Jueces
9 Gudiʼdiʼ si tiempu guyé Abimélec, xiiñiʼ Jerubaal, ndaaniʼ guidxi Siquem para chiguuya ca xtiuʼ.* Ne gúdxibe laacaʼ ne guiráʼ familia stiʼ bixhozebiidabe neza jñaabe: 2 «Lagabi ndiʼ guiráʼ xaíque* stiʼ guidxi Siquem: “¿Para laatu xii nga ni jma galán, guni mandar ca 70 xiiñiʼ Jerubaal laatu la? o ti hombre si? Cadi guiaandaʼ laatu tobi si rini nga laanu”».*
3 Para guyé ca bizaʼnaʼ jñaabe yetidxi ni ca xaíque stiʼ guidxi Siquem, ne biguudxi ladxidoʼcaʼ para chinándacaʼ Abimélec ne nacaʼ: «Dxandíʼ, bíʼchinu laabe». 4 Laaca bidiicabe laabe 70 pieza de plata stiʼ templu stiʼ Baal-Berit. Biquiiñeʼ Abimélec cani para quixe caadxi hombre qué iquiiñeʼ ni gastiʼ guni para chiné laa. 5 Despué de ngue bireebe zebe Ofrá ra lidxi bixhózebe, ne biitibe ca bíʼchibe lu ti guié si, biaʼsi 70 hombre xiiñiʼ Jerubaal. Ne Jotán xiiñiʼ Jerubaal ni jma nahuiiniʼ si bilá purtiʼ bicachilú.
6 De raqué guiráʼ ca xaíque stiʼ guidxi Siquem ne guiráʼ ca binni de Bet-Miló guyecaʼ ra nuu ti yaga naroʼbaʼ, gaxha de columna ni nuu Siquem, ne raqué bíʼnicabe Abimélec rey.
7 Ora gunna Jotán ni bizaaca riʼ nagueendaca guyé punta dani Guerizim ne de raqué bicaa ridxi ne ná: «¡Laatu, ca xaíque stiʼ guidxi Siquem, lagucaadiaga naa ne zucaadiaga Dios laatu!
8 »Ti dxi biree caadxi yaga ziyúbicaʼ ti rey para guni mandar laacaʼ. Ngue runi gúdxicabe yaga olivo: “Racaláʼdxidu gácaluʼ rey stidu”. 9 Para ná yaga olivo que rabi laacabe: “¿Zusaanaʼ xaʼ de gudieeʼ aceite ni riquiiñeʼ para gusisácacabe Dios ne hombre para si chiguniibeʼ ca rama stinneʼ luguiáʼ xcaadxi yaga ca?” 10 Para guyé ca yaga que ra nuu yaga duʼgaʼ* ne rábicabe laa: “Gudáʼ para guni mandarluʼ laadu”. 11 Peru ná yaga duʼgaʼ que rabi laacabe: “¿Zusaanaʼ xaʼ de gudieeʼ cuananaxhi para si chaaʼ chiguniibeʼ ca rama stinneʼ luguiáʼ xcaadxi yaga ca?”. 12 De raqué guyé ca yaga riʼ ra nuu lubáʼ uva, ne nacaʼ: “Gudáʼ para guni mandarluʼ laadu”. 13 Para bicabi lubáʼ uva que laacabe: “¿Zusaanaʼ xaʼ de gudieeʼ vinu cubi ni rusiecheʼ Dios ne hombre para si chiguniibeʼ ca rama stinneʼ luguiáʼ xcaadxi yaga ca?”. 14 Últimu la? guyé ca yaga que ra nuu ti yaga guichi ne rábicabe laa: “Gudáʼ para guni mandarluʼ laadu”. 15 Para ná yaga guichi que rabi xcaadxi yaga que: “Pa dxandíʼ maʼ gulitu naa para guneʼ mandar laatu la? latáʼ xaʼnaʼ bandáʼ stinneʼ. Peru pa cadi dxandíʼ la? guiree bele de lu yaga guichi ne gunduuxeni ca yaga cedru ni nuu lu Líbano”.
16 »Yanna, ora bíʼnitu Abimélec rey, ¿bíʼnitu ni jneza ne qué nucheetu la? ¿Gúcatu nachaʼhuiʼ né Jerubaal ne ca ni nabeza ra lidxi la? ¿Biʼniʼ tratartu laabe galán casi runi merecerbe la? 17 Dxi gudinde bixhozeʼ pur laatu, qué lica ñá xpida para bilá laatu de lu náʼ ca binni de Madián. 18 Peru yanna, cucaalutu ca familia stiʼ bixhozeʼ ne lu ti guié si biititu 70 xiiñibe hombre. Ne yanna, purtiʼ si bíʼchitu Abimélec, xiiñiʼ esclava stitu, maʼ bíʼnitu laa rey para guni mandar ca xaíque stiʼ Siquem. 19 Yanna, pa jneza ni bíʼnitu ne qué nucheenetu Jerubaal ne familia stiʼ la? laguiechené Abimélec ne laabe guiechenebe laatu. 20 Pa coʼ la? gunduuxeʼ Abimélec ca xaíque stiʼ Siquem ne ca binni de Bet-Miló né bele, ne laaca né bele gunduuxeʼ ca xaíque stiʼ Siquem ne ca binni de Bet-Miló Abimélec».
21 De raqué bixooñelú Jotán ne guyebe Beer, ne raqué biaanabe purtiʼ cadxíbibe Abimélec, bíʼchibe.
22 Chonna iza biʼniʼ mandar Abimélec guidxi Israel. 23 Gudiʼdiʼ si ti tiempu bidii Dios lugar chúʼdinde Abimélec ne ca xaíque stiʼ Siquem, ne biʼniʼ traicionárcabe Abimélec. 24 Bidii Dios lugar guizaaca ndiʼ purtiʼ nabé feu modo biiticabe 70 xiiñiʼ Jerubaal, zaqué nga gudíxecabe pur rini ni bixhiicabe: Abimélec la? pur biiti ca biʼchiʼ, ne ca xaíque stiʼ Siquem la? pur gucanecaʼ laabe guutibe ca bíʼchibe. 25 Para gudixhe ca xaíque stiʼ Siquem ti trampa para Abimélec ne biseendacaʼ caadxi hombre chigucachilú ique ca dani que. Ne guiráʼ tu tidiʼ gaxha de ca hombre riʼ, ribáʼnacabe stiʼ. Despué gunna Abimélec xi cayúnicabe.
26 Ca dxi que, bedandá Gaal xiiñiʼ Ébed ne ca biʼchiʼ ndaaniʼ guidxi Siquem, ne gupa ca xaíque stiʼ Siquem confianza laabe. 27 Ti dxi guyécabe lu layú ra nuu caadxi lubáʼ uva ne bitópacabe ca uva ni nuu raqué, bituñeecabe cani ne bíʼnicabe ti saa. Despué guyuucabe ndaaniʼ templu stiʼ* dios stícabe, raqué gudócabe, güéʼcabe ne gunábacabe guiaba maldición luguiáʼ Abimélec. 28 Óraque ná Gaal xiiñiʼ Ébed: «¿Tuu nga Abimélec ne tu naca Siquem* para gúninu ni ná pue? ¿Ñee cadi Abimélec nga xiiñiʼ Jerubaal, ne cadi Zebul nga runi guiráʼ ni nabe la? ¡Mejor gúninu ni ná ca hombre de Hamor, bixhoze Siquem! ¿Xiñee ga gúninu ni ná Abimélec yaʼ? 29 Pa ñaca naa cayuneʼ mandar guidxi riʼ, nibeeʼ Abimélec de rey». De raqué bicaalube Abimélec ne nabe: «¡Bisiroobaʼ ejércitu stiluʼ ne gudáʼ tindeneluʼ naa!».
30 Guizáʼ bidxiichi Zebul, príncipe stiʼ guidxi que, ora gunna ni guníʼ Gaal xiiñiʼ Ébed. 31 Ngue runi nagaʼchiʼ biseendabe tu chitidxi Abimélec: «Nuu Gaal xiiñiʼ Ébed ne ca biʼchiʼ ndaaniʼ guidxi Siquem ne cucaacabe ca binni guidxi ca gucaalucaʼ lii. 32 Lii ne ca hombre stiluʼ, latáʼ huaxhinni ne laguiaana lu ca layú ca. 33 Ne guixíʼ siadóʼ, casi peʼ guiree gubidxa, laché ne lagucaalú guidxi ca. Ora guiree Gaal ne ca hombre stiʼ para gucaalucaʼ lii, biʼniʼ guiráʼ ni nuu lu naluʼ para guni ganarluʼ laabe».
34 Ngue runi huaxhinni que, guyé Abimélec ne ca xpinni lu ca layú ni nuu fuera de guidxi Siquem, ne gúcacaʼ tapa grupu. 35 Ora biree Gaal xiiñiʼ Ébed ne bizuhuaa ra entrada stiʼ guidxi que, biree Abimélec ne ca xpinni de ra nucachilucaʼ. 36 Casi biʼyaʼ Gaal laacabe, gúdxibe Zebul: «¡Biaa! Zedayete jma binni lu ca dani ca». Para ná Zebul rabi laabe: «Bandáʼ stiʼ ca dani ca nga cayuuyaluʼ. Maʼ naluʼ binni nga zedayete lu ca dani ca».
37 Gupa si ratu, guníʼ Gaal: «¡Biaa! Zedayete binni de lu ca layú ca, ne zedadxiña jma binni neza ra nuu xa yaga naroʼbaʼ ni runibiáʼcabe casi Meonenim». 38 Para ná Zebul rabi laabe: «Guca hombre yanna, ¿cadi nouʼ laabe la? Laca lii guniʼluʼ “¿Tuu nga Abimélec para gúninu ni ná pue?” Cadi laacabe nga ca binni ni nanaláʼdxiluʼ la? ¡Ora!, biree yanna ne yetindené laacabe».
39 Para biree Gaal, guzániruʼ lu ca xaíque stiʼ Siquem ne yentindené Abimélec. 40 Para guzananda Abimélec Gaal purtiʼ bixooñelú. Stale tu gutiʼ dxi que; dede ra puertaʼ guidxi que nexheʼ jma binni ni maʼ guti.
41 Gulézaruʼ Abimélec ndaaniʼ guidxi Arumá ne guladxi Zebul Gaal ne ca biʼchiʼ de guidxi Siquem. 42 Sti dxi que, gunna Abimélec guyé binni lu ca layú que. 43 Ngue runi gucuaabe ca xpínnibe, bíʼnibe chonna grupu ne bicaachilube. Ora bíʼyabe caree ca binni que de ndaaniʼ guidxi que, bicaalube laacaʼ ne biitibe laacaʼ. 44 Para yeguzuhuaa Abimélec ne ca grupu de hombre que ra puertaʼ guidxi que para gucaalucaʼ laacabe. Laga cazaaca ndiʼ la? chupa grupu que bicaalucaʼ guiráʼ binni nuu lu layú que ne biiticaʼ laacabe. 45 Guidubi dxi que gudindené Abimélec guidxi que ne biʼniʼ ganarbe ni. Biitibe ca binni nabeza raqué, despué binitilube guidxi que ne bicheechebe zidi guidubi naca ndaanini.
46 Ora gunna guiráʼ ca dueñu stiʼ ca layú ni nuu gaxha de torre stiʼ Siquem ni bizaacaʼ riʼ, nagueendaca guyécabe ndaaniʼ ti cuartu ra rucaachilúcabe, ni nuu ndaaniʼ templu stiʼ El-Berit.* 47 Casi peʼ gunna Abimélec raqué nucaachilú guiráʼ ca xaíque stiʼ torre ni nuu Siquem, 48 gudxibanebe guiráʼ ca hombre zinebe que lu dani Zalmón. Para gucuaa Abimélec ti jacha ne bigá ti rama, bidxiibabe* ni xayánnibe ne gúdxibe guiráʼ ca ni ziné laabe que: «¡Lagaca purá! ¡Laguni casi bineʼ riʼ!». 49 Ne guiráʼ hombre que bichuugucaʼ ti rama ne zinándacaʼ Abimélec. Gudíxhecabe guiráʼ rama que ra nucaachilú ca binni que ne bicaaguícabe ni. Zaqué nga biiticabe guiráʼ ca binni ni nuu lu torre stiʼ Siquem, biaʼ ti mil hombre ne gunaa.
50 De raqué guyé Abimélec guidxi Tebez, bicaalube ni ne biʼniʼ ganarbe ni. 51 Galahuiʼ guidxi que nuu ti torre naroʼbaʼ ne raqué bicachilú guiráʼ ca hombre ne gunaa ne guiráʼ ca xaíque stiʼ guidxi que. Bieeguyoocabe ndaanini ne gudxíʼbacabe dede ra jma nasoo. 52 Yendá Abimélec de ra nuu torre que. Ne ora bidxíñabe entrada stini para gucaaguibe ni, 53 tobi de ca gunaa ni dxiʼbaʼ lu torre que, bisaba ti guié molinu* ique Abimélec ne guchézani bichuga íquebe. 54 Oraqueca gúdxibe hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stibe: «Gulee espada ca ne biiti naa ti cadi guiníʼcabe ti gunaa biiti naa». Para gucuaa hombre que espada que, bitaabi ni laabe ne gútibe.
55 Ora biʼyaʼ guiráʼ ca hombre de Israel maʼ guti Abimélec biguétacaʼ ra lídxicaʼ. 56 Zaqué nga biquixe Dios Abimélec guiráʼ cosa malu bíʼnibe bixhózebe purtiʼ biitibe 70 bíʼchibe. 57 Biquixe Dios guiráʼ cosa malu ni biʼniʼ ca hombre de Siquem. Zaqué nga biaba maldición luguiácabe ni guníʼ Jotán, xiiñiʼ Jerubaal.