Guiropa libru de Reyes
17 Dxi maʼ ziné Acaz rey stiʼ Judá 12 iza de cayuni mandar, beeda gaca Hosea xiiñiʼ Elá rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria, ne biʼniʼ mandarbe gaʼ iza. 2 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, neca cadi biaʼ biʼniʼ ca rey stiʼ Israel ni gurí ante de laabe. 3 Para guyé Salmanazar, rey stiʼ Asiria, yegucaalú laabe ne bizulú Hosea biʼniʼ ni nabe ne gudixe laabe impuestu. 4 Peru gunna rey stiʼ Asiria bieeguʼ Hosea rey So de Egipto para guni traicionar laabe, purtiʼ biseendaʼ Hosea ca mensajeru stiʼ ra nuu So rey stiʼ Egipto. Ngue runi biseguyoo rey stiʼ Asiria Hosea ne bisaana laabe raqué liibibe.
5 Yegucaalú rey stiʼ Asiria guidubi guidxi que. Yendabe Samaria ne guluube leʼ ni chonna iza. 6 Ne dxi ziné Hosea gaʼ iza de cayuni mandar biʼniʼ ganar rey stiʼ Asiria guidxi Samaria. De raqué guleebe ca binni Israel de ndaaniʼ xquídxicaʼ ne yenebe laacaʼ Asiria ne bicaabe laacaʼ chindézacaʼ Halá ne Habor, gaxha de guiiguʼ Gozán, ne ndaaniʼ ca guidxi stiʼ ca medo.
7 Bizaaca ndiʼ purtiʼ bicheené guidxi Israel Jehová, Dios sticaʼ, ni gulee laacaʼ de lu layú stiʼ Egipto ne ni bilá laacaʼ de lu ná Faraón, rey stiʼ Egipto. Biʼniʼ adorárcabe* xcaadxi dios 8 ne yenándacabe ca costumbre stiʼ ca guidxi ni gulee Jehová nezalú ca israelita ne ca costumbre ni gudixhe ca rey stiʼ Israel.
9 Chaahuidugá bizulú biʼniʼ ca israelita cosa ni cadi jneza ruuyaʼ Jehová, Dios sticaʼ, bíʼnicabe lugar ra nasoo* ndaaniʼ guiráʼ ca guidxi que, lu ca torre ra riuu binni ni rapa ne ndaaniʼ ca guidxi nadipaʼ.* 10 Ne bíʼnicabe columna ne poste para guni adorar binni lu guiráʼ ca danihuiiniʼ nasoo ne xaʼnaʼ guiráʼ ca yaga napa stale bandaga ne nagáʼ, 11 ne rúnicabe guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu lu guiráʼ ca lugar ra nasoo que, casi runi ca guidxi ni gulee Jehová nezalúcabe ne ni biseendaʼ sti ladu. Rúnicabe cosa malu para guchiichicabe Jehová.
12 Runi adorárcabe ca bidóʼ yuudxuʼ* que, neca maca gudxi Jehová laacabe «¡Cadi gúnitu nga!». 13 Stale biaje biquiiñeʼ Jehová guiráʼ ca profeta stiʼ ne guiráʼ ca hombre ni ruuyaʼ visión para quixhená guidxi Israel ne Judá. Rábibe laacaʼ: «¡Lagusaana ca cosa malu ni rúnitu ne laibiguetaʼ ra nuaaʼ! Lachinanda ni ná ca mandamientu ne ca ley stinneʼ, guiráʼ ni cá lu ley ni bidieeʼ ca bixhozebiidatu* ni gudxeʼ ca profeta, ca hombre runi xhiiñaʼ, gabi laatu». 14 Peru qué ninácabe nucaadiágacabe. Gúcacabe tercu casi guca ca bixhozebiidacabe, ca ni qué ñapa fe Jehová, Dios sticaʼ. 15 Qué nusaana de nucaanácabe ca regla stibe, acuerdu ni bíʼninebe ca bixhozebiidacaʼ ne guiráʼ diidxaʼ ni guniʼbe* para quixhenabe laacaʼ. Qué nusaana de ñuni adorárcabe ca bidóʼ ni qué iquiiñeʼ stícabe ne beeda gácacabe qué iquiiñeʼ casi laacaʼ. Zaqué bíʼnicabe ni runi ca guidxi ni nuu gaxha de laacabe neca maca gudxi Jehová laacabe cadi gúnicabe ni runi ca guidxi ca.
16 Bicaanácabe guiráʼ ca mandamientu stiʼ Jehová, Dios stícabe. Bizáʼcabe chupa yuzehuiiniʼ de guiibaʼ* ne ti poste para guni adorárcabe. Bizuxíbicabe nezalú interu ejércitu stiʼ guibáʼ ne biʼniʼ adorárcabe Baal. 17 Laaca bizaaquicabe* ca xiiñicabe lu bele, hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, biʼniʼ practicárcabe adivinación ne biyúbicabe gánnacabe xi riníʼ xiixa señal. Bibánicabe para gúnicabe puru si ni cadi jneza nezalú Jehová para guchiichicabe laa.
18 Guizáʼ bidxiichiné Jehová guidxi Israel, tantu cadxiichibe guleebe laacaʼ nezalube. Nin tobi de laacaʼ qué nusaanabe lu layú stiʼ Israel, tribu si stiʼ Judá bisaanabe.
19 Peru nin guidxi Judá qué ninanda ca mandamientu stiʼ Jehová, Dios sticaʼ. Laaca yenándacabe ca costumbre ni yenanda guidxi Israel. 20 Bicaanáʼ Jehová guidubi naca guidxi Israel,* bidiibe lugar gacanacaʼ ne bisaanabe laacaʼ lu náʼ ca ni ribaʼnaʼ stiʼ binni dede ra biseendabe laacaʼ zitu de nezalube. 21 Gúxhabe reinu stiʼ Israel de lu náʼ ca familia ni zeeda de David, ne biʼniʼ ca israelita rey Jeroboán, xiiñiʼ Nebat. Peru bicaa Jeroboán guidxi Israel gusaana Jehová ne gúnicaʼ ti pecadu naroʼbaʼ. 22 Ne bíʼniruʼ guidxi Israel ca pecadu ni biʼniʼ Jeroboán. Qué nusaana de ñúnicabe ca pecadu ca 23 dede ora gulee Jehová guidxi Israel nezalú, casi maca guniʼbe de ruaa ca profeta stibe zazaacani. Ngue runi guládxicabe ca binni de Israel de ndaaniʼ xquídxicaʼ ne biseendacabe laacaʼ Asiria, ne racá nuucabe dede yanna.
24 Para bedané rey stiʼ Asiria binni de Babilonia, Cutá, Avá, Hamat ne de Sefarvaim, ne bidiibe laacaʼ ca guidxi stiʼ Samaria para cuézacaʼ ra guleza ca israelita. Biaanacabe Samaria ne gulézacabe ndaaniʼ ca guidxi stiʼ. 25 Dxi yendézacabe raqué, qué runi adorárcabe Jehová. Ngue runi biseendaʼ Jehová caadxi lión ra nuucabe, ne biiti ca lión que chupa chonna de laacabe. 26 Para biseendacabe tu chitidxi rey stiʼ Asiria: «Ca binni ni bedaneluʼ de sti guidxi ne guluuluʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Samaria qué runibiáʼcabe religión* stiʼ Dios stiʼ guidxi ca. Cumu guirutiʼ qué runibiáʼ religión stiʼ Dios stiʼ guidxi ca la? cuseendabe lión para guuti ca binni ca».
27 Ora binadiaga rey stiʼ Asiria ndiʼ, biʼniʼ mandar laacabe: «Laguseendacaa tobi de ca sacerdote ni guleetu de ndaaniʼ guidxi ca para cueza racá sti biaje, ti gusiidiʼ laacabe religión stiʼ Dios stiʼ guidxi ca». 28 Ngue runi beeda tobi de ca sacerdote ni guleecabe de ndaaniʼ guidxi Samaria para cueza Betel ne bisiidiʼ laacabe ximodo naquiiñeʼ guni adorárcabe Jehová.
29 Peru cada tobi de ca guidxi que bizaʼcaʼ dios sticaʼ, ne bizuhuaacabe cani ndaaniʼ ca templu ni nuu lu ca lugar ra nasoo ni biʼniʼ ca samaritanu. Cada guidxi biʼniʼ zacá ndaaniʼ ca guidxi ra yendézacaʼ. 30 Ca binni de Babilonia bizaʼcaʼ Sucot-Benot, ca de Cut bizaʼcaʼ Nergal, ca de Hamat bizaʼcaʼ Asimá 31 ne ca aveu bizaʼcaʼ Nibhaz ne Tartac. Ca sefarvita la? ruzaaquicaʼ xiiñicaʼ lu bele para gusisácacaʼ Adramélec ne Anamélec, ca dios stiʼ Sefarvaim. 32 Neca runi adorárcabe Jehová, gulícabe caadxi hombre de xquídxicabe para gácacaʼ sacerdote lu ca lugar ra nasoo, laacaʼ nga bíʼnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca templu ni nuu ca lugar ra nasoo que. 33 Nga runi, runi adorárcabe Jehová, peru laaca runi adorárcabe ca dios stícabe según religión* stiʼ ca guidxi ra bireecabe.
34 Dede yanna rinándacabe ca costumbre stiʼ ca religión ni maca nápacabe. Nin tobi de laacabe qué runi adorar Jehová ne nin tobi qué rinanda ca Ley ne ca decisión* stibe, ne laaca qué rinándacabe Ley ne mandamientu ni bidii Jehová ca xiiñiʼ Jacob, hombre ni bichaabe lá ne gulee labe laa Israel. 35 Dxi biʼniné Jehová ca israelita ti acuerdu, ndiʼ nga ni biʼniʼ mandarbe laacaʼ: «Cadi guni adorartu xcaadxi dios ne cadi guzuxíbitu xañeecaʼ, ninca cadi guni adorartu laacaʼ ne cadi gudiitu sacrificiu laacaʼ». 36 Jehová si nga naquiiñeʼ guni adorartu, —Dios ni gulee laatu de lu layú stiʼ Egipto né poder naroʼbaʼ stiʼ ne náʼ ni napa poder— ne laasibe nga naquiiñeʼ guzuxíbitu xañee ne gudiitu sacrificiu. 37 Ne siempre naquiiñeʼ chinándatu né stale cuidadu ca regla, ca decisión stibe, Ley ne mandamientu ni bicaabe para laatu, ne cadi guni adorartu xcaadxi dios. 38 Cadi gusiaandatu acuerdu ni bineniáʼ laatu, ne cadi guni adorartu xcaadxi dios. 39 Jehová, Dios stitu, laasibe nga naquiiñeʼ guni adorartu, purtiʼ laabe nga zulabe laatu de lu náʼ guiráʼ ca enemigu stitu.
40 Peru qué nuzuubaʼ ca binni de ca guidxi riʼ diidxaʼ, ne yenándarucaʼ ca costumbre stiʼ religión ni maca nápacaʼ. 41 Ngue runi neca runi adorar ca guidxi riʼ Jehová, peru zaqueca runi adorárcabe ca bidóʼ ni bizáʼcabe. Ne dede yanna runi ca xiiñicabe ne ca xniétucabe ni biʼniʼ ca bixhozebiidacaʼ.