Primé libru de Crónicas
28 Para bisendacaa David guiráʼ ca príncipe stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Jerusalén: ca príncipe stiʼ ca tribu, ca comandante stiʼ ca grupu ni runi xhiiñaʼ rey, ca xaíque stiʼ ti mil ne ca xaíque stiʼ ti gayuaa, ca xaíque ni ruuyaʼ guiráʼ ca cosa risaca stiʼ rey ne ca ni ruuyaʼ ca ni rapa dendxuʼ ne vaca stiʼ rey que ne stiʼ ca xiiñiʼ, ne ca hombre ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu* ne guiráʼ hombre nadipaʼ ne nadxibalú. 2 De raqué bizuhuaa rey David ne ná:
«Bicheʼ caʼ ne binni xquidxeʼ caʼ, lagucaadiaga naa. De guidubi ladxiduáʼ gucalaʼdxeʼ nucueeʼ ti yoo ra guiaana* arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová ne gueeda gácani casi ti banguhuiiniʼ para quixheʼ ñee Dios stinu. Guluaaʼ listu stale cosa para cuini. 3 Peru gudxi Dios ni dxandíʼ naa: “Qué zucuiluʼ ti yoo para guisaca laʼyaʼ,* purtiʼ nácaluʼ ti hombre ni rié lu guerra ne maʼ biitiluʼ binni”.* 4 Neca zacá, de lade ca familia stiʼ bixhozeʼ gulí Jehová, Dios stiʼ Israel, naa para cadi gusaana de gacaʼ rey stiʼ Israel. Purtiʼ gulibe Judá para gaca xaíque; ne, lade tribu stiʼ Judá la? gulibe familia stiʼ bixhozeʼ; ne, lade ca xiiñiʼ bixhozeʼ la? naa nga gulibe para gacaʼ rey stiʼ guidubi guidxi Israel. 5 Ne, lade guiráʼ ca xiiñeʼ —purtiʼ maʼ bidii Jehová naa stale xiiñeʼ—, maʼ gulibe Salomón para cuíʼ lu trono stiʼ Jehová ne guni mandar guidxi Israel.
6 »Gúdxibe naa: “Xiiñiluʼ Salomón nga chigucuí lidxeʼ ne ca patiu stinneʼ, purtiʼ maʼ gulieeʼ laabe para gácabe xiiñeʼ ne gacaʼ bixhózebe. 7 Zucueeʼ laabe casi rey ne qué ziuu dxi gusaana de guni mandar reinu stibe pa qué gusaana de chinándabe ca mandamientu ne guni respetarbe ca decisión stinneʼ, casi maca cayúnibe ni”. 8 Nga runi, nezalú guidubi guidxi Israel —xquidxi Jehová— ne casi cucaadiaga Dios stinu, cayabeʼ laatu: laguni stipa gánnatu xi ná ca mandamientu stiʼ Jehová, Dios stitu, ne lachinanda cani ti guiaanatu lu layú galán riʼ ne despué gudiitu ni ca xiiñitu casi herencia.
9 »Ne lii Salomón, xiiñehuiineʼ, binibiáʼ Dios stiʼ bixhózeluʼ, biʼniʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼloʼ ne biʼniʼ ni né guendanayecheʼ,* purtiʼ ruuyaʼ chaahuiʼ Jehová ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ guiráʼ binni, ca deseu stiʼ ne ni riníʼ ique. Pa guyúbiluʼ laabe zudiibe lugar guidxélaluʼ laabe, peru pa gusaanaluʼ laabe la? siempre zucaanabe lii. 10 Biiyaʼ purtiʼ maʼ gulí Jehová lii para gucuiluʼ ti yoo ra guni adorárcabe laa. Guca nadxibalú ne bizulú biʼniʼ dxiiñaʼ».
11 De raqué bidii David planu stiʼ entrada yoo* que Salomón xiiñiʼ ne stiʼ ca cuartu stini,* casi ca cuartu ra riaapaʼ cosa, ca cuartu ni nuu ique yoo, ca cuartu ni nuu dentru ne cuartu ra ruxhiá Dios stonda binni.* 12 Bidiibe laa planu ra zeeda guiráʼ ni guluu espíritu stiʼ Dios ndaaniʼ íquebe* para gaca ca patiu stiʼ lidxi Jehová, guiráʼ ca comedor ni chichuu guidubi vuéltani, ca cuartu ra guiaapaʼ tesoro ni chichuu ra lidxi Dios ni dxandíʼ ne para ca cuartu ra guiaapaʼ tesoro ra chichuu ca cosa ni guireechú para Dios;* 13 laaca zeeda luni ximodo chiguiaana ca grupu stiʼ ca sacerdote ne ca levita, guiráʼ ca dxiiñaʼ caquiiñeʼ gaca ra lidxi Jehová ne ca cosa ni chiguiquiiñeʼ ra lidxi Jehová. 14 Laaca zeeda pabiáʼ oro zaquiiñeʼ para gaca ca cosa ni chiguiquiiñeʼ lu ca dxiiñaʼ ni chigaca ra lidxi Dios ne pabiáʼ nanaa ca cosa de plata ni chiguiquiiñeʼ para gaca ca cosa ni zaquiiñeʼ lu ca dxiiñaʼ ni chigaca raqué. 15 Zaqueca zeeda pabiáʼ oro chiguiquiiñeʼ para gaca ca candelabru de oro ne ca lámpara de oro stícani ne pabiáʼ plata chiguiquiiñeʼ para gaca ca candelabru de plata ne ca lámpara stícani. Nuu candelabru zaquiiñeʼ jma oro o plata que xcaadxi. 16 Laaca zeeda pabiáʼ oro chiguiquiiñeʼ para gaca cada mexaʼ ra chigataʼ ca pan ni raʼtaʼ pur capa,* ne pabiáʼ plata chiguiquiiñeʼ para ca mexaʼ de plata que, 17 pabiáʼ oro chiguiquiiñeʼ para ca tenedor, ca tazón ne ca jarra de oro puru que, pabiáʼ oro chiguiquiiñeʼ para cada tazónhuiiniʼ de oro que ne pabiáʼ plata chiguiquiiñeʼ para cada tazónhuiiniʼ de plata que. 18 Laaca zeeda pabiáʼ oro ni maʼ guca refinar chiguiquiiñeʼ para gaca altar ra chaquiʼ inciensu ne para gaca ca querubín de oro ni runi representar carru que, ca ni nuchiaa xhiaa ne naguucaʼ bandáʼ arca stiʼ acuerdu stiʼ Jehová. 19 Ne guníʼ David: «Gudixhenáʼ Jehová luguiaʼyaʼ ne bidiibe naa guendabiaaniʼ* para gucaaʼ guiráʼ ca detalle ni zeeda lu planu riʼ».
20 De raqué ná David rabi Salomón xiiñiʼ: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ, ne bizulú biʼniʼ dxiiñaʼ. Cadi guidxíbiluʼ nin guidxibi xhaataluʼ, purtiʼ Jehová Dios, Dios stinneʼ, nuuné lii. Qué zusaanabe lii ne qué zaxélebe de lii. Ziuube gaxha de lii dede ora guiluxe guiráʼ dxiiñaʼ ni chigaca para cuí lidxi Jehová. 21 Raríʼ nuu ca grupu de sacerdote ne levita para gúnicaʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni chigaca ra lidxi Dios ni dxandíʼ. Laaca nápaluʼ trabajador ni nuu listu ne ni nanna guni guiráʼ clase dxiiñaʼ, laaca nápaluʼ ca príncipe ne guidubi guidxi riʼ, ne nuucaʼ listu para gúnicaʼ guiráʼ ni gábiluʼ laacaʼ».