Primé libru de Reyes
20 Bisendacaa Ben-Hadad, rey stiʼ Siria, guidubi naca ejércitu stiʼ ne laaca bisendacaabe 32 rey né ca caballu ne ca carru sticaʼ. De raqué guyebe Samaria, guluube leʼ ni para gucaalube ni. 2 Despué biseendabe ca xpínnibe cheʼ ndaaniʼ guidxi que para chitídxicaʼ Acab, rey stiʼ Israel: «Ndiʼ nga ni ná Ben-Hadad: 3 “Stinneʼ plata ne oro stiluʼ, ne laaca stinneʼ ca xheelaluʼ ni jma galán ne ca xiiñiluʼ ni jma galán”». 4 Para bicabi rey stiʼ guidxi Israel laabe: «Rey stinneʼ, casi peʼ naluʼ ca, stiluʼ naa ne laaca stiluʼ guiráʼ ni napaʼ».
5 Despué biguetaʼ ca xpinni Ben-Hadad ne nacaʼ rábicaʼ rey que: «Ndiʼ nga ni ná Ben-Hadad: “Biseendaʼ razón riʼ ra nuuluʼ: «Zudiiluʼ naa plata ne oro stiluʼ, ne ca xheelaluʼ ne ca xiiñiluʼ». 6 Peru guixíʼ biaʼ oraríʼ zuseendaʼ ca mozo stinneʼ ne zudxieenácabe ra lídxiluʼ ne ra lidxi ca mozo stiluʼ. Zacaacabe guiráʼ ca cosa risaca stiluʼ ne zinécabe cani”».
7 Para bisendacaa rey stiʼ Israel guiráʼ ca hombre huaniisi* de guidxi que ne gúdxibe laacaʼ: «Canabaʼ laatu gú’yatu ximodo racala’dxi’ hombre riʼ guniná laanu. Ma’ gunábabe naa ca xheelaʼ, ca xiiñeʼ, plata ne oro stinneʼ, ne maʼ gunieeʼ zudieeʼ cani laabe». 8 Óraque gudxi guiráʼ ca hombre huaniisi ne guidubi naca guidxi que laabe: «Cadi gúniluʼ ni nabe ca. Cadi gábiluʼ laabe zúniluʼ ni». 9 Ngue runi gúdxibe ca xpinni Ben-Hadad: «Laché ne lagabi ndiʼ señor stinneʼ: “Guiráʼ ni maʼ gunábaluʼ naa, zuneʼ ni, señor stinneʼ, peru ndiʼ huaxa qué zanda diʼ guneʼ ni”». Para biree ca xpinni Ben-Hadad zitídxica’ ni laabe.
10 De raqué biseendaʼ Ben-Hadad tu chitidxi laabe: «¡Guni castigar ca dios ca naa pa ugaanda guiráʼ escombro stiʼ Samaria para guicaa cada tobi de ca xpinneʼ ti puñu!». 11 Para ná rey stiʼ Israel: «Lagabi laabe: “Cadi naquiiñeʼ guiecheʼ ti soldadu ni cayacu armadura stiʼ casi riecheʼ ti soldadu ni maʼ cabee ni ladi”». 12 Ora yendá ca ni ziné razón que ra nuu Ben-Hadad, cayé’nebe ca rey que ndaaniʼ ca ramada sticaʼ. Nagueendaca gúdxibe ca xpínnibe: «¡Lachuu listu para gucaalutu!». Ngue runi guyuu ca xpínnibe listu para chigucaaluca’ guidxi que.
13 Peru guyé ti profeta ra nuu Acab, rey stiʼ Israel, ne ná rabi laabe «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “¿Ma’ biiyaluʼ pabiáʼ naro’ba’ ejércitu ca la? Yannadxí zusaanaʼ laacabe lu naluʼ, ne óraca zánnaluʼ naa nga Jehová”». 14 Para gunabadiidxaʼ Acab laabe: «¿Ximodo yaʼ?». Óraque bicabi profeta que: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Zaquiiñeʼ ca ni racané ca príncipe stiʼ ca guidxi ca”». Para biguetaʼ gunabadiidxabe: «¿Tu guzulú guendaridinde ca yaʼ?». Óraque bicabi profeta que laabe: «¡Lii!».
15 De raqué bigabaʼ Acab ca ni racané ca príncipe stiʼ ca guidxi que ne bizaacaʼ chupa gayuaa treinta y dos. Despué bigábabe guiráʼ ca hombre de guidxi Israel ne biaʼsi bizaacaʼ gadxe mil. 16 Bireecaʼ biaʼ galaa dxi, laga caxudxiné Ben-Hadad ca 32 rey ni cayacané laa que ndaaniʼ ca ramada sticaʼ. 17 Primeru biree ca hombre ni racané ca príncipe stiʼ ca guidxi que ne oraqueca biseendaʼ Ben-Hadad caadxi hombre chiguuya xi cayaca. Para beeda tídxicabe laabe: «Biree caadxi hombre de Samaria». 18 Óraque nabe: «Pa cadi zeeda gucaalúcabe laanu la? laguinaaze laacabe, peru cadi guutitu laacabe. Ne pa zeedacabe para tíndecabe la? laaca laguinaaze laacabe, peru cadi guutitu laacabe». 19 Peru ora biree ca ni racané ca príncipe stiʼ ca guidxi que ne ejércitu que de ndaaniʼ guidxi que, 20 cada tobi biiti ni cucaalú laa. Óraque bixooñelú ca siriu que de laacabe ne zinanda ca israelita que laacaʼ. Peru gúndaruʼ gudxiʼbaʼ Ben-Hadad, rey stiʼ Siria, lu ti caballu para guxooñelú, laa ne xcaadxi hombre dxiʼbaʼ caballu. 21 Laaca biree rey stiʼ guidxi Israel ne bizulú bicaalú ca ni dxiʼbaʼ ca caballu ne ca carru que. Zaqué nga biʼniʼ ganárcabe ca siriu ne biiticabe stale de laacaʼ.
22 Despué guyé profeta que ra nuu rey stiʼ Israel ne ná rabi laabe: «Guyé, bisiroobaʼ ejércitu stiluʼ ne guníʼ ique chaahuiʼ xi chigúniluʼ, purtiʼ ra guzulú sti iza* zaguiʼbaʼ rey stiʼ Siria ne zucaalú lii».
23 Para ná ca mozo stiʼ rey stiʼ Siria: «Dios stícabe la? ti Dios de lu dani laa, nga runi biʼniʼ ganárcabe laanu, peru pa chitindenenu laacabe ti lugar ra napampa la? zuni ganarnu laacabe. 24 Laaca galán cueeluʼ ca rey ca ne lugar de laacabe cuʼluʼ gobernador. 25 De racá bizáʼ sti ejércitu biaʼca ni binítiluʼ ca ne gápani biaʼca caballu ne carru. Ne tindenenu laacabe ti lugar ra napampa, ne de seguru zuni ganarnu laacabe». Bicaadiaga rey que guiráʼ ni gúdxicabe laa ne biʼniʼ ni nácabe.
26 Ra bizulú iza* que, bisendacaa Ben-Hadad ca siriu ne guyécabe Afec para chitindenécabe guidxi Israel. 27 Ne laaca bidagulisaa guidxi Israel ne gucuaacaʼ guendaró, óraque bireecaʼ zecaʼ zitindenecaʼ laacabe. Ora gudixhe ca binni de Israel que campamentu sticaʼ frente de laacabe, ruluiʼcaʼ chupa manadahuiiniʼ chiva cuéʼcabe, purtiʼ guizáʼ stale ca siriu dede nuchiicaʼ lu guidubi naca layú que. 28 Despué guyé hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que ra nuu rey stiʼ Israel ne ná rabi laabe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Cumu guníʼ ca siriu «naca Jehová ti Dios de lu dani ne cadi ti Dios de ra napampa» la? zusaanaʼ guidubi naca ejércitu naroʼbaʼ stícabe lu naluʼ ne dxandíʼ peʼ zánnatu naa nga Jehová”».
29 Gadxe gubidxa biaanacabe ra naguíxhecabe campamentu stícabe ni nuu frente de ca enemigu que, ne ra bizaa gadxe gubidxa bizulú guendaridinde que. Ne ti dxi si biiti ca soldadu ti gayuaa mil soldadu siriu ni rié a pie. 30 Xcaadxi que yegucachilú ndaaniʼ guidxi Afec. Peru biaba muru stiʼ guidxi que luguiáʼ veintisiete mil de laacabe. Laaca bixooñelú Ben-Hadad ne bicachilú ndaaniʼ guidxi que, guyuu ndaaniʼ ti cuartu nuu dede dentru.
31 Para ná ca xpínnibe rabi laabe: «Biaa, huayunadiágadu nabé riá ca rey de guidxi Israel binni. Nga runi bidii lugar guxhiʼdu lari nachonga* ndaanidu ne guchéndadu doo yánnidu ne bidii lugar chuudu ra nuu rey stiʼ Israel. Zándaca guiabe lii ne cadi guutibe lii». 32 Para bixhiicabe lari nachonga ndaanicabe ne bichéndacabe doo yánnicabe,* guyécabe nezalú rey stiʼ Israel ne gúdxicabe laa: «Ndiʼ nga ni ná Ben-Hadad, mozo stiluʼ: “Canabaʼ lii cadi guutiluʼ naa”». Óraque bicábibe: «¿Ñee nabánirube la? Bicheʼ laabe». 33 Guníʼ ique ca hombre que ti señal galán ngue, ngue runi nagueenda biʼniʼ crecaʼ rey stiʼ Israel. Para bicábicaʼ laabe: «Ajaʼ, bíʼchiluʼ nga Ben-Hadad». Óraque nabe: «Laché ne latané Ben-Hadad». Óraque biree Ben-Hadad zeʼ ra nuube, ne bidxiibaʼ Acab laabe lu carru stiʼ.
34 Óraque ná Ben-Hadad rabi laabe: «Zudxiguetaʼ ca guidxi ni guxhaʼ bixhozeʼ bixhózeluʼ ne zudieeʼ lii cuiluʼ xi calle stiʼ guidxi Damasco quíxheluʼ negocio stiluʼ, cásica biʼniʼ bixhozeʼ ni ndaaniʼ guidxi Samaria».
Para ná Acab rabi laabe: «Pa gúninu tratu riʼ la? zudieeʼ lugar cheluʼ».
Ngue runi bíʼninebe Ben-Hadad ti tratu ne bidiibe lugar cheʼ.
35 Despué gunabaʼ Jehová tobi de ca xiiñiʼ ca profeta* que gabi xcompañeru: «Biʼniʼ favor, gudiñe naa». Peru qué niná diʼ xcompañérube. 36 Óraque nabe rábibe laa: «Cumu qué ninaluʼ nucaadiágaluʼ stiidxaʼ Jehová la? casi peʼ guireeluʼ de raríʼ, zuuti ti lión lii». Ngue runi, casi bireebe de raqué, biree ti lión lube ne biiti laabe.
37 Despué bidxaaga profeta que sti hombre ne nabe rábibe laa: «Biʼniʼ favor, gudiñe naa». Óraque gudiñe hombre que laabe dede bininá laabe.
38 Óraque biree profeta que zeʼ ne biaanabe cueʼ ti neza cabézabe rey que. Bichiibe lube né ti ndaa venda para cadi gunibiáʼcabe laabe. 39 Ora gudiʼdiʼ rey que nezaqué, bicaa ridxi profeta que laabe: «Señor stinneʼ, yechuaaʼ galahuiʼ de ra cadíndecabe, ne ládecabe biree ti hombre ni né sti hombre ne ná rabi naa: “Gupa hombre riʼ. Pa gudiiluʼ lugar chebe, lii gátiluʼ xcuéntabe, ne pa coʼ la? napa xidé quíxeluʼ ti talentu* de plata”. 40 Ne laga cayuneʼ xcaadxi cosa, qué nudieeʼ cuenta biree hombre ca zeʼ, señor stinneʼ». Óraque ná rey stiʼ Israel rabi laabe: «Liica guniʼluʼ. Nga nga castigu stiluʼ». 41 Nagueendaca guleebe venda que lube, ne bidii rey stiʼ Israel cuenta tobi de ca profeta que laabe. 42 Óraque nabe rábibe rey que: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Cumu bidiiluʼ lugar zeʼ hombre ni gudxeʼ lii guutiluʼ que la? lii gátiluʼ xcuéntabe, ne xquídxiluʼ guizaaca ni nizaaca xquídxibe” ». 43 De raqué biree rey stiʼ Israel zibíʼ Samaria, ra lidxi, zebe naguunduʼ ne zidxiichibe.