Primé libru de Reyes
22 Chonna iza qué nidinde Siria ne Israel. 2 Lu guionna iza que guyé Jehosafat, rey stiʼ Judá, ra nuu rey stiʼ Israel. 3 Para ná rey stiʼ Israel rabi ca mozo stiʼ: «Nánnatu stinu Ramot-Galaad, ¿njaʼ? Peru qué nanu gáxhanu ni rey stiʼ Siria». 4 De raqué rábibe Jehosafat: «¿Zineluʼ naa para chitíndenenu ca de Ramot-Galaad la?». Para ná Jehosafat rabi rey stiʼ Israel: «Zacaniáʼ lii, zieeguʼ* ca binni xquidxeʼ ca binni xquídxiluʼ ne zieeguʼ ca caballu stinneʼ ca caballu stiluʼ».
5 Peru ná Jehosafat rabi rey stiʼ Israel: «Rinabaʼ lii gúʼyaluʼ primeru xi ná* Jehová». 6 Ngue runi bisendacaa rey stiʼ Israel ca profeta, biaʼsi tapa gayuaa hombre, ne gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Ñee ziaaʼ zitindeniáʼ ca de Ramot-Galaad la? o coʼ?». Para rábicabe laabe: «Guyé, rey, purtiʼ zudii Jehová laacabe lu naluʼ».
7 De raqué ná Jehosafat: «¿Ñee qué guinni nin ti profeta stiʼ Jehová neza raríʼ la? Guinabadiidxanu laabe xi ná Dios». 8 Para ná rey stiʼ Israel rabi Jehosafat: «Maʼ ti hombre si nuu ni zanda guinabadiidxanu laa xi ná Jehová, peru nanaladxeʼ laabe purtiʼ puru cosa malu riniʼbe zazaacaʼ, ne qué huayábibe naa pa zazaacaʼ xiixa galán. Laabe nga Micaya, xiiñiʼ Imlá». Peru ná Jehosafat rabi laabe: «Cadi galán diʼ guiniʼluʼ zacá, rey».
9 Para bisendacaa rey que ti hombre ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu* que ne rábibe laa: «Guca purá, yecaa Micaya xiiñiʼ Imlá». 10 Zuba rey stiʼ Israel ne Jehosafat, rey stiʼ Judá, lu layú* ni nuu gaxha de ra puertaʼ stiʼ Samaria, cada tobi zuba lu trono stiʼ ne nacu lari ni racu ti rey. Zuhuaa guiráʼ ca profeta que nezalúcabe cayuni profetizarcaʼ. 11 Para biʼniʼ Sedequías, xiiñiʼ Kenaaná, caadxi cachu de guiibaʼ ne ná: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Né ca cachu riʼ zucaaluluʼ* ne zunduuxeluʼ ca siriu”». 12 Laaca ngueca cayuni profetizar xcaadxi profeta que ne caniʼcaʼ: «Guyé Ramot-Galaad, purtiʼ zuni ganarluʼ. Zudii Jehová guidxi riʼ lu naluʼ, rey».
13 Para ná hombre biseendaʼ rey que rabi Micaya: «Biaa, puru cosa galán caníʼ ca profeta ca zazaaca rey ca. Yanna, canabaʼ lii guiniʼluʼ laaca ni caníʼcabe ca. Guníʼ cosa galán». 14 Peru ná Micaya: «Casi peʼ nuu Jehová, zanieeʼ ni gabi Jehová naa». 15 De raqué bidxiña Micaya ra nuu rey que, para gunabadiidxaʼ rey que laabe: «Micaya, ¿ziuudu zitindenedu ca de Ramot-Galaad la? o coʼ?». Oraqueca bicábibe: «Guyé, purtiʼ zuni ganarluʼ, zudii Jehová laacabe lu naluʼ, rey». 16 Ora binadiaga rey que ni guniʼbe ná rabi laabe: «Panda biaje caquiiñeʼ guinabaʼ lii guni jurarluʼ naa zaniʼluʼ ni dxandíʼ lu lá Jehová». 17 Para ná Micaya: «Cayuuyaʼ reeche ndase guiráʼ israelita lu ca dani ca, casi dendxuʼ ni qué gapa pastor. Ne ná Jehová: “Qué gápacabe xpixuaanacabe. Ne cada tobi guibiguetaʼ ra lidxi nazaaca”».
18 Óraque ná rey stiʼ Israel rabi Jehosafat: «¿Cadi cayabeʼ lii la? “Qué runi profetizar hombre ca cosa galán de naa, puru si cosa feu”».
19 Para ná Micaya: «Yanna bicaadiaga ni guníʼ Jehová. Biiyaʼ zuba Jehová lu trono stiʼ ne zuhuaa guiráʼ ejércitu ni nuu guibáʼ cueʼbe, ladu derechu ne ladu bigaʼ. 20 Óraque guníʼ Jehová: “¿Tu quiteʼ Acab para cheʼ Ramot-Galaad ne gatiʼ raqué?”. Tobi ná sicaríʼ ne stobi ná sicaricaʼ. 21 Para bidxiña ti ángel* ne bizuhuaa nezalú Jehová ne ná: “Naa quiteʼ laabe”. Óraque gunabadiidxaʼ Jehová laabe: “¿Ximodo chigúniluʼ ni yaʼ?”. 22 Para nabe: “Ziaaʼ ne zucaaʼ guiráʼ ca profeta ca guiniʼcaʼ ni cadi dxandíʼ”. Óraque gúdxibe laa: “Zaguíteluʼ laabe; biaʼsi zúniluʼ ni. Guyé ne biʼniʼ ni naluʼ ca”. 23 Nga runi biquiiñeʼ Jehová ti espíritu para gucaa guiráʼ ca profeta stiluʼ guiniʼcaʼ ni cadi dxandíʼ, peru ni dxandíʼ nga ná Jehová ziaba ti castigu luguialuʼ».
24 Óraque bidxiña Sedequías, xiiñiʼ Kenaaná, Micaya, gudápabe ruaa ne nabe: «¿Ni naluʼ nga bisaana espíritu stiʼ Jehová naa para cheʼ chiguiniʼné lii la? ¿Pa neza zeni yaʼ?». 25 Óraque ná Micaya rabi laabe: «¡Biaa! Zánnaluʼ ni dxi lii chuʼluʼ ndaaniʼ cuartu ni nuu dede dentru para gucachiluluʼ». 26 De raqué guníʼ rey stiʼ Israel ne ná: «Lachiné Micaya ne lagudii laabe Amón, xaíque stiʼ guidxi ca, ne Joás, xiiñiʼ rey. 27 Lagabi laacaʼ: “Ndiʼ nga ni ná rey: «Laguseguyoo hombre riʼ, ti ndaa si pan ne caadxi si nisa lagudii laabe dede ora guibiguetaʼ de guneʼ ganar guidxi ca»”». 28 Peru óraque ná Micaya: «Guyé ne pa guni ganarluʼ, cadi dxandíʼ guniʼné Jehová naa». Ne laaca guniʼbe: «Laatu, guiráʼ ca ni nuu raríʼ, laguietenalaʼdxiʼ ni gunieeʼ riʼ».
29 De raqué biree rey stiʼ Israel ne Jehosafat, rey stiʼ Judá, zecaʼ* Ramot-Galaad. 30 Para ná rey stiʼ Israel rabi Jehosafat: «Zacuaʼ gadxé clase lari para cadi gunibiáʼcabe naa lu guendaridinde ca, peru lii gucu lari stiʼ rey». Para bichaa rey stiʼ Israel xhaba ne guyuu lu guendaridinde que. 31 Peru maca gudxi rey stiʼ Siria ca 32 comandante stiʼ ca carru stiʼ: «Cadi tindenetu guirutiʼ, nin ca ni nahuiiniʼ nin ca ni huaniisi, rey si stiʼ Israel lagucaalú». 32 Ora biʼyaʼ ca comandante stiʼ ca carru que Jehosafat, guniʼcaʼ: «Seguru rey stiʼ Israel nga». Para zécabe zinándacabe laa. Óraque bicaa Jehosafat ridxi para gacanécabe laa. 33 Ora bidii ca comandante stiʼ ca carru que cuenta cadi rey stiʼ Israel laabe, maʼ qué ninándacaʼ laabe.
34 Ngue cayaca, málasi neza si bindaa ti hombre ti flecha né arcu stiʼ ne gurini rey stiʼ Israel. Gurí flecha que ra guiʼdiʼ ca pieza stiʼ coraza stibe. Óraque ná rey que rabi ni zigusá carru stiʼ: «Bidii vuelta ne guleeʼ naa ra cadíndecabe* riʼ, purtiʼ guizáʼ bininácabe naa». 35 Guizáʼ nadipaʼ modo bidxelasaacabe guidubi dxi que. Gupa xidé gunaazecabe rey que ti cadi iguudebe ndaaniʼ carru que para ganda guyadxibe ca siriu. Guizáʼ bixhiibe rini ndaaniʼ carru que, ne para huadxí que gútibe. 36 Biaʼ ziyaaziʼ gubidxa, málasi bicaacabe ti ridxi ndaaniʼ campamentu que: «¡Guiráʼ guibiguetaʼ xquidxi! ¡Guiráʼ guibiguetaʼ ra lidxi!». 37 Zaqué nga gutiʼ rey que, ne biguetanécabe laabe Samaria, ne raqué bicaachicabe laabe. 38 Ora caguiibicabe carru ni yenebe lu guerra que, cueʼ tanque ni nuu Samaria, guxupi ca biʼcuʼ que rini stibe ne raqué guze ca gunaa ni riuuné tutiica,* casi maca guníʼ Jehová zazaacani.
39 Xcaadxi cosa ni bizaaca Acab, guiráʼ ni bíʼnibe, yoo* de marfil ni bicuibe ne guiráʼ ca guidxi gundísabe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 40 Guti Acab ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe,* ne maʼ xiiñibe Ocozías beeda gaca rey.
41 Beeda gaca Jehosafat, xiiñiʼ Asá, rey stiʼ Judá dxi maʼ ziné rey Acab tapa iza de naca rey stiʼ Israel. 42 Napa Jehosafat 35 iza dxi beeda gaca rey, ne biʼniʼ mandarbe 25 iza Jerusalén. Jñaabe láʼ Azubá, xiiñiʼ Silhí. 43 Bíʼnibe casi peʼ biʼniʼ bixhózebe Asá; yenándabe guiráʼ ni biʼniʼ. Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová. Peru biaanaru’ ca lugar ra nasoo* que ne rieru’ binni raqué para gudiica’ sacrificiu ne gúnica’ guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu. 44 Ne qué ñuudindené Jehosafat rey stiʼ Israel. 45 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jehosafat, ca guerra ni biʼniʼ ganarbe ne modo gudíndebe lu guerra, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 46 Laaca guleebe de ndaaniʼ guidxi que ca prostituto stiʼ templu,* ca ni biaanaʼ dede dxi nabani bixhózebe Asá.
47 Para tiempu que gastiʼ diʼ nin ti rey Edom; ti gobernador nga runi dxiiñaʼ ni runi ti rey.
48 Laaca biʼniʼ Jehosafat caadxi barcu de Tarsis* para chiyúbicaʼ oro Ofir, peru qué ñe diʼ ca barcu que purtiʼ gucadécani Ezión-Guéber. 49 Dxi que nga gudxi Ocozías, xiiñiʼ Acab, Jehosafat: «Bidii lugar cheʼ ca mozo stinneʼ ndaaniʼ ca barcu ca né ca mozo stiluʼ». Peru qué niná Jehosafat.
50 Ne bicaachicabe Jehosafat ndaaniʼ xquidxi David, bixhozebiidabe, ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziiláʼdxicaʼ; ne maʼ xiiñibe Jehoram beeda gaca rey.
51 Beeda gaca Ocozías xiiñiʼ Acab rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria dxi maʼ ziné Jehosafat, rey stiʼ Judá, 17 iza de cayuni mandar, ne biaʼsi chupa iza biʼniʼ mandar Ocozías Israel. 52 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová. Yenándabe guiráʼ ni biʼniʼ bixhózebe ne jñaabe ne ca ni biʼniʼ Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, hombre bicaa guidxi Israel guchee. 53 Biʼniʼ adorarbe Baal ne bizuxíbibe xañee, ne bichiichibe Jehová, Dios stiʼ Israel, casi biʼniʼ bixhózebe ni.