa ki te mate, pea ke hoko tou finegalo.”
ʼI te uhu ake, neʼe pāui ʼau e te tagata ofisie lolotoga tana pāui te ʼu higoa, pea ʼi tana ʼiloʼi ʼaē pe neʼe ʼau haʼu maifea, pe ko ai taku ʼu mātuʼa, pea mo te tupuʼaga ʼaē ʼo toku pilisoniʼi, neʼe ina ʼui mai ke ʼau muliʼi ia ia. Neʼe ina ʼave ʼau ki te faʼahi ʼaē ʼe tānaki ai te meʼa kai ʼa te kau solia ʼi te kolo, ʼo ina taki ʼau ki te laupapa ʼe hili ai te ʼu pane, te ʼu folomasi, mo te akeno neʼe taʼo, pea neʼe ina ʼui mai ke ʼau kai. Kae, neʼe ʼau fakamahino age kia ia ʼe mole fakagafua kia ʼau e toku leʼo ʼo loto ke ʼau kai, heʼe mole he meʼa kai ʼa te toko 60 hahaʼi pilisoni. Neʼe ʼui fēnei mai e te ofisie: “ ʼE mole feala ke ʼau fafaga ia nātou fuli! Neʼe agalelei ʼaupito tau tāmai kia ʼau. ʼE ʼau tuʼu maʼua kia koe kae mole kia nātou ʼaē.” Neʼe ʼau tali fēnei age: “Kapau koia ʼaia, pea ʼe ʼau toe liliu ki te fale pilisoni.” Neʼe fakakaukau, pea neʼe ina foaki mai te kato lahi ke ʼau fafaʼo kiai te ʼu meʼa kai fuli ʼaē neʼe feala ke ʼau fafaʼo kiai.
ʼI taku toe liliu mai ki te fale pilisoni, neʼe ʼau tuku te kato ki lalo pea neʼe ʼau ʼui fēnei: “Koʼeni te meʼa maʼa koutou.” ʼI te po ki muʼa atu, neʼe nātou ʼui neʼe hoko te malaʼia ki te hahaʼi pilisoni ʼi taku mole fakatahi mo nātou ki tanatou faikole ki te Taupoʼou ko Malia. Kae, neʼe kau te tagata Komunisi mo ʼau. ʼI te temi leva ʼaia, ʼi tana sio ki te meʼa kai, neʼe ina ʼui age kia nātou: “ ʼE ʼifea takotou ‘Taupoʼou ko Malia’? Neʼe koutou ʼui ʼe tou mamate anai ʼuhi ko te tagata ʼaenī, kae ʼe ko ia ia ʼaē ʼe ina ʼaumai tatatou meʼa kai.” Pea neʼe mafuli ʼo ina ʼui fēnei mai kia ʼau: “Emmanuel, haʼu ʼo fai hatatou kole.”
Mole fualoa kiai, pea ko te haʼele ki muʼa ʼo te kautau Siamani, neʼe tupu ai te feholaki ʼo te kau tagata leʼo pilisoni, ʼo faka ʼāteainaʼi ai te hahaʼi pilisoni. Neʼe ʼau ʼalu ki Patras ke ʼau maʼu ai he tahi kau Fakamoʼoni ʼi muʼa ʼo taku ʼalu ki Athènes ʼi te fakaʼosi ʼo te māhina ʼo Maio 1941. ʼI Patras, neʼe ʼau toʼo ai te ʼu mutuʼi meʼa pea mo te ʼu sūlie, pea neʼe ko taku hoki maʼanu ʼaia kua hili kiai te taʼu katoa. ʼO aʼu ki te fakaʼosi ʼo te nofoʼi ʼo te fenua e te kau Siamani, neʼe nātou tāʼofi tuʼumaʼu ʼau ʼi taku fai faka mafola, kae neʼe mole nātou pilisoniʼi ʼau ʼi he temi. Neʼe ʼui fēnei e te tahi ia nātou: “ ʼI Siamani ʼe mātou fana te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Kae ʼi henī, ʼe mātou loto ke liliu tomatou ʼu fili fuli ko he ʼu Fakamoʼoni!”
Te ʼu Gāue ʼi Te Hili ʼo Te Tau
Neʼe hage neʼe mole heʼeki feʼauga te ʼu tau ʼaē neʼe hoko ʼi Grèce, heʼe ki muli age neʼe hoko te tau faka sivile ʼi te fenua, ʼi te taʼu 1946 ʼo aʼu ki te taʼu 1949, pea neʼe mamate ai te toko lauʼi afe. Neʼe ʼaoga ai ki te ʼu tēhina he fakaloto mālohi lahi ke nātou nonofo mālolohi, he neʼe feala ke puke nātou ʼi tanatou kau ki te ʼu fono. Tokolahi te ʼu tēhina neʼe fakatūʼa nātou ki te mate, ʼuhi ko tanatou mole fia kau ki te tau. Kae logope la te faʼahi ʼaia, ko te tokolahi ʼo te hahaʼi neʼe nātou tali te logo ʼo te Puleʼaga, pea ʼi te vāhaʼa fuli neʼe papitema te tokotahi peʼe ko te toko lua. ʼI te taʼu 1947, neʼe ʼau kamata gāue ʼi te uhu fuli ʼi te ʼu pilō ʼo te Sosiete ʼi Athènes, pea ʼi toku ʼuhiga tagata taupau feʼaluʼaki, neʼe ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi te pōʼuli.
ʼI te taʼu 1948, neʼe ʼau fiafia ʼi toku fakaafe ʼaē ke ʼau kau ki te Ako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo te Sosiete Watchtower, ʼi Amelika. Kae neʼe ʼi ai te kiʼi fihifihia. ʼUhi ko toku ʼu fakatūʼa ki muʼa atu e te telepinale, neʼe mole feala ke foaki mai hoku pasipo. Kae, ko te tahi neʼe ako mo ʼau neʼe kaumeʼa lelei mo te tagata pule. ʼAki te tokoni ʼo taku ako Tohi-Tapu ʼaia, neʼe ʼau maʼu toku pasipo ʼi he ʼu kiʼi vāhaʼa pe ki muli age. Kae mole faʼa fualoa ʼi muʼa ʼo taku mavae, neʼe ʼau tuʼania ʼi te temi ʼaē neʼe puke ai ʼau ʼi taku lolotoga tufa Te Tule Leʼo. Neʼe ʼave ʼau e te tagata polisi ki te tagata pule ʼo te Fale Polisi Lahi ʼo Athènes. Neʼe ʼau punamaʼuli ai he neʼe ko te tagata neʼe ma vāhaʼa fale. Neʼe fakamahino age e te tagata polisi te tupuʼaga ʼo tana puke ʼau pea neʼe ina ʼavage kia ia te kato ʼaē neʼe ʼai ai taku ʼu nusipepa. Ko te tagata ʼaē neʼe ma vāhaʼa fale neʼe ina toʼo ake ki tuʼa te ʼu tuʼuga nusipepa ʼo Te Tule Leʼo mai tona pilō, pea neʼe ina ʼui fēnei kia ʼau: “ ʼE mole ʼau maʼu te nusipepa fakamuli. ʼE feala koa ke ke foaki mai?” Neʼe ko he meʼa fakaloto fīmālie kia ʼau ʼi taku sio ki te tokoni ʼa Sehova ʼi te ʼu faʼahi ʼaia!
Ko te 16 kalasi ʼo Kalaate, ʼi te taʼu 1950, neʼe ko he temi neʼe lahi ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako. ʼI te fakaʼosi ʼo te ako ʼaia, neʼe hinoʼi ʼau ki Chypre, pea neʼe ʼau fakatokagaʼi ʼi te fenua ʼaia te fakafeagai mālohi ʼo te Keletiate, ohage pe ko tona fai ʼi Grèce. ʼI ʼihi temi, neʼe ʼohofi mātou e te hahaʼi tauhi lotu fakavale, he neʼe uga nātou e te kau patele Orthodoxes. ʼI te taʼu 1953, ʼi te mole fakafoʼou ʼo toku pasipo ke ʼau nofo ʼi Chypre, neʼe fekauʼi ʼau ke ʼau ʼalu ki Istanbul, ʼi Turquie. ʼO toe feiā aipe, neʼe mole ʼau nofo fualoa ai. ʼUhi ko te ʼu tokakovi ʼaē neʼe hoko ʼi Turquie pea mo Grèce, logope la te ʼu fua lelei ʼo te gāue fai faka mafola, kae neʼe tonu ke ʼau mavae ki he tahi fenua pea neʼe hinoʼi ʼau ki te tahi faʼahi—ki Esipito.
ʼI taku lolotoga nofo pilisoni ʼi Grèce, neʼe ʼau manatuʼi te Pesalemo 55:6, 7. Neʼe fakahā ai e Tavite tana holi ʼaē ke lele ohage ko he manulele ʼi te toafa. Neʼe mole ʼau manatu ʼe ʼau nofo anai ʼi he ʼaho ʼi te potu ʼaia. ʼI te taʼu 1954, ʼi te hili ʼo te fagona fakagaʼegaʼe neʼe fai lolotoga ni ʼu ʼaho ʼi te saliote afi pea ʼi te vaka ʼi te vaitafe ʼo te Nil, neʼe ʼau kaku ki te potu ʼaē neʼe tonu ke ʼau ʼalu kiai: ia Khartoum, ʼi Soudan. Neʼe ʼau loto tāfito ke ʼau maʼanu pea ke ʼau ʼalu ʼo moe. Kae neʼe mole kei ʼau manatuʼi neʼe ko te temi ʼo te fetapā. Neʼe ʼi ai te foʼi tane vai ʼi te ʼato ʼo te ʼapi, pea neʼe vela toku ʼulu ʼi taku avahi te vai, koia neʼe tonu ai ke ʼau ʼai te puloga solia ʼāfea lolotoga ni ʼu māhina ʼo aʼu ki te lelei ʼo toku foʼi ʼulu.
ʼI ʼihi temi, neʼe ʼau logoʼi taku nofo tokotahi, ʼi te lotolotoiga ʼo te Sahara, ia kilometa ʼe lauʼi afe mai te kokelekasio ʼaē neʼe ōvi mai, kae neʼe tokoni mai ia Sehova kia ʼau pea neʼe ina foaki mai te mālohi ke ʼau hoko atu taku gāue. ʼI ʼihi temi, neʼe ʼau maʼu te ʼu fakaloto mālohi ʼi te ʼu faʼahi neʼe mole ʼau ʼamanaki ʼe ʼau maʼu ai anai. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼau felāveʼi mo te tagata pule ʼo te Fale ʼo Khartoum ʼaē ʼe tānaki ai te ʼu meʼa ʼāfea. Neʼe ina tali te ʼu faʼahiga manatu kehekehe, pea neʼe lelei tamā fai palalau. ʼI tana ʼiloʼi ʼaē neʼe ʼau tupu ʼi Grèce, neʼe ina kole mai ke ʼau ʼalu mo ia ki te fale ʼaē ʼe tānaki ai te ʼu meʼa ʼāfea, moʼo fakaliliu te ʼu mataʼi tohi ʼaē neʼe tohi ʼi te meʼa neʼe ina maʼu ʼi te ʼēkelesia ʼo te ono sēkulō. Hili kiai hola e nima ʼi te koga meʼa punupunu ʼaia, neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku maʼu te kiʼi pa ʼe tuʼu ai te huafa ʼo Sehova, te Tetalakalame! ʼE ko he meʼa māhani ʼi te Eulopa takita sio ki te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu ʼēkelesia, kae ʼe mole ko he meʼa māhani ʼi te lotolotoiga ʼo te Sahara!
Hili te fakatahi faka malamanei ʼo te taʼu 1958, ʼi toku ʼuhiga tagata taupau ʼo te ʼu fenua, neʼe fekauʼi ʼau ke ʼau ʼalu ʼo ʼaʼahi te ʼu tēhina ʼo te ʼu fenua pea mo te ʼu telituale ʼo te Moyen Orient pea mo te Proche Orient pea ʼi te ʼu fenua ʼo te Méditerranée. ʼI ʼihi temi neʼe mole ʼau ʼiloʼi peʼe ʼau tauʼi feafeaʼi anai te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼaē neʼe hoko kia ʼau, kae neʼe foaki tuʼumaʼu mai e Sehova he puleʼaki.
Neʼe ko he meʼa neʼe lave tuʼumaʼu ki toku loto, ʼi taku sio ʼaē ki te loto tokaga ʼa te kautahi ʼa Sehova ki te kau Fakamoʼoni ʼaē ʼe nonofo ʼi te ʼu fenua mamaʼo. ʼI te tahi lakaga, neʼe ʼau felāveʼi mo te tēhina Initia neʼe gāue ʼi te gāueʼaga lolo. Neʼe hage neʼe ko te Fakamoʼoni pe ʼaia e tahi ʼi te fenua. ʼI tana puha, neʼe ʼi ai te ʼu tohi ʼi te ʼu lea kehekehe, pea neʼe ina foaki ki tana ʼu kaugā gāue. Māʼiape la ʼi te fenua ʼaia, ʼaē ʼe tapuʼi mālohi ai te tahi ʼu lotu, neʼe mole galoʼi e totatou tēhina ʼaia tona maʼua ʼaē ke ina faka mafola te logo lelei. Neʼe punamaʼuli tona ʼu kaugā gāue ʼi tanatou sio ʼaē neʼe fekauʼi he tahi ʼo tana lotu ke haʼu ʼo ʼaʼahi ia ia.
ʼI te taʼu 1959 neʼe ʼau ʼaʼahi te fenua ʼo Sepania pea mo Potukalia. Neʼe takitaki te ʼu fenua ʼaia e te ʼu pule fakamālohi ʼo te solia, pea neʼe tapuʼi te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼI te māhina e tahi, neʼe ʼau fai te ʼu fono ʼe lauʼi teau, ʼo ʼau fakaloto mālohiʼi te ʼu tēhina ke ʼaua naʼa nātou lotovaivai tatau aipe pe koteā te ʼu faigataʼaʼia ʼaē neʼe hoko kia nātou.
ʼE Mole Kei ʼAu Nofo Tokotahi
Ia taʼu e 20 tupu, neʼe ʼau tauhi kia Sehova ʼi te selevisi katoa ʼi toku ʼuhiga selipatea, kae ki muli age neʼe kua ʼau fiu ʼi taku feʼaluʼaki tuʼumaʼu kae mole ʼi ai hoku nofoʼaga totonu. Neʼe ko te temi ʼaia ʼaē neʼe ʼau felāveʼi ai mo Annie Bianucci, neʼe pionie makehe ʼi Tunisie. Neʼe ma ʼohoana ʼi te taʼu 1963. Ko tana ʼofa ʼaē kia Sehova pea mo te moʼoni, mo tana foaki katoa ʼo tona maʼuli ki te minisitelio, ʼo fakatahi kiai mo tana poto ʼi te faiako, pea mo tana poto ʼi te palalau ʼi te ʼu lea kehekehe, neʼe ko he ʼu tapuakina moʼoni ki tamā gāue faka misionea pea mo taku feʼaluʼaki ʼi te ʼu silikosikilipisio ʼo te Potu Tokelau pea mo te Potu Hihifo ʼo Afelika pea mo Italia.
ʼI ʼAukusito 1965, neʼe hinoʼi māua ke ma ʼolo ki Dakar, ʼi Sénégal, pea neʼe ʼau maʼu ai te pilivilesio ko te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue ʼo te filiale ʼo te kolo. Neʼe fakaofoofo te fenua ʼo Sénégal ʼi tana tali te ʼu lotu, ʼe mahino papau ia neʼe feala ʼuhi ko tona pelesita ko Léopold Senghor, pea neʼe kau te fenua ʼaia ki te ʼu fenua ʼaē neʼe nātou kole ki te Pelesita ʼo Malawi ko Banda, moʼo lagolago ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova lolotoga te fakataga fakamataku ʼaē neʼe hoko ʼi Malawi, ʼi te ʼu taʼu 1970.
Te ʼu Tapuakina Lahi ʼa Sehova
ʼI te taʼu 1951, ʼi taku mavae mai Kalaate ki Chypre, neʼe ʼau folau mo taku ʼu pasikete e fitu. ʼI taku ʼalu ki Turquie, neʼe ko ʼaku pasikete e nima. ʼI te lahi ʼo taku ʼu fefolauʼaki, neʼe tonu ke ʼau fakamāhani ki te ʼu kilo e 20 ʼaē neʼe faka tuʼakoi ki te ʼu pasikete, ʼaē neʼe kau kiai taku ʼu pepa pea mo taku kiʼi masini tā tohi. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼau ʼui fēnei ki te Tēhina ko Knorr, ʼaē neʼe ko te pelesita ʼi te temi ʼaia ʼo te Sosiete Watch Tower: “Neʼe ke puipui ʼau mai te mānumānu koloā. Neʼe ʼau maʼuli ʼaki ia kilo e 20 ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau feʼāveʼaki, pea neʼe ʼau feʼauga ai.” Neʼe mole he temi neʼe ʼau logoʼi ai ʼe ʼau masiva, peʼe mole lahi haku ʼu meʼa neʼe ʼau maʼu.
Ko toku fihifihia tāfito ʼi taku ʼu feʼaluʼaki, neʼe ko te hū pea mo te mavae mai te ʼu fenua. ʼI te tahi ʼaho, ʼi te fenua neʼe tapuʼi ai te gāue, neʼe kamata kumi e te douanier taku ʼu pepa. Neʼe feala ke fakatupu tuʼutāmaki te faʼahi ʼaia ki te ʼu Fakamoʼoni ʼo te fenua, koia neʼe ʼau toʼo ai mai toku kofu te tohi mai toku ʼohoana pea neʼe ʼau ʼui fēnei ki te tagata ʼaia: “ ʼE ʼau sio ʼe ke leleiʼia te lau ʼo te ʼu tohi. ʼE ke fia lau mo te tohi ʼaenī ʼaē ʼe haʼu mai toku ʼohoana, he neʼe mole ʼi te ʼu pepa ʼaia?” ʼI tana ufiufi, neʼe ina fakalelei mai pea neʼe ina tuku ʼau ke ʼau ʼalu.
Talu mai te taʼu 1982, ʼe ma misionea ʼi Nice, ʼi te Potu Toga ʼo Falani. ʼUhi ko taku mahamahaki, ʼe mole kei lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke ʼau fai. Kae ʼe mole faka ʼuhiga leva ʼe mole kei lahi tomā fiafia. Neʼe ma sisio ai ko ‘tamā gāue neʼe mole vaʼiganoa.’ (1 Kolonito 15:58) ʼE ʼau fiafia ʼi taku sio ʼaē, ko te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ko te fai ʼo tanatou ako, pea mo te toko 40 tupu ʼu hahaʼi ʼo toku famili, ʼe nātou tauhi agatonu kia Sehova.
ʼE mole ʼau fakahemala ki te ʼu sakilifisio ʼaē neʼe tonu ke ʼau fai ʼi toku maʼuli, ʼi taku “fakalaka” ʼaē ʼi te ʼu fenua. Kae ʼe mole ʼi ai he ʼu sakilifisio ʼe tou fai ʼe feala ke tou fakatatau mo te meʼa ʼaē neʼe fai maʼa tatou e Sehova pea mo tona ʼAlo, ia Sesu Kilisito. Mokā ʼau fakakaukau ki te ʼu taʼu e 60 ʼaē kua hili ʼaē neʼe ʼau ʼiloʼi ai te moʼoni, ʼe feala ke ʼau ʼui neʼe lahi te ʼu tapuakina ʼaē neʼe foaki mai e Sehova. Ohage ko tona ʼui ia Tāʼaga Lea 10:22: “Ko te tapuakina ʼa Sehova—ʼe ko te meʼa ʼaia ʼaē ʼe ina fakakoloaʼia.”
ʼE mahino papau ia, ko te ‘lotoʼofa ʼa Sehova ʼe lelei age ia ʼi te maʼuli.’ (Pesalemo 63:3) ʼI te fakahaʼuhaʼu ʼo toku temi matuʼa, ʼe ʼau ʼui tuʼumaʼu ʼi taku ʼu faikole te ʼu palalau ʼa te tagata fai pesalemo, ʼaē neʼe ina fai ʼaki te takitaki ʼa te ʼAtua, ʼo fēnei: “Ia te koe, Ê Sehova, neʼe ʼau kumi ai te hāofaki. Ê! ʼofa pe ke mole ʼau ufiufi ʼi he temi! Heʼe ko koe ko toku falalaʼaga, Ê Tui ʼAliki ko Sehova, toku falalaʼaga talu mai toku temi tūpulaga. Ê ʼAtua, neʼe ke akoʼi ʼau talu mai toku temi tūpulaga, pea ʼo aʼu mai ki te temi nei ʼe ʼau fakamatala tau ʼu gāue fakatalakitupua. Pea ʼo aʼu ki te temi matuʼa pea mo lauʼulu hina, Ê ʼAtua, ʼaua naʼa ke līaki ʼau.”—Pesalemo 71:1, 5, 17-18.
[Paki ʼo te pasina 25]
Ko ʼau mo toku ʼohoana, ia Annie, ʼi te temi nei
-
-
“Ko He Meʼa ʼOfa Fakatalakitupua Mai Ia Sehova”Te Tule Leʼo—1996 | Novepeli 1
-
-
“Ko He Meʼa ʼOfa Fakatalakitupua Mai Ia Sehova”
ʼI Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo Maio 1996, neʼe maʼu ai te fakamahino loloto ʼo te manatu faka Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo tatatou mole kau ki te ʼu meʼa faka politike, pea mo te fakafuafua lelei ʼo tatatou ʼu maʼua ki te ʼAtua pea mo “Sesale.” (Mateo 22:21) Tokolahi neʼe nātou fakahā tanatou loto fakafetaʼi ki te ʼu puani foʼou ʼaia. Ia nātou ʼaia, ʼe ʼi ai te Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Grèce neʼe ina fai te tohi ʼaenī ki te Kolesi Pule ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova:
“ ʼE ʼau fia fakahā atu taku loto fakafetaʼi fakamalotoloto kia koutou fuli, ʼu tēhina ʼofaina, heʼe koutou tokakaga lelei ʼaupito kia mātou ʼi te faʼahi fakalaumālie. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ʼau nofo ʼi te fale pilisoni ia taʼu e hiva ʼuhi ko taku tui ki te ʼAtua, ʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi te ʼu fakamahino taulekaleka ʼo Te Tule Leʼo, ʼo te ʼaho 1 ʼo Maio, 1996. (Isaia 2:4) Neʼe ko he meʼa ʼofa fakatalakitupua ʼaia mai ia Sehova.—Sake 1:17.
“ ʼI taku lau te ʼu alatike ʼaia, neʼe ʼau manatuʼi te talanoa ʼaē neʼe fai ki muʼa atu ʼi Te Tule Leʼo, ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼAukusito 1994, ʼi te pasina 14: ‘ ʼE mahino ia, ko te aga fakapotopoto ʼe ko he kalitate maʼuhiga, ʼe ina uga tatou ke ʼāsili age tatatou ʼofa kia Sehova.’ ʼIo, ʼu tēhina, ʼe ʼau fakamālo kia Sehova heʼe ʼau kau ki tana kautahi ʼaē ʼe agalelei pea mo ʼofa, pea ʼe hā lelei ai tona poto.—Sake 3:17.
“Ko te ʼu faka mālamagia foʼou ʼaē ʼe maʼu ʼi Te Tule Leʼo, ʼo te ʼaho 1 ʼo Maio, neʼe tali lelei ʼi henī ʼi Grèce, tāfito ia nātou ʼaē neʼe nonofo pilisoni lolotoga ni ʼu taʼu, pea mo nātou ʼaē ʼe kei nonofo ʼi te fale pilisoni ʼuhi ko tanatou tui. ʼE ʼau toe fakamālo atu. ʼOfa pe ke fakamālohiʼi koutou e Sehova ʼaki tona laumālie, ke koutou haga foaki mai kia mātou te meʼa kai fakalaumālie ʼi te ʼu temi maveuveu ʼaenī.”
-