Guiropa libru de Crónicas
25 Napa Amasías 25 iza dxi beeda gaca rey, ne biʼniʼ mandarbe 29 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jehoadán láʼ jñaabe ne de Jerusalén laa. 2 Biʼniʼ Amasías ni jneza nezalú Jehová, neca cadi de guidubi ladxidóʼ. 3 Ne ora beeda gácabe ti rey nadipaʼ, biitibe ca mozo stibe, ca ni biiti bixhózebe. 4 Peru qué ñuutibe ca xiiñicaʼ, purtiʼ yenándabe ni cá lu Ley que, lu libru stiʼ Moisés, lu Ley que biʼniʼ mandar Jehová: «Cadi naquiiñeʼ gatiʼ ti hombre pur donda stiʼ ca xiiñiʼ, ninca cadi naquiiñeʼ gatiʼ xiiñiʼ binni pur donda stiʼ bixhoze. Cada tobi naquiiñeʼ gatiʼ pur pecadu stiʼ».
5 Ne bisendacaa Amasías guiráʼ ca hombre de Judá ne bizuhuaabe laacaʼ pur grupu de familia neza bixhózecaʼ, zániru ca xaíque stiʼ ti mil ne ca xaíque stiʼ ti gayuaa lúcabe, ca ni zeeda de tribu stiʼ Judá ne Benjamín. Ora bicaabe lá ca hombre ni napa gande iza para delante, biiyabe nuu chonna gayuaa mil hombre ni gulícabe ni zanda chuʼ lu ejércitu ne nánnacaʼ iquiiñecaʼ lanza ne escudu naroʼbaʼ. 6 Laaca gudíxebe ti gayuaa mil soldadu nadipaʼ de Israel para gacanecaʼ laabe, bidiibe laacaʼ ti gayuaa talentu* de plata. 7 Peru beeda tidxi ti hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ laabe: «Rey stinneʼ, cadi chineluʼ ejércitu stiʼ Israel, purtiʼ maʼ bisaana Jehová Israel, nin tobi de ca efraimita ca cadi nuube gaxha de laa. 8 Guyé stúbiluʼ ne guca nadxibalú para gudxiiluluʼ laacabe lu guendaridinde ca. Ne pa qué gúniluʼ ni, zudii Dios ni dxandíʼ lugar guiábaluʼ lu náʼ ca enemigu stiluʼ, purtiʼ napa Dios poder para gacané ne para gusaba». 9 Para ná Amasías rabi hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que: «Peru ¿laga ti gayuaa talentu ni bidieeʼ ca soldadu stiʼ Israel que yaʼ?». Óraque ná hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que rabi laabe: «Zanda gudii Jehová lii jma que nga». 10 Ngue runi bidxiguetaʼ Amasías ca soldadu ni beeda de Efraín ne biseendabe laacaʼ ra lídxicaʼ. Peru guizáʼ bidxiichiné ca hombre riʼ ca binni de Judá ne guizáʼ daʼcaʼ xiana biguétacaʼ ra lídxicaʼ.
11 Para guca Amasías nadxibalú, yenebe ejércitu stibe ndaaniʼ valle de Zidi* ne biitibe chii mil hombre de Seír. 12 Gunaazeʼ ca hombre de Judá chii mil hombre. Yenécabe laacaʼ ique ti dani ne bisábacabe laacaʼ de raqué; pedazu guca de guiracaʼ. 13 Peru ca soldadu ni bidxiguetaʼ Amasías ni maʼ qué niné lu guerra que bizulú bicaalucaʼ ca guidxi stiʼ Judá, dede Samaria hasta Bet-Horón; biiticabe chonna mil binni ne zinécabe stale cosa risaca sticaʼ.
14 Despué de biʼniʼ ganar Amasías ca edomita, ora biguétabe, bedanebe ca dios stiʼ ca hombre de Seír ne maʼ ca dios riʼ biʼniʼ adorarbe. Bizulú bizuxíbibe xañeecaʼ ne bíʼnibe guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu para laacaʼ. 15 Ngue runi guizáʼ bidxiichiné Jehová Amasías ne biseendabe ti profeta para gabi laa: «¿Xiñee cayuni adorarluʼ ca dios stiʼ guidxi ca pue, ca dios ni qué nulá ca xpinni de lu naluʼ?». 16 Laga caníʼ profeta que, gudxi rey que laa: «¿Ñee maʼ gulidu lii para gudiiluʼ conseju rey la? ¡Bigani!* ¿O napuʼ gana gátiluʼ la?». Óraque bigani profeta que, peru ná rabi laabe: «Maʼ nannaʼ maʼ guníʼ Dios zunduuxeʼ lii, pur ni bíʼniluʼ riʼ ne pur qué naluʼ gucaadiágaluʼ conseju cudieeʼ lii».
17 Despué de guniʼné Amasías, rey stiʼ Judá, ca hombre ni rudii conseju laa, biseendabe mensaje riʼ ra nuu Jehoás —xiiñiʼ Jehoacaz, xiiñiʼ Jehú—, rey stiʼ Israel: «¡Gudáʼ! Guidxelasaanu lu ti guendaridinde». 18 Para biseendatidxi rey Jehoás, de guidxi Israel, rey Amasías, de guidxi Judá: «Ndiʼ nga ni biseendatidxi yaga guichi ni nuu lu Líbano cedru ni nuu lu Líbano: “Bidii xiiñidxaapaluʼ xiiñeʼ para guichaganáʼ”. Peru beeda ti maniʼ guiʼxhiʼ de lu Líbano ne bixhatañee yaga guichi que. 19 Maʼ guniʼluʼ: “¡Biiyaʼ! Maʼ bineʼ ganar Edom”. Nga runi cudxiibaluʼ laca lii ne nuuluʼ gusisácacabe lii. Peru yanna biaana ra lídxiluʼ.* ¿Xiñee nuuluʼ gúniluʼ ti desgracia ne gusábaluʼ Judá ora guiábaluʼ?».
20 Peru qué niná Amasías nucaadiaga laabe, purtiʼ zaqué nga gudixhe Dios guizaaca ni, para gusaana laacabe lu náʼ ca enemigu stícabe pur cayuni adorárcabe ca dios stiʼ Edom. 21 Ngue runi guyé Jehoás, rey stiʼ Israel, yetindené rey Amasías de Judá ne gudíndecabe Bet-Semes, ti guidxi stiʼ Judá. 22 Biʼniʼ ganar guidxi Israel guidxi Judá, ngue runi guirácabe bixooñecabe, ne cada tobi guyé ra lidxi.* 23 Ndaaniʼ guidxi Bet-Semes gunaazeʼ Jehoás rey stiʼ Israel Amasías rey stiʼ Judá. Amasías nga xiiñiʼ Jehoás, xiiñiʼ Jehoacaz.* Despué bedanebe laa Jerusalén, ne bisábabe ti parte de muru stiʼ guidxi riʼ, dede ra Puertaʼ stiʼ Efraín hasta ra Puertaʼ stiʼ Squina que. Biaʼsi tapa gayuaa codo* nga biaanaxeleʼ muru que. 24 Ne zinebe guiráʼ oro, plata ne ca cosa ni nuu ra lidxi Dios ni dxandíʼ, ni cayapa Obed-Edom, ne ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ tesoro ni nuu ra lidxi rey, ne laaca gunaazebe caadxi binni ne zinebe laacaʼ. De raqué biguétabe Samaria.
25 Bibani Amasías xiiñiʼ Jehoás, rey stiʼ Judá, sti 15 iza jma despué de guti Jehoás xiiñiʼ Jehoacaz, rey stiʼ Israel. 26 Xcaadxi cosa ni bizaaca Amasías, de primé ne últimu, zeedacani lu Libru stiʼ ca Rey stiʼ Judá ne stiʼ Israel. 27 Dede dxi bidxiideche Amasías Jehová, biyúbicabe modo guuticabe laabe Jerusalén, ngue runi bixooñebe Lakís, peru biseendacabe caadxi hombre chinanda laabe Lakís, ne raqué biiticabe laabe. 28 De raqué bidxiibacabe laabe lu caballu ne biguetanécabe laabe, ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe ndaaniʼ guidxi Judá.