Guiropa libru stiʼ Samuel
19 Para yetídxicabe Joab: «Cayuunaʼ rey ne guizáʼ nuu triste pur guti Absalón». 2 Ngue runi, lugar de ñecheʼ ca soldadu que pur biʼniʼ ganarcaʼ,* laga guyuucaʼ triste purtiʼ binadiágacaʼ nuu rey que triste pur guti xiiñiʼ. 3 Qué niníʼ ca soldadu que nin ti diidxaʼ ora biguétacaʼ ndaaniʼ guidxi que, biguétacabe casi ribiguetaʼ ca soldadu ni biniti lu ti guendaridinde ne zeedatuí lucaʼ. 4 Bichii rey que lú ne cucaa ridxi: «¡Absalón, xiiñeʼ! ¡Xiiñehuiineʼ, Absalón, xiiñeʼ!».
5 Para guyuu Joab ndaaniʼ yoo ra nuu rey que ne ná rabi laabe: «Bisituiluʼ lú guiráʼ ca mozo stiluʼ yannadxí, ca ni bilá xpídaluʼ, stiʼ ca xiiñiluʼ, ca xiiñidxaapaluʼ, ca xheelaluʼ ne ca concubina* stiluʼ. 6 Nadxiiluʼ ca ni nanalaʼdxiʼ lii ne nanaláʼdxiluʼ ca ni nadxii lii. Maʼ bisihuínniluʼ qué lica rusisácaluʼ ca xaíque ne ca mozo stiluʼ, purtiʼ nannaʼ dxiicheʼ, pa nibani Absalón ne guiradu ñátidu la? ñécheluʼ. 7 Yanna, biasa, guyé yenduu gana ca xpínniluʼ. Pa qué gúniluʼ ni la? cayábecaʼ lii nezalú Jehová, nin ti xpínniluʼ qué ziaana ra nuuluʼ gueelaʼ riʼ. Ne jma feu nga que guiráʼ cosa malu huazaacaluʼ dede dxi nahuiiniluʼ». 8 Ngue runi biasa rey que ne yetí ra puertaʼ guidxi que. Ne gúdxicabe guiráʼ binni guidxi que: «Zuba rey ra puertaʼ guidxi». Óraque guyé guiráʼ binni que ra nuu rey que.
Peru ca hombre de guidxi Israel, maʼ yebiʼcaʼ ra lídxicaʼ. 9 Ndaaniʼ guiráʼ ca tribu stiʼ guidxi Israel, cadinde diidxaʼ ca binni que ne nacaʼ: «Rey ca nga bilá laanu de lu náʼ ca enemigu stinu ne de lu náʼ ca filisteu. Peru yanna, bireebe de ndaaniʼ guidxi riʼ purtiʼ bixoñelube de Absalón. 10 Ne Absalón, hombre ni gulinu para guni mandar laanu, maʼ guti lu guerra. Yanna, ¿xiñee cadi cayúnitu xiixa para guibiguetaʼ rey ca sti biaje pue?».
11 Para biseendaʼ rey David tu chitidxi sacerdote Sadoc ne Abiatar: «Laguiniʼné ca hombre huaniisi* de Judá ne lagabi laacabe: “Dede ra lidxi rey maʼ yendá guiráʼ ni caníʼ ca binni de Israel. ¿Xi cabézatu para gudxiguétatu rey ca ra lidxi pue? 12 Bicheʼ laatu, tobi si rini laanu. Nga runi, ¿xi cabézatu para gudxiguétatu rey ca pue?”. 13 Ne lagabi Amasá: “¿Cadi tobi si rini laanu la? Guni castigar Dios naa pa qué guneʼ lii xaíque stiʼ ejércitu stinneʼ yannadxica lugar stiʼ Joab”».
14 Zaqué bicuudxi rey que ladxidóʼ guiráʼ xixé ca hombre de Judá, para biseendacaʼ tu chitidxi laabe: «Biguetané guiráʼ ca xpínniluʼ».
15 Ora biguetaʼ rey que ne yendá ra nuu guiiguʼ Jordán, beeda ca hombre de Guilgal para guidxagalucaʼ laabe ne tidinecaʼ laabe guiiguʼ Jordán. 16 Nagueendaca bietené Simeí xiiñiʼ Guerá, benjaminita de Bahurim que, ca hombre de Judá para guidxagalucaʼ rey David, 17 zinebe ti mil hombre de Benjamín. Laaca biete Zibá, mozo stiʼ xfamilia Saúl, zinebe 15 xiiñibe ne gande mozo stibe, ne yendabe ra nuu guiiguʼ Jordán ante chindá rey que. 18 Gudíʼdibe* lugar* ra randa ridiʼdiʼ binni ndaaniʼ guiiguʼ que para gacanebe ca xpinni rey tídicaʼ ne para gúnibe guiráʼ ni guinabaʼ rey que laabe. Ora peʼ chitidiʼ rey que guiiguʼ Jordán, biaba Simeí xiiñiʼ Guerá xañeebe. 19 Ne ná rabi rey que: «Rinabaʼ lii, señor stinneʼ, cadi ugaaniluʼ donda iqueʼ, ne cadi guietenaláʼdxiluʼ guiráʼ ni biʼniʼ mozo stiluʼ lii dxi bireeluʼ de Jerusalén. Qué chigulábiluʼ ni biʼniʼ mozo stiluʼ, 20 purtiʼ nannaʼ dxiicheʼ bicheeniáʼ lii. Nga runi primeca naa bieteʼ de ca familia stiʼ José para guidxagaluáʼ lii, señor stinneʼ».
21 Oraqueca guníʼ Abisái xiiñiʼ Zeruyá: «¿Ñee cadi naquiiñeʼ gatiʼ Simeí purtiʼ gunabaʼ guiaba maldición luguiáʼ hombre ni maʼ gulí Jehová la?». 22 Para ná David rabi laacabe: «¿Xi xcuéntatu pue, xiiñiʼ Zeruyá? Pa nánnatu xi racalaʼdxeʼ, ¿xiñee gadxé ni nuutu gúnitu pue? ¿Qué gánnatu yannadxí chiguibiguetaʼ gacaʼ rey stiʼ guidxi Israel la? ¿Ñee caquiiñeʼ peʼ gatiʼ tuuxa ndaaniʼ guidxi Israel la?». 23 De raqué ná rey que rabi Simeí: «Qué zátiluʼ», ne dede biʼniʼ jurarbe ni laa.
24 Laaca biete Mefibóset, xnietu Saúl, para guidxagalú rey que. Qué huaguiibiʼ ñeebe ne qué huagabe guicha ruaabe ninca qué huaguiibibe xhábabe dede dxi zeʼ rey que hasta dxi biguetaʼ sin nizaaca gastiʼ. 25 Ora yendabe* Jerusalén para nidxagalube rey que, gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xiñee qué ninándaluʼ naa pue Mefibóset?». 26 Para bicábibe: «Rey stinneʼ, gudxite mozo stinneʼ naa. Cumu nachiitaʼ ñee la? gudxeʼ laabe: “Chinduaaʼ listu burru stinneʼ para quibaʼ laame ne chinandaʼ rey”. 27 Peru gundísabe falsu luguiaʼyaʼ nezalú rey stinneʼ. Peru lii, rey stinneʼ, nácaluʼ casi ti ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ, nga runi biʼniʼ ni rábiluʼ jma jneza. 28 Ñanda ñuni mandar rey stinneʼ ñuuticabe familia stiʼ bixhozeʼ, peru lugar de nga, bidiiluʼ lugar go mozo stiluʼ ruaa mexaʼ ra roloʼ. ¿Tu nacaʼ naa para guneʼ reclamar xiixa rey stinneʼ yaʼ?».
29 Peru ná rey que rabi laabe: «Maʼ cadi guiniʼrouʼ, maʼ bineʼ decidir lii ne Zibá guicaatu ca layú ca». 30 Para ná Mefibóset rabi rey que: «Zaa guiaananebe guiráʼ ni, inque si maʼ biguetaʼ rey stinneʼ nazaaca ra lidxi».
31 De raqué biree Barzilái, galaadita que, de Roguelim para chiné rey que dede ra nuu guiiguʼ Jordán. 32 Maʼ huaniisi Barzilái, maʼ napa 80 iza. Biaʼ tiempu biaana rey que Mahanaim, bidii Barzilái laabe cosa ni iquiiñebe, purtiʼ naca ti hombre ricu. 33 Ngue runi ná rey que rabi Barzilái: «Chuu, gudiʼdiné naa guiiguʼ ca, ne ora chindanu Jerusalén, naa xcuentaʼ gudieeʼ ni goloʼ». 34 Para ná Barzilai rabi rey que: «Maʼ xhupa xhonna iza si nga nabaneʼ, ¿xi para chiniáʼ* rey stinneʼ Jerusalén? 35 Maʼ 80 iza naa. ¿Zándaruʼ xa gannaʼ xii nga ni galán ne ni cadi galán? ¿Zándaxa ganna mozo stiluʼ pa nanixe xiixa ni go o ni gueʼ? ¿Zándaruʼ gucaadiaʼgaʼ ca hombre ne gunaa ni ruundaʼ la? Maʼ xi para rey stinneʼ, dxiiñaʼ si chigudieeʼ lii. 36 Inque si gunda bedaniáʼ rey stinneʼ de ra nuu guiiguʼ Jordán, ne ngasi maʼ nuudxí ladxiduáʼ. ¿Xiñee nuuluʼ chineluʼ mozo stiluʼ ra lídxiluʼ? 37 Mejor bidii lugar guibiguetaʼ, jma galán gateʼ xquidxeʼ, gaxha de ra gaʼchiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ. Biaa, raríʼ nuu Kimham, zanda gácabe mozo stiluʼ. Bidii lugar chebe ne tídinebe lii guiiguʼ ca, rey stinneʼ. Maʼ lii gúʼyaluʼ ximodo gacaneluʼ laabe».
38 Para ná rey que: «Ziniáʼ Kimham, zacaʼ nachaʼhuiʼ né laabe ne zuneʼ intiica cosa guinábaluʼ naa». 39 Para bizulú guiráʼ binni que cadíʼdicaʼ guiiguʼ Jordán. Ne ora mayaca tidiʼ rey que, bidiibe bixiduʼ Barzilái ne guluube ndaayaʼ laa. Ne óraque biguetaʼ Barzilái zibíʼ ra lidxi. 40 Ne ora gudiʼdiʼ rey que para cheʼ Guilgal, nanda Kimham laabe. Guiráʼ binni de Judá ne galaa de ca binni de Israel gudiʼdinecaʼ rey que sti ladu guiiguʼ que.
41 Para gunabadiidxaʼ ca hombre de Israel rey que: «¿Xiñee nagaʼchiʼ bedané ca bíʼchidu, ca hombre de Judá, lii pue rey, ne gudiʼdinécabe lii, familia stiluʼ ne guiráʼ ca xpínniluʼ guiiguʼ Jordán?». 42 Para bicabi ca hombre de Judá ca hombre de Israel: «Purtiʼ familia stidu rey riʼ. ¿Xiñee cadxiichitu pue? ¿Ñee huadóʼsidu stiʼ rey o huadiibe laadu xiixa la?».
43 Peru ná ca hombre de Israel que rábicaʼ ca hombre de Judá: «Laadu nácadu chii tribu, nga runi jma rey stidu laabe que laatu. ¿Xiñee bíʼnitu menu laadu pue? ¿Ñee cadi laadu nga primé nicaadu rey ca para nibiguetaʼ la?». Peru jma nadipaʼ guca stiidxaʼ ca hombre de Judá que stiidxaʼ ca hombre de Israel.