Primé libru de Reyes
8 Ca dxi que, bisendacaa Salomón guiráʼ ca hombre huaniisi* de guidxi Israel: guiráʼ ca xaíque stiʼ ca tribu ne guiráʼ xaíque stiʼ ca familia neza bixhózecabe de guidxi Israel. Beedacabe Jerusalén, ra nuu rey Salomón para chécabe Xquidxi David, laca laani nga Sion, para chicaacabe arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová. 2 Guiráʼ ca hombre de Israel bidxíñacaʼ nezalú rey Salomón ca dxi cayaca saa,* lu beeu etanim, beeu gadxe. 3 Ngue runi beeda guiráʼ ca hombre huaniisi de Israel, ne gundisaʼ ca sacerdote arca que. 4 Yenécabe Arca stiʼ Jehová, tabernáculo que ne guiráʼ ca herramienta ni riquiiñecabe ndaanini para gúnicabe xhiiñaʼ Dios. Ca sacerdote ne ca levita que nga guyuaʼcaʼ guirácani para bidxiibacaʼ* ni. 5 Para bizuhuaa rey Salomón nezalú arca que, ne guiráʼ ca binni de Israel ni bisendacaabe. De tantu stale dendxuʼ ne yuze cudiicabe casi sacrificiu dede guirutiʼ ñanda nugabaʼ laacame.
6 Para yesaana ca sacerdote que arca stiʼ acuerdu stiʼ Jehová ra chiguiaanani, ndaaniʼ Santísimo, cuartu ni nuu dede dentru ndaaniʼ yoo que, xaʼnaʼ xhiaa ca querubín que.
7 Nuchiaa xhiaa ca querubín que lugar ra zuhuaa Arca que, biaʼsi nuchii ca querubín que Arca que ne ca vara stini. 8 Guizáʼ ziuulaʼ ca vara que dede rihuinni punta stícani ndaaniʼ Santo, cuartu ni nuu frente de Santísimo que, peru qué zanda diʼ gúʼyacabe ni dede fuera. Ne dede yanna raqué nuucani. 9 Ni nuu si ndaaniʼ Arca que nga guiropaʼ tabla de guié ni guluu Moisés ndaanini lu layú stiʼ Horeb, dxi biʼniné Jehová ti acuerdu guidxi Israel bireesicaʼ de Egipto.
10 Ora biree ca sacerdote que de ndaaniʼ lugar santo que, bidxá ti za ndaaniʼ lidxi Jehová. 11 Ne pur za que maʼ qué ñanda ñaana ca sacerdote que raqué para ñúnicaʼ xhiiñacaʼ, purtiʼ bidxá guendanandxóʼ* stiʼ Jehová ndaaniʼ lidxi Jehová. 12 Óraque guníʼ Salomón: «Maca guníʼ Jehová zabeza lade za cahui. 13 Maʼ bicueeʼ ti yoo nandxóʼ para lii, ti lugar ra chuʼluʼ para siempre».
14 Óraque, bidii rey que vuelta ne guluu ndaayaʼ guiráʼ ca binni de Israel, ca ni zuhuaa raqué. 15 Ne guníʼ: «Guisaca Jehová, Dios stiʼ Israel, purtiʼ biʼniʼ cumplirbe* ni bizabiruaabe David bixhozeʼ: 16 “Dede dxi guleeʼ Israel, guidxi stinneʼ, de Egipto, qué nibieeʼ diaʼ nin ti guidxi lade guiráʼ ca tribu stiʼ Israel para nibí ti yoo ra gusisácacabe laʼyaʼ.* Peru yanna, maʼ gulieeʼ David para guni mandar xquidxeʼ Israel.” 17 Ne de ndaaniʼ ladxidóʼ David bixhozeʼ nga biale gucuí ti yoo ni gusisaca lá Jehová, Dios stiʼ Israel. 18 Peru gudxi Jehová David bixhozeʼ: “De ndaaniʼ ladxidoʼloʼ biale gucuiluʼ ti yoo para guisaca laʼyaʼ, ne galán biale de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ gúniluʼ ni. 19 Peru cadi lii diʼ nga chigucuiluʼ yoo ca. Zápaluʼ ti xiiñiluʼ, ne laabe nga chigucuibe ti yoo para guisaca laʼyaʼ”. 20 Yanna, maʼ biʼniʼ cumplir Jehová promesa stiʼ, purtiʼ maʼ gurieeʼ lu trono stiʼ Israel, lugar stiʼ David bixhozeʼ, casi maca biʼniʼ prometer Jehová ni. Laaca maʼ bicueeʼ ti yoo para guisaca lá Jehová, Dios stiʼ Israel, 21 ne ndaanini bineʼ ti lugar para chuʼ Arca ra nuu acuerdu* ni biʼniné Jehová ca bixhozebiidanu,* dxi guleebe laacaʼ de Egipto».
22 Para bizuhuaa Salomón frente de altar stiʼ Jehová, nezalú guiráʼ ca binni de Israel. Óraque, gundisanabe guibáʼ 23 ne guniʼbe: «Jehová, Dios stiʼ Israel, gástiruʼ sti Dios casi lii guibáʼ* ne lu guidxilayú.* Runi cumplirluʼ acuerdu bíʼniluʼ ne qué rusaana de gannaxhiiluʼ ca xpínniluʼ, ca ni rizá lu ca neza stiluʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ. 24 Maʼ biʼniʼ cumplirluʼ ni biʼniʼ prometerluʼ David bixhozeʼ. Bizabiruaaluʼ ni laabe ne yannadxí cayuni cumplirluʼ ni.* 25 Yanna, Jehová, Dios stiʼ Israel, biʼniʼ cumplir ni biʼniʼ prometerluʼ David bixhozeʼ, dxi gúdxiluʼ laa: “Pa guibani ca xiiñiluʼ jneza ra sacaʼ lu ca neza stinneʼ casi bíʼniluʼ ni, siempre ziuu tuuxa ni zeeda de familia stiluʼ ni cuiʼ lu trono stiʼ Israel”. 26 Yanna, Dios stiʼ Israel, rinabaʼ gaca cumplir promesa bíʼniluʼ David bixhozeʼ.
27 »Peru, ¿zugaanda xa guidxilayú para chuʼ Dios? Pa nin guibáʼ, nin guidubi naca guibáʼ, qué rugaanda para lii, ¡laxa peʼ yoo bicueeʼ riʼ! 28 Yanna, canabaʼ lii gucaadiágaluʼ oración riʼ ne ni canabaʼ mozo stiluʼ lii. Jehová, Dios stinneʼ, canabaʼ lii gacaneluʼ naa, bicaadiaga naa, bicaadiaga oración ni cayuneʼ nezaluluʼ yannadxí. 29 Ridxíʼ ne huaxhinni biiyadxí ra nuu yoo riʼ —laani nga lugar ni guniʼluʼ “Zusisácacabe laʼyaʼ raríʼ”— para gucaadiágaluʼ oración ni guni mozo stiluʼ ora guyadxí neza ra nuu templu riʼ. 30 Ne bicaadiaga ni guinabaʼ mozo stiluʼ lii ne ni guinabaʼ xquídxiluʼ Israel lii ora guni orarcaʼ ne guuyadxicaʼ neza raríʼ. Dede guibáʼ, ra nuuluʼ, bicaadiaga guirani. Bicaadiaga laadu ne biʼniʼ perdonar laadu.
31 »Pa gucheené tuuxa ti binni, ne guinabaʼ binni riʼ laabe guni jurarbe cadi laadibe bíʼnibe ni* —pa cadi dxandíʼ ni cayuni jurarbe, ziaba maldición luguiabe— ne gueeda guzuhuaabe nezalú altar ni nuu ndaaniʼ lídxiluʼ pur juramentu bíʼnibe, 32 dede guibáʼ bicaadiaga laabe ne pur ni gúʼyaluʼ biʼniʼ juzgar ca xpínniluʼ: biquixe ni guni ti binni malu ne biʼniʼ castigar laa pur ca cosa malu ni guni; ne lii nga guiniʼluʼ tuu nga nachaʼhuiʼ,* ne guluu ndaayaʼ laa pur ca cosa jneza ni runi.
33 »Ora guni ganar ti enemigu xquídxiluʼ purtiʼ cadi cusaana xquídxiluʼ Israel de gucheené lii, peru despué guyúbicabe lii, gusisácacabe laluʼ, guni orárcabe ne gueedacabe ra nuu yoo riʼ para guinábacabe gacaneluʼ laacabe, 34 dede guibáʼ bicaadiaga laacabe, biʼniʼ perdonar donda stiʼ xquídxiluʼ Israel ne bidxiguetaʼ laacabe lu ca layú ni bidiiluʼ ca bixhozebiidacabe.
35 »Ora guideeguʼ guibáʼ ne qué guiaba nisaguié purtiʼ cadi cusaanacabe de gucheenécabe lii, ne guyadxícabe neza ra nuu yoo riʼ para guni orárcabe, gusisácacabe laluʼ ne gusaanacabe ca cosa malu ni cayúnicabe purtiʼ guluu jnézaluʼ laacabe,* 36 dede guibáʼ bicaadiaga laacabe ne biʼniʼ perdonar donda stiʼ ca xpínniluʼ, stiʼ xquídxiluʼ Israel, —purtiʼ zuluiʼluʼ laacabe neza ni jma galán ra naquiiñeʼ sácabe— ne bisaba nisaguié lu ca layú ni bidiiluʼ xquídxiluʼ casi herencia.
37 »Pa chuʼ ti hambre ndaaniʼ guidxi riʼ, ti epidemia o gucuiidxiʼ ti bi ndaʼ ca yagahuiiniʼ stidu, o guiaba xiixa hongo* luguiácani o chuʼ ti plaga de langosta o langosta* ni runduuxeʼ o gueedanduu tuuxa enemigu leʼ tobi de ca guidxi stidu o gueeda sti tipu plaga o guendahuará luguiadu, 38 intiicaʼ oración, intiica ni guinabaʼ tutiica binni lii o guidubi naca guidxi Israel ora gusigaanacaʼ neza ra nuu yoo riʼ (purtiʼ cada tobi nanna xi yuubaʼ nuu ndaaniʼ ladxidóʼ) 39 dede guibáʼ, dede ra nuuluʼ, bicaadiaga laacabe, biʼniʼ perdonar laacabe ne gucané laacabe. Gudixe cada tobi pur ni guni, purtiʼ runibiaʼluʼ ladxidóʼcabe (lii si nga runibiáʼ chaahuiluʼ ladxidóʼ cada binni) 40 para guidxíbicabe lii biaʼ dxi guibánicabe lu layú ni bidiiluʼ ca bixhozebiidadu.
41 »Ne binni ni cadi naca de xquídxiluʼ Israel, ni gueeda de ti guidxi zitu purtiʼ binadiaga laluʼ 42 (purtiʼ zunadiágacabe pabiáʼ nandxóʼ laluʼ,* ne pabiáʼ poder napa naluʼ ne nusigaa naluʼ para gacaneluʼ) ne gueedabe para guni orarbe ra nuu yoo riʼ, 43 dede guibáʼ, dede ra nuuluʼ, bicaadiaga laabe ne biʼniʼ guiráʼ ni guinábabe lii neca nácabe de sti guidxi, ti zacá gunibiáʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú riʼ laluʼ, guidxíbicaʼ lii —casi runi xquídxiluʼ Israel— ne gánnacabe rusisaca yoo ni bicueeʼ riʼ laluʼ.
44 »Pa cheʼ xquídxiluʼ lu guerra chitindenecaʼ ca enemigu sticaʼ neza ra guseendaluʼ laacaʼ ne ora guni orarcaʼ Jehová, guuyadxicaʼ neza ra nuu guidxi ni maʼ guliluʼ, neza ra nuu yoo ni maʼ bicueeʼ para gusisaca laluʼ, 45 dede guibáʼ bicaadiaga oración stícabe, ni guinábacabe lii ne gucané laacabe.
46 »Pa gucheenécabe lii (purtiʼ guiráʼ binni nga ruchee) ne guidxiichineluʼ laacabe ne gudiiluʼ lugar guni ganar ca enemigu stícabe laacabe ne chinecaʼ laacabe xquídxicaʼ, zitu o gaxha de raríʼ, 47 ne ndaaniʼ guidxi ra guiaanacabe casi esclavu gudiicabe cuenta cadi jneza ni bíʼnicabe ne guyúbicabe lii ne dede ndaaniʼ guidxi stiʼ ca enemigu stícabe gucaacabe ridxi lii ne guiníʼcabe: “Maʼ bichéʼnedu lii, maʼ bínidu ni cadi jneza”, 48 peru despué, de ndaaniʼ guidxi stiʼ ca enemigu stícabe, ca ni cucaa laacabe gúnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ, guyúbicabe lii de guidubi ladxidóʼcabe ne guidubi xhiálmacabe ne guyadxícabe neza ra nuu layú ni bidiiluʼ ca bixhozebiidacabe para guni orárcabe lii ne guyadxícabe guidxi ni maʼ guliluʼ ne yoo ni bicueeʼ para guisaca laluʼ, 49 dede guibáʼ bicaadiaga laacabe, dede ra nuuluʼ bicaadiaga oración stícabe, ne ni guinábacabe lii ne gucané laacabe 50 ne biʼniʼ perdonar xquídxiluʼ, ni bicheené lii. Biʼniʼ perdonar guiráʼ biaje gucheenécabe lii. Bicaa ca ni guni ganar laacabe guiacaʼ ne gácacaʼ nachaʼhuiʼ né laacabe 51 (purtiʼ laacabe nga xquídxiluʼ ne herencia stiluʼ, ni guleeluʼ de Egipto, de ndaaniʼ horno ra runi fundírcabe guiibaʼ). 52 Bicaadiaga chaahuiʼ ni canabaʼ mozo stiluʼ lii ne xquídxiluʼ Israel, ne bicaadiaga laacabe guiráʼ biaje gucaacabe ridxi lii.* 53 Purtiʼ lii, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, maʼ guleechuluʼ laacabe casi herencia stiluʼ de lade guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú, casi maca gunábaluʼ Moisés, hombre ni biʼniʼ xhiiñaluʼ,* gabi ca bixhozebiidadu dxi guleeluʼ laacaʼ de Egipto».
54 Despué de biʼniʼ Salomón oración riʼ Jehová ne gunábabe guiráʼ ndiʼ nezalú altar stiʼ Jehová ra zuxíbibe ne candisaʼ nabe guibáʼ, biásabe de raqué. 55 Bizuhuaasibe que, guluube ndaayaʼ guiráʼ ca binni de Israel ne guniʼbe ca diidxaʼ riʼ nadipaʼ: 56 «Guisaca Jehová, purtiʼ laabe nga bidiibe xquídxibe Israel ti lugar para guiziilaʼdxiʼ, casi maca biʼniʼ prometerbe ni. Maʼ biʼniʼ cumplirbe guiráʼ xixé promesa ni gúdxibe Moisés, hombre ni biʼniʼ xhiiñabe, gabi xquídxibe. 57 Chuʼ Jehová, Dios stinu, gaxha de laanu cásica guyuube gaxha de ca bixhozebiidanu. Qué chuʼ dxi gusaanabe laanu nin guixélebe de laanu. 58 Guniibibe ladxidoʼno para guiale de laanu sanu lu guiráʼ ca neza stibe ne gúninu ni ná ca mandamientu ne ca regla ni biʼniʼ mandarbe guni ca bixhozebiidanu ne guni respertarnu ca decisión* stibe. 59 Ne dxi ne gueelaʼ guietenalaʼdxiʼ Jehová, Dios stinu, guiráʼ ni gunabaʼ laa, para gacané Jehová mozo stiʼ ne xquidxi Israel biaʼ caquiiñeʼ cada dxi. 60 Ti zacá ganna guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú Jehová nga Dios ni dxandíʼ. ¡Gástiruʼ stobi! 61 De guidubi ladxidoʼto laguni ni ná Jehová, Dios stinu, ra chinándatu ca regla stibe ne ra gúnitu ni ná ca mandamientu stibe, casi cayúnitu ni yanna».
62 Biʼniʼ rey que ne guidubi naca guidxi Israel ti sacrificiu naroʼbaʼ nezalú Jehová. 63 Ndiʼ nga ca sacrificiu de paz ni bidii Salomón Jehová: veintidós mil yuze ne ti gayuaa gande mil dendxuʼ. Zaqué nga biʼniʼ inaugurar rey que ne guiráʼ ca israelita lidxi Jehová. 64 Dxi que, gulí* rey que ti lugar galahuiʼ patiu ni nuu frente de ra lidxi Jehová para gudiibe ca sacrificiu ni riaʼquiʼ, ca ofrenda de biidxiʼ* ne za stiʼ ca ofrenda de paz. Purtiʼ qué zudii altar de cobre ni nuu nezalú Jehová para guiráʼ sacrificiu ni riaʼquiʼ, ca ofrenda de biidxiʼ ne za stiʼ ca ofrenda de paz ni bidiicabe dxi que. 65 Dxi que, biʼniʼ Salomón ne guidubi naca guidxi Israel ti saa nezalú Jehová, Dios stinu, beeda stale binni de guidxi zitu, casi de Lebó-Hamat* ne de neza nisa stiʼ Egipto. Bindaa saa que gadxe gubidxa ne despué biʼniʼ seguir saa que xcadxe gubidxa, biaʼsi 14 dxi. 66 Sti dxi que, gudxi rey que laacabe maʼ zanda chécabe ra lídxicabe, ne guluucabe ndaayaʼ rey que ne ziyéchecabe zécabe ra lídxicabe, ne dxaʼ tipa ladxidóʼcabe pur guendanachaʼhuiʼ ni bisihuinni Jehová David ne xquidxi Israel.