Primé libru de Reyes
1 Para tiempu riʼ maʼ huaniisi rey David, maʼ nagola, neca peʼ ruchéndacabe laabe lari qué randa riuube xidxaa. 2 Ngue runi gudxi ca mozo stibe laabe: «Rey stinneʼ, caquiiñeʼ guyúbinu ti baʼdudxaapaʼ, ti binnidxaapaʼ para gapaʼ lii ne guni tender lii. Ne gátabe ndaaniʼ naluʼ, rey stinneʼ, para cuʼbe lii xidxaa». 3 Ngue runi guzácabe ndaaniʼ guidubi naca ca guidxi stiʼ Israel para guyúbicabe ti baʼdudxaapaʼ sicarú, ne bidxélacabe Abisag, ti sunamita, ne beedanécabe laabe ra nuu rey que. 4 Guizáʼ sicarú baʼdudxaapaʼ que, gúcabe enfermera stiʼ rey que ne biʼniʼ tenderbe laa, peru qué ñatané rey que laabe.*
5 Ca dxi que, nabé bidxiibaʼ* Adonías xiiñiʼ Haguit laa, ne guníʼ: «Naa nga gacaʼ rey». Bisendagúnibe ti carruaje para laabe, biyúbibe hombre para quibaʼ caballu ne 50 hombre para guxooñecaʼ ne sanírucaʼ nezalube. 6 Peru qué ñuu ora niguu jneza bixhózebe laabe ne ñabi laabe: «¿Xii nga cayúniluʼ pue?». Primé gule Absalón ne despué gule Adonías, ne laaca nabé nayá hombre laa. 7 Peru ti dxi guyé Adonías yeguiniʼné Joab xiiñiʼ Zeruyá ne sacerdote Abiatar, ne guníʼ ca hombre riʼ zacanecaʼ laabe. 8 Peru sacerdote Sadoc, Benaya xiiñiʼ Jehoiadá, profeta Natán, Simeí, Reí ne ca soldadu nadipaʼ stiʼ David qué ninacaʼ ñuni apoyarcaʼ Adonías.
9 Gudiʼdiʼ si ti tiempu biʼniʼ Adonías ti sacrificiu ne biitibe caadxi maniʼ naróʼ, dendxuʼ ne yuze, biitibe laacame gaxha de guié stiʼ Zohélet, ni nuu gaxha de En-Roguel. Ne biʼniʼ invitarbe ca bíʼchibe, ca xiiñiʼ rey que, ne guiráʼ ca hombre de Judá, ca mozo stiʼ rey que. 10 Peru qué ñuni invitarbe profeta Natán, nin Benaya, nin ca soldadu nadipaʼ que, nin bíʼchibe Salomón. 11 Para ná Natán rabi Bat-Seba jñaa Salomón: «¿Ñee qué gánnaluʼ la? Maʼ naca Adonías xiiñiʼ Haguit rey, ne qué ganna rey David ni. 12 Nga runi gudáʼ gabeʼ lii xi gúniluʼ para cadi guuticabe lii ne xiiñiluʼ Salomón. 13 Guyé ra nuu rey David ne gudxi laa: “Rey stinneʼ, ¿ñee cadi lii nga biʼniʼ jurarluʼ naa «Zaca xiiñiluʼ Salomón rey despué de naa ne laabe nga cuibe lu trono stinneʼ» la? Yanna, ¿xiñee maʼ naca Adonías rey yaʼ?”. 14 Ne, laga caníʼneluʼ laabe, zindayaʼ. Ziuaaʼ ne zabeʼ laabe dxandíʼ ni naluʼ ca».
15 Para biree Bat-Seba zeʼ ra nuu rey que ne guyuu ndaaniʼ xcuártube. Raqué nuu rey que, guizáʼ maʼ huaniisi, ne cayuni tender Abisag sunamita que laa. 16 Óraque bizuxibi Bat-Seba dede gudixhe ique layú nezalú rey que, para gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xi racaláʼdxiluʼ?». 17 Para bicábibe: «Señor stinneʼ, lii piouʼ* biʼniʼ jurarluʼ naa de lu lá Jehová, Dios stiluʼ, “Zaca xiiñiluʼ Salomón rey despué de naa ne laabe nga cuibe lu trono stinneʼ”. 18 Peru yanna, maʼ Adonías naca rey ne qué gánnaluʼ ni, rey stinneʼ. 19 Biitibe stale toro, maniʼ naróʼ ne dendxuʼ ne biʼniʼ invitarbe ca xiiñiʼ rey, sacerdote Abiatar ne Joab, xaíque stiʼ ejércitu, peru qué ñuni invitarbe xiiñiluʼ Salomón. 20 Yanna, guidubi naca guidxi Israel cabeza xi gúniluʼ, rey stinneʼ, cabézacabe guiniʼluʼ tu cuiʼ lu trono stiluʼ ne gaca rey despué de lii. 21 Ne pa qué gúniluʼ ni la? rey stinneʼ, dxi lii gátiluʼ ne guiziiláʼdxiluʼ casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidaluʼ,* zuuyacabe naa ne xiiñeʼ Salomón casi enemigu».
22 Ne laga caníʼnebe rey que bedandá profeta Natán. 23 Oraqueca gúdxicabe rey que: «¡Bedandá profeta Natán!». Guyuu Natán ra nuu rey que ne bizuxibi dede gudixhe ique layú. 24 Para ná rabi laabe: «Rey stinneʼ, ¿ñee lii guniʼluʼ “Adonías nga chigaca rey despué de naa ne laabe nga chitibe lu trono stinneʼ” la? 25 Purtiʼ biétebe yannadxí para guutibe stale maniʼ naróʼ, toro ne dendxuʼ ne biʼniʼ invitarbe ca xiiñiʼ rey, ne ca xaíque stiʼ ejércitu ne sacerdote Abiatar. Guirácabe nuucabe ra nuube cayócabe ne cayeʼnécabe laabe ne caníʼcabe: “¡Viva rey Adonías!”. 26 Peru qué ñuni invitarbe naa, mozo stiluʼ, ne laaca qué ñuni invitarbe sacerdote Sadoc, nin Benaya xiiñiʼ Jehoiadá, nin Salomón xiiñiluʼ. 27 Rey stinneʼ, ¿ñee lii nga guniʼluʼ, laabe nga gácabe rey despué de lii ne cuibe lu trono stiluʼ sin ñábiluʼ ni naa la?».
28 Para ná rey David: «Latané Bat-Seba raríʼ». Oraqueca guyuu Bat-Seba ne bizuhuaa nezalú rey que. 29 Óraque biʼniʼ jurar rey David: «Casi peʼ nuu Jehová —ni bilá naa de lu guiráʼ guendananá—, 30 yannadxica zuneʼ guiráʼ ni bineʼ jurar nezalú Jehová, Dios stiʼ Israel, ora gunieeʼ: “Zaca xiiñiluʼ Salomón rey despué de naa ne laabe nga cuibe lu trono stinneʼ”». 31 Para bizuxibi Bat-Seba dede gudixhe ique layú nezalú rey que ne guníʼ: «¡Guibani rey David, señor stinneʼ, xadxí!».
32 Oraqueca guníʼ David: «Latané sacerdote Sadoc, profeta Natán ne Benaya xiiñiʼ Jehoiadá raríʼ». Ora bedandácabe guyuucabe ra nuu rey que. 33 Para ná rey que rabi laacabe: «Lachiné ca mozo stinneʼ ne lagudxiibaʼ xiiñeʼ Salomón lu ti mulaʼ ne laguietené laabe Guihon. 34 Raqué zundaateʼ sacerdote Sadoc ne profeta Natán aceite íquebe para gácabe rey stiʼ Israel. Despué laguxhidxi cachu ne laguiní’: “¡Viva rey Salomón!”. 35 Ne ora guibiguétabe latananda laabe. Ora guedandabe zabibe lu trono stinneʼ. Zácabe rey lugar stinneʼ ne zuneʼ laabe xaíque stiʼ guidxi Israel ne Judá». 36 Óraque ná Benaya xiiñiʼ Jehoiadá rabi rey que: «¡Amén! Jehová, Dios stiʼ rey stinneʼ, gusihuinni zacá ni. 37 Cadi guixeleʼ Jehová de Salomón cásica qué nixélebe de rey stinneʼ, ne gusisácabe reinu stiʼ jma que reinu stiʼ rey David, señor stinneʼ».
38 De raqué, biete sacerdote Sadoc, profeta Natán, Benaya xiiñiʼ Jehoiadá, ca keretita ne ca peletita ne bidxiibacaʼ* Salomón lu ti mulaʼ stiʼ rey David ne zinecaʼ laabe Guihon. 39 Ne raqué guyuu sacerdote Sadoc ndaaniʼ ti yoo de lari ne gulee ti cachu ra daʼ aceite ne bindaatebe ni ique Salomón. Ne bizulú cuxhídxicabe cachu ne guiráʼ ca binni guidxi que cugua’caʼ ridxi: «¡Viva rey Salomón!». 40 Despué de ngue biguétabe ne guidubi guidxi que gudxiʼbané laabe ziguxhídxicaʼ flauta ne ziyéchecaʼ. Tantu reciu cayúnicabe ridxi dede gucaditi guidxilayú.
41 Maʼ biluxe gudó Adonías ne ca invitadu stiʼ ora binadiágacaʼ bulla cayaca que. Ora binadiaga Joab caxidxi cachu, gunabadiidxaʼ: «¿Xi ruidu cayaca ndaaniʼ guidxi ca pue?». 42 Laga caníʼrube, bedandá Jonatán xiiñiʼ sacerdote Abiatar. Óraque ná Adonías rabi laabe: «Guyuu purtiʼ nacháʼhuiluʼ* ne seguru neluʼ noticia galán». 43 Peru óraque ná Jonatán rabi Adonías: «Coʼ, cadi galán diʼ ni zedatidxeʼ lii, maʼ biʼniʼ rey David Salomón rey. 44 Biseendané rey ca laabe sacerdote Sadoc, profeta Natán, Benaya xiiñiʼ Jehoiadá, ca keretita ne ca peletita ne bidxiibacaʼ* laabe lu ti mulaʼ stiʼ rey. 45 Ne ora yendácabe Guihon bindaateʼ sacerdote Sadoc ne profeta Natán aceite íquebe para gácabe rey. De raqué biguétacabe ne guizáʼ ziyéchecabe ne guidubi guidxi que cuguaʼcaʼ ridxi. Nga nga bulla ni binadiágatu. 46 Yanna, maʼ zuba Salomón lu trono stiʼ rey. 47 Ne nuaaʼ gabeʼ lii, maʼ yeguni felicitar ca mozo stiʼ rey David laa. Ne gúdxicabe laabe: “¡Gusisaca Dios stiluʼ lá Salomón jma que laluʼ, gusisácabe reinu stiʼ, jma que reinu stiluʼ!”. De raqué, gundeteʼ ique rey que dede lu cama stiʼ. 48 Ne guníʼ rey que: “¡Guisaca Jehová Dios stiʼ guidxi Israel, purtiʼ maʼ bidiibe lugar cuiʼ tuuxa lu trono stinneʼ ne cudiibe lugar naa guuyaʼ ni!”».
49 Ora binadiaga guiráʼ ca invitadu stiʼ Adonías ni guniʼbe, guizáʼ bidxíbicaʼ. Biásacaʼ ne cada tobi biree zeʼ. 50 Laaca bidxibi Adonías Salomón, ngue runi biasa guyé ra nuu altar que ne gunaaze dxiichiʼ ca cachu nápani. 51 Para yetídxicabe Salomón: «Cadxibi Adonías rey Salomón. Naazebe ca cachu stiʼ altar que ne nabe: “Qué zaree’ de raríʼ pa que guni jurar rey Salomón qué zuuti naa”». 52 Ora gunna Salomón xi nabe la? guníʼ: «Pa qué gúnibe xiixa cosa malu la? nin ti guicha íquebe qué zadaʼnaʼ,* peru pa gúnibe xiixa cosa malu la? napa xidé gátibe». 53 Ne biʼniʼ mandar Salomón guindétecabe laabe de lu altar que. Óraque guyé Adonías ra nuu Salomón ne bizuxíbibe nezalú, para ná Salomón rabi laabe: «Yebíʼ ra lídxiluʼ».