PRIMÉ LIBRU DE SAMUEL
1 Ca dxi que guyuu ti hombre efraimita de Ramataim-Zofim,* gulézabe lade ca dani stiʼ Efraín ne labe Elcaná. Bixhózebe nga Jehoram, xiiñiʼ Elihú, xiiñiʼ Tohu, xiiñiʼ Zuf. 2 Gúpabe chupa xheelabe. Tobi que láʼ Ana, ne stobi que láʼ Peniná. Peniná la? napa xiiñiʼ, peru Ana qué gapa nin ti xiiñiʼ. 3 Guiráʼ iza rusaana hombre riʼ xquidxi ne rié Siló para guni adorar* Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, ne gudii sacrificiu laabe. Raqué nuu Hofní ne Finehás, guiropaʼ xiiñiʼ Elí, ne nácacabe sacerdote stiʼ Jehová.
4 Ti dxi, biʼniʼ Elcaná ti sacrificiu ne bidiibe ti ndaa sacrificiu que xheelabe Peniná ne laaca bidiibe guiráʼ ca xiiñiʼ,* 5 peru Ana la? bidiibe laa ti ndaa ra jma galán purtiʼ laa nga ni jma nadxiibe. Peru qué nudii Jehová Ana nin ti xiiñiʼ.* 6 Ne sti xheelaʼ Elcaná que siempre runi burla Ana para guniná laabe purtiʼ qué huadii Jehová laabe nin ti xiiñibe. 7 Ne guiráʼ iza runi laabe zaqué. Cada biaje quibaʼ Ana para cheʼ ra lidxi Jehová, guizáʼ runi burla Peniná* laabe dede rusiguunaʼ laabe ne maʼ qué rinabe gobe. 8 Para ná Elcaná xheelabe rabi laabe: «Ana, ¿xiñee cayuunaluʼ? ¿Xiñee maʼ cadi cayoloʼ? ¿Xiñee nabé nuuluʼ triste pue?* Raríʼ nuaaʼ. ¿Ñee cadi jma galán nápaluʼ naa que ñápaluʼ chii xiiñiluʼ la?».
9 Biluxe gudósicabe ne güéʼcabe ndaaniʼ guidxi Siló, biasa Ana ne biree zeʼ. Ne óraque zuba Elí lu ti banguʼ ni zuhuaa cueʼ puertaʼ templu* stiʼ Jehová. 10 Ne cumu guizáʼ naná nuu ladxidóʼ Ana la? bizulube cayuni orarbe Jehová, nabé cayuunabe ne qué ganda cuezadxibe. 11 Para biʼniʼ Ana promesa riʼ: «¡Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu! Biiyaʼ pabiáʼ cayuubaʼ ladxiduáʼ, pa guietenaláʼdxiluʼ naa, pa qué gusiaandaluʼ naa, ne gudiiluʼ naa ti hombrehuiiniʼ la? zudieeʼ laabe lii, Jehová, para gúnibe ni naluʼ biaʼ dxi guibánibe. Ne qué ziuu dxi igá guicha íquebe».
12 Xadxí guyuube raqué cayuni orarbe Jehová ne cayuuyadxí Elí modo caniibi ruaabe. 13 Peru cayuni orar Ana dede ndaaniʼ ladxidóʼ. Cayacaditi guidiruaabe peru cadi caree stídxibe. Ngue runi zácaxa Elí naxúdxibe. 14 Para ná Elí rabi laabe: «¿Padxí gusaana de xhúdxiluʼ pue? Bisaana de gueluʼ vinu». 15 Para bicabi Ana laabe: «¡Coʼ, señor stinneʼ! Cadi cayeeʼ diaʼ vinu ne nin sti cosa ni napa alcohol. Guizáʼ naná nuaaʼ, nga runi cuxheleʼ ladxiduáʼ nezalú Jehová. 16 Cadi guiníʼ íqueluʼ nacaʼ ti gunaa huati. Deruʼ biluxeʼ bineʼ orar purtiʼ nabé naná nuaaʼ ne cayuubaʼ ladxiduáʼ». 17 Óraque ná Elí rabi laabe: «Guyé ne maʼ cadi chuʼluʼ xizaa,* ne Dios stiʼ Israel gudii lii ni gunábaluʼ laa». 18 Para rábibe Elí: «Xquixe peʼ lii, señor stinneʼ, pur ni gúdxiluʼ naa». De raqué bireebe zebe ne gudobe ne maʼ qué nihuinni lube pa nuube triste.
19 Sti dxi que, siadoʼroʼ biásacabe, ne despué de bizuxíbicabe nezalú Jehová, biguétacabe Ramá, ra lídxicabe. Gutané Elcaná Ana ne bietenalaʼdxiʼ Jehová ni gunabaʼ Ana laa. 20 Gucaxiiñiʼ Ana ne ante guizaa ti iza, gúpabe ti hombrehuiiniʼ ne gulee labe laa Samuel,* sicaríʼ guniʼbe: «Purtiʼ gunabaʼ Jehová gudii laabe naa».
21 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, guyé Elcaná né familia stiʼ para gudii sacrificiu Jehová casi runi guiráʼ iza ne para gudii ofrenda stiʼ promesa. 22 Peru qué ñe Ana, purtiʼ gúdxibe xheelabe: «Casi peʼ guiree niidxi ruaa baʼduhuiiniʼ riʼ, ziniáʼ laabe ne zudieeʼ laabe Jehová, ne maʼ racá guiaanabe». 23 Para ná xheelabe Elcaná rabi laabe: «Pa nga ná ladxidoʼloʼ la? biʼniʼ ni. Biaana raríʼ dede ora cueeluʼ niidxi ruaa baʼduhuiiniʼ ca. Ne guni cumplir Jehová ni maʼ guniʼluʼ ca». Para biaanabe ra lídxibe ne despué guleebe niidxi ruaa baʼduhuiiniʼ que.
24 Casi peʼ biree niidxi ruaa baʼduhuiiniʼ que, zinebe laa Siló. Laaca zinebe ti toro de chonna iza, ti efá* de harina ne ti jarra naroʼbaʼ de vinu. Yendánebe baʼduhuiiniʼ que Siló, ra lidxi Jehová. 25 Para biiticabe toro que ne yenécabe hombrehuiiniʼ que ra nuu Elí. 26 Para ná Ana rabi laabe: «¡Señor stinneʼ, bitiidilaʼdxiʼ naa! Señor stinneʼ, naa nga gunaa* ni beeda raríʼ ti dxi, ni bíʼyaluʼ cayuni orar Jehová. 27 Bineʼ orar Jehová para guinabaʼ laa gudii naa hombrehuiiniʼ riʼ, ne bidiibe naa ni gunabaʼ laabe. 28 Yanna la? cudieeʼ* laabe Jehová. Maʼ stiʼ Jehová laabe biaʼ dxi guibánibe».
Óraque bizuxíbibe* nezalú Jehová.
2 Para bizulú Ana cayuni orar ne ná:
«Nayecheʼ nuu ladxiduáʼ pur Jehová;
Jehová nga rudii stipa naa.*
Ruxheleʼ ruaaʼ para guicabeʼ ca enemigu stinneʼ,
purtiʼ guiráʼ ni huayúniluʼ para gulaluʼ naa, dxandíʼ peʼ rusiecheʼ cani naa.
2 Guirutiʼ jma santo* que lii, Jehová.
Gastiʼ stobi casi lii.
Dios stidu, lii si nga nácaluʼ casi ti guié naroʼbaʼ.
3 Cadi guiníʼ binni para si guchá bi yanni.
Cadi guiníʼ diidxaʼ para si gusihuinni risaca,
purtiʼ naca Jehová ti Dios ni nanna guiráʼ ni
ne jneza modo runi juzgarbe ni runi binni.
4 Racadé guiráʼ arcu stiʼ ca hombre nadipaʼ,
peru ca ni nuu débil* ricaacaʼ stipa.
5 Ca ni gupa stale guendaró maʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ para gocaʼ,
peru ca ni candaana maʼ nápacaʼ ni gocaʼ.
Gunaa ni qué ganda gapa xiiñiʼ que maʼ napa gadxe xiiñiʼ,
peru ni napa stale que maʼ biaana stubi.*
6 Jehová raxha ne rudii guendanabani.
Rudiibe lugar cheʼ binni ndaaniʼ Baʼ* ne laaca zanda cueebe laa de ndaanini.
7 Zanda guni Jehová tuuxa pobre ne gúnibe ti binni ricu.
Zanda gusituibe lú tuuxa ne gusisácabe ti binni.
8 De ndaaniʼ yudé rindísabe binni humilde
ne de ndaaniʼ dé ludé* rindísabe binni pobre
para gucuibe laacaʼ cueʼ ca príncipe
ne rudiibe laacaʼ ti puestu risaca.
Jehová nga gudixhe base stiʼ guidxilayú,
ne luni gudíxhebe ti layú galán ni rudii cosecha.
9 Rápabe ra zizá ca ni qué rusaana laabe,
peru runduuxebe ca binni malu lu guelacahui,
purtiʼ qué runi ganar hombre pur stipa si stiʼ.
Dede últimu rincón stiʼ guidxilayú zuni juzgar Jehová.
Zudiibe poder rey stibe.
Zudiibe stipa* ni maʼ gulibe».
11 De raqué biree Elcaná zeʼ Ramá, zibíʼ ra lidxi, ne bisaananebe baʼduhuiiniʼ que sacerdote Elí para guni xhiiñaʼ Jehová.
12 Peru guizáʼ malu ca xiiñiʼ Elí ne qué runi respetarcaʼ Jehová. 13 Lugar de guiaananécabe ni raca caber si guicaacabe casi sacerdote, rúnicabe ndiʼ: ora gudii tuuxa ti sacrificiu, ni racané sacerdote que redané ti tenedor naroʼbaʼ ni napa chonna punta ne ora maʼ candaabi beela que 14 rudxígabe ni ndaaniʼ cazu ni napa chupa xuanga o ndaaniʼ cacerola de ti xuanga o ndaaniʼ xcaadxi casu ra riuu beela que. Ne riaanané sacerdote que guiráʼ ni guruuxhaʼ tenedor que. Zaqué rúnicabe ne guiráʼ sacrificiu ni rudii ca israelita ndaaniʼ guidxi Siló. 15 Ne ante guzaaquicabe za stiʼ sacrificiu que, ni racané sacerdote que rabi hombre ni cudii sacrificiu que: «Bidii sacerdote ca beela para gaguíʼ, qué zanabe guicaabe beela ni maʼ guʼguiʼ ndaaniʼ nisa ndaʼ, beela yaa ca nga canábabe». 16 Ne ora guiníʼ hombre ni cudii sacrificiu que «Primeru laguzaaquiʼ za ca, óraca maʼ zanda guicaatu ni chuuláʼdxitu», óraque riníʼ ni racané sacerdote que, «Dané naa beela ca pacaa zaxhaʼ ni lii». 17 Nabé naroʼbaʼ pecadu ni cayuni ca ni racané ca sacerdote que nezalú Jehová, purtiʼ cadi cayuni respetárcabe ca ofrenda stiʼ Jehová.
18 Neca nahuiiniruʼ Samuel peru maʼ rúnibe dxiiñaʼ ra lidxi Jehová ne rácube ti efod* de lino. 19 Ne guiráʼ iza runi jñaabe ti lari ziuulaʼ sin manga para laabe, ne rudii jñaabe ni laabe ora maʼ ziné xheelaʼ para gudiicaʼ sacrificiu ni rúnicaʼ guiráʼ iza. 20 Guluu ndaayaʼ Elí Elcaná ne xheelaʼ, sicaríʼ gúdxibe Elcaná: «Jehová gudii lugar gapa gunaa riʼ ti xiiñiluʼ, purtiʼ maʼ bidiibe xiiñibe Jehová». Despué de ngue biguétacabe ra lídxicabe. 21 Biá Jehová Ana, ngue runi gucaxiiñiʼ sti biaje. Gúpabe chonna xiiñibe hombre ne chupa xiiñibe gunaa. Peru Samuel biniisi ra lidxi Jehová.
22 Neca maʼ nagola Elí, nánnabe xi guiráʼ runi ca xiiñibe guiráʼ ca israelita ne nánnabe ratanecaʼ ca gunaa ni runi dxiiñaʼ ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión.* 23 Ne rábibe ca xiiñibe: «¿Xiñee cayúnitu guiráʼ ndiʼ pue? Interu guidxi ca riníʼ cosa feu de laatu. 24 Coʼ, xiiñeʼ caʼ, cadi galán ni caníʼ xquidxi Jehová de laatu. 25 Pa ti binni gucheené sti binni, zanda guiníʼ tuuxa pur laabe nezalú Jehová. Peru, pa ti binni gucheené Jehová, ¿tuu ndiʼ guni orar pur laabe?». Peru qué nulábicabe bixhózecabe ne gudixhe ique Jehová guuti laacabe. 26 Ne laga ziniisi Samuel, jma ziyannaxhii Jehová ne guiráʼ ca binni que laabe.
27 Para guyé ti hombre ni biseendaʼ Dios ra nuu Elí ne gudxi laabe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “¿Ñee qué nusihuinneʼ tu nacaʼ nezalú familia stiʼ bixhozebiidaluʼ dxi nácacaʼ esclavu Egipto, ra lidxi faraón la? 28 De lade guiráʼ tribu stiʼ Israel, laabe nga ni gulieeʼ para gácabe sacerdote. Laabe nga ni gulieeʼ para quíbabe lu altar stinneʼ para gúnibe sacrificiu, guzaaquibe inciensu* ne gácube ti efod nezaluáʼ. Ne gulieeʼ familia stiʼ bixhozebiidaluʼ para guicaacaʼ ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ni rudii ca israelita.* 29 ¿Xiñee qué rusisácatu* sacrificiu ne ofrenda ni maʼ bineʼ mandar gudiicabe ra lidxeʼ pue? ¿Xiñee jma rusisácaluʼ ca xiiñiluʼ que naa? ¿Xiñee laatu riaananetu ni jma galán de ca ofrenda ni rudii guidxi Israel pue?
30 »”Nga runi, ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ guidxi Israel: «Dxandíʼ nga gunieeʼ siempre zuni familia stiluʼ ne familia stiʼ bixhozebiidaluʼ dxiiñaʼ para naa». Peru ndiʼ nga ni ná Jehová yanna: «Maʼ biaʼcatiʼ. Zusisacaʼ ca ni rusisaca naa ne zucaaʼ naʼyaʼ ca ni rucaa náʼ naa». 31 Mayaca gaxhaʼ lii poder ni nápaluʼ ne poder ni napa* familia stiʼ bixhózeluʼ. Nin ti hombre de familia stiluʼ qué zagola. 32 Neca guicaa guidxi Israel stale ndaayaʼ, siempre ziuu tu zucaalú lii ra lidxeʼ, ne nin ti hombre qué zagola lade familia stiluʼ. 33 Ne zusaanaʼ ti hombre de lade familia stiluʼ para quibaʼ lu altar stinneʼ, zusicheepabe luluʼ ne zuninabe ladxidoʼloʼ. Ne stale de ca ni nabeza ra lídxiluʼ zuuti binni laacaʼ né espada. 34 Ndiʼ nga ni chiguizaaca guiropaʼ xiiñiluʼ, Hofní ne Finehás, ne zácani ti señal para lii: ti dxi si zati guirópacabe. 35 Óraca zabieeʼ ti sacerdote ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Ne zúnibe guiráʼ ni racalaʼdxeʼ.* Ne ca xiiñibe zácacaʼ sacerdote ne siempre zúnibe xhiiñaʼ rey ni maʼ gulieeʼ. 36 Ne ca ni guilá de familia stiluʼ, zeedacaʼ ne zuzuxíbicaʼ nezalube para guinábacaʼ guiáxacaʼ ne gudiibe laacaʼ pan. Ne zaniʼcaʼ: «Canabaʼ lii gudiiluʼ naa ti dxiiñaʼ ni runi ca sacerdote para gapaʼ ti ndaa pan gahuaʼ»”».
3 Que nusaana Samuel, baʼduhuiiniʼ que, de ñuni xhiiñaʼ Jehová, ne gucané Elí laabe. Ca dxi que maʼ huaxiéʼ rudii Jehová xiixa mensaje binni ne laaca maʼ huaxiéʼ tu ricaa visión.
2 Ti dxi, nexheʼ Elí ti lugar ra maca raʼtaʼ (tiempu que maʼ qué ruuyabe). 3 Caʼruʼ guizuíʼ lámpara stiʼ Dios, ne nexheʼ Samuel ra templu* stiʼ Jehová, ra nuu Arca stiʼ Dios. 4 Para bicaa ridxi Jehová Samuel, ne laa bicabi: «Raríʼ nuaaʼ». 5 Óraque biree guxooñeʼ Samuel zeʼ ra nuu Elí ne ná: «Señor stinneʼ, bicaa rídxiluʼ naa, ¿njaʼ? Raríʼ nuaaʼ». Para ná Elí rabi labe: «Coʼ, cadi naa diaʼ bicaariʼdxeʼ lii. Yegataʼ, yegasi». Para biree Samuel zeʼ zigataʼ. 6 Biguetaʼ bicaa ridxi Jehová laabe: «¡Samuel!». Óraque biasa Samuel zeʼ ra nuu Elí ne rábibe laa: «Señor stinneʼ, bicaa rídxiluʼ naa, ¿njaʼ? Raríʼ nuaaʼ». Para bicabi Elí laabe: «Coʼ, xiiñeʼ, cadi naa diaʼ bicaariʼdxeʼ lii. Yegataʼ, yegasi». 7 (Caʼruʼ diʼ gunibiáʼ Samuel Jehová ne qué huayuu dxi gudii Jehová laabe ti mensaje).* 8 Para biguetaʼ bicaa ridxi Jehová laabe, ne ndiʼ maʼ guionna biaje: «¡Samuel!». Para biasa Samuel zeʼ ra nuu Elí ne rábibe laa: «Bicaa rídxiluʼ naa, ¿njaʼ? Raríʼ nuaaʼ».
Óraque bidii Elí cuenta Jehová ngue cucaa ridxi baʼduhuiiniʼ que. 9 Ngue runi ná Elí rabi Samuel: «Guyé, yegataʼ, ne pa guiníʼnebe lii sti biaje la? gudxi laabe “Guníʼ, Jehová, Señor stinneʼ, cucaadiagaʼ lii”». Para biree Samuel zeʼ zigataʼ.
10 De raqué, casi maca biʼniʼ Jehová ni chonna biaje, bicaa ridxi laabe: «¡Samuel, Samuel!». Para bicabi Samuel laabe: «Guníʼ, Señor stinneʼ, cucaadiagaʼ lii». 11 Óraque ná Jehová rabi Samuel: «Biaa, chiguneʼ xiixa ndaaniʼ guidxi Israel ne tutiica gunadiaga ni guizáʼ zadxibi.* 12 Dxi ca zuneʼ cumplir primé ne últimu ni maʼ gunieeʼ zazaaca Elí ne familia stiʼ. 13 Napa xidé gábiluʼ laabe zusabanaʼyaʼ familia stibe tobi si tiru ne laabe maʼ nánnabe xiñee: cayuni insultar ca xiiñibe Dios ne cadi caguu jnézabe laacaʼ. 14 Nga runi bineʼ jurar familia stiʼ Elí, nin sacrificiu nin ofrenda qué zanda guxhá ra bichee familia stiʼ Elí».
15 Para guʼtaʼ Samuel ne biaana raqué dede ora birá gueelaʼ. De raqué biásabe ne bixhélebe ca puertaʼ lidxi Jehová. Cadxíbibe gábibe Elí ni gudxi Dios laabe. 16 Peru bicaa ridxi Elí Samuel ne ná rabi laabe: «¡Samuel, xiiñeʼ!». Para bicábibe laa: «¿Xi laa?». 17 Óraque gunabadiidxaʼ Elí laabe: «¿Xi gúdxibe lii? Gudxi naa, cadi gucaachiluʼ gastiʼ. Zusabanáʼ Dios lii pa qué gábiluʼ naa xi guiráʼ gúdxibe lii». 18 Ngue runi gudxi Samuel laabe guirani; qué nucaachiʼ gastiʼ. Óraque ná Elí rabi laabe: «Jehová nga guníʼ ni. Laabe nánnabe xii nga ni jma jneza gúnibe».
19 Ziniisi Samuel ne qué nixeleʼ Jehová de laabe ne qué nusaana de ñuni cumplir* guiráʼ ni gudxi laabe. 20 Guidubi naca guidxi Israel, dede Dan hasta Beer-Seba, bidiicaʼ cuenta gulí Jehová Samuel para gaca profeta stiʼ. 21 Ne bihuínniruʼ Jehová ndaaniʼ guidxi Siló lu visión, purtiʼ ndaaniʼ guidxi Siló nga gudxi Jehová Samuel xi racalaʼdxiʼ guni ora bidii Jehová laabe mensaje stiʼ.
4 Ne guiráʼ ca diidxaʼ ni riníʼ Samuel, ranna guidubi guidxi Israel cani.
Ca dxi que, biree guidxi Israel zitindené ca filisteu. Ne gudixhe ca israelita campamentu sticaʼ gaxha de Ebenézer, ne ca filisteu gudíxhecaʼ campamentu sticaʼ Afec. 2 Guca formar ca filisteu para chitindenecaʼ ca israelita. Peru guca nagana para ca israelita guni ganarcaʼ ne biníticaʼ. Lu guendaridinde que biiti ca filisteu biaʼ tapa mil hombre. 3 Ora biguetaʼ ca soldadu que ra campamentu sticaʼ, ca hombre huaniisi* de guidxi Israel que guniʼcaʼ: «¿Xiñee bidii Jehová lugar guni ganar ca filisteu laanu* yannadxí pue? Cueenu arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová de Siló ne chinenu ni para gulani laanu de ca enemigu stinu». 4 Para biseendacabe caadxi hombre Siló zicaacaʼ arca stiʼ acuerdu stiʼ Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, ni zuba lu trono stiʼ luguiáʼ* ca querubín. Ne ra zeʼ arca stiʼ acuerdu stiʼ Dios ni dxandíʼ, zeʼ guiropaʼ xiiñiʼ Elí, Hofní ne Finehás.
5 Casi peʼ yendanécabe arca stiʼ acuerdu stiʼ Jehová ra nuu campamentu que, guizáʼ reciu bizulú guiráʼ ca israelita que cuguaʼcaʼ ridxi, dede biniibi layú ra zuhuaacabe. 6 Ora binadiaga ca filisteu cuguáʼcabe ridxi, nacaʼ: «¿Xiñee cuguáʼcabe ridxi ra nuu campamentu stiʼ ca hebreu pue?». Ora gunna ca filisteu nuu Arca stiʼ Jehová ra campamentu que, 7 guizáʼ bidxíbicaʼ ne nacaʼ: «¡Maʼ nuu Dios ra nuu campamentu stícabe!». Laaca guniʼcaʼ: «¡Pobre si de laanu! ¡Qué huayuu dxi guizaaca ndiʼ! 8 ¡Pobre si de laanu! ¿Tu zanda gulá laanu de lu náʼ Dios ni nandxóʼ? Laabe nga Dios ni biseendaʼ guiráʼ clase yuubaʼ luguiáʼ ca egipciu ne ni biiti stale de laacabe lu desiertu. 9 Filisteu nga laatu, lagaca nadxibalú ne lagaca hombre. Pacaa zácatu esclavu stiʼ ca hebreu, cásica gúcacabe esclavu stitu. ¡Lagaca hombre ne lachitindené laacabe!». 10 Para biree ca filisteu zitindenecaʼ ca israelita, ne biʼniʼ ganarcaʼ laacabe. Ne cada israelita bixoñelú ra lidxi. Guti stale binni: guti treinta mil soldadu israelita ni rié a pie. 11 Laaca ziné ca filisteu Arca stiʼ Dios ne guti guiropaʼ xiiñiʼ Elí, Hofní ne Finehás.
12 Para biree guxooñeʼ ti hombre de tribu stiʼ Benjamín de ra cadíndecabe que ne dxi queca yendá Siló maʼ gucheza xhaba ne maʼ bichá yu ique. 13 Ora yendá hombre que, zuba Elí lu ti banguʼ ni zuhuaa ruaa neza que. Cabézabe ne cadi nuudxibe purtiʼ cá íquebe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ. Ora guyuu hombre que ndaaniʼ guidxi que ne guníʼ xi bizaaca, guiráʼ ca binni guidxi que bizulú bicaacaʼ ridxi. 14 Ora binadiaga Elí cuguáʼcabe ridxi, gunabadiidxaʼ: «¿Xi ruidu ca pue?». Para guyé hombre que yetidxi Elí xi bizaaca. 15 (Ca dxi riʼ napa Elí 98 iza. Cumu maʼ qué ruuyabe la? maʼ ti lugar si cayuuyadxibe). 16 Para ná hombre que rabi Elí: «¡Naa nga hombre ni biree de ra cadíndecabe! Yannadxí bixooñeluáʼ de raqué». Ora binadiaga Elí laabe, gunabadiidxaʼ: «¿Xi guca yaʼ, xiiñeʼ?». 17 Para ná hombre que rabi laabe: «Bixoñelú guidxi Israel de ca filisteu ne maʼ guti stale israelita. Laaca guti guiropa xiiñiluʼ, Hofní ne Finehás, ne ziné ca filisteu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ».
18 Casi peʼ bizeeteʼ hombre que Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ, biabasá Elí interu zuba lu banguʼ que, gaxha de ra puertaʼ que. Guche xayánnibe ne gútibe purtiʼ maʼ nagólabe ne guizáʼ nanaabe. Biaʼsi 40 iza biʼniʼ juzgarbe guidxi Israel. 19 Ca dxi que nacaxiiñiʼ xuaalídxibe, xheelaʼ Finehás, ne mayaca gapa baʼduʼ. Ora gunna gunaa que zinécabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ne maʼ guti suégrube ne xheelabe, oraqueca biguudebe purtiʼ bidu yuubaʼ laabe ne guxánabe. 20 Ne ora biʼyaʼ ca gunaa nuu raqué maʼ cayátibe la? gúdxicaʼ laabe: «Cadi guidxíbiluʼ, gúpaluʼ ti hombrehuiiniʼ». Peru nin qué nicábibe ne qué nulábibe laacaʼ.* 21 Gulee labe baʼduhuiiniʼ que Icabod,* purtiʼ guniʼbe: «Maʼ zinécabe guendanandxóʼ stiʼ guidxi Israel». Guniʼbe zaqué purtiʼ zinécabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ne pur ni bizaaca suégrube ne xheelabe. 22 Sicaríʼ guniʼbe: «Maʼ zinécabe guendanandxóʼ stiʼ Israel purtiʼ zinécabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ».
5 Gucuaa si ca filisteu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ, bireenecaʼ ni de Ebenézer ne zinecaʼ ni Asdod. 2 Despué yené ca filisteu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ra templu stiʼ* Dagón ne bizuhuaacaʼ ni gaxha de estatua stiʼ Dagón. 3 Sti dxi que, nacándaruʼ biasa ca binni de Asdod ne biiyacaʼ nexherilú estatua stiʼ Dagón layú. Biábani biaʼsi peʼ frente de Arca stiʼ Jehová. Para gundísacabe ni ne bizuhuaacabe ni sti biaje ra maca zuhuaani. 4 Sti dxi que, nacándaruʼ biásacabe ne biiyacabe nexherilú estatua stiʼ Dagón layú sti biaje frente de Arca stiʼ Jehová. Biaaxha ique Dagón ne guiropaʼ chú náʼ, néxhecani ra puertaʼ templu que. Peru ra naca estatua que casi benda la?* qué ñaca gastiʼ. 5 Nga runi, dede yanna, ndaaniʼ guidxi Asdod, nin ti sacerdote stiʼ Dagón ne nin ti binni qué ruzuhuaañee ra puertaʼ templu stiʼ Dagón ora chuʼcaʼ ndaanini.
6 Biʼniʼ castigar Jehová ca binni de Asdod ne ca guidxihuiiniʼ stini. Bininabe laacaʼ ra bidiibe lugar gaca huaracaʼ de almurrana. 7 Ora biʼyaʼ ca hombre de Asdod ni cazaaca que, guniʼcaʼ: «Maʼ qué zanda gápanu Arca stiʼ Dios stiʼ Israel raríʼ purtiʼ nabé naná cusabanabe laanu ne zaqueca cayúnibe Dagón, dios stinu». 8 Ngue runi bisendacaacabe ca hombre ni runi mandar ca filisteu ne gunabadiidxacabe laacaʼ: «¿Xi guninenu Arca stiʼ Dios stiʼ Israel?». Para bicábicaʼ: «Chinenu Arca stiʼ Dios stiʼ Israel Gad». Para yenécabe ni raqué.
9 Yesaanasícabe Arca que raqué, biʼniʼ castigar Jehová ca binni guidxi que ne guizáʼ bidxíbicaʼ. Guiráʼ ca binni de guidxi que, ca ni nahuiiniʼ zaqueca ca ni huaniisi, guca huaracaʼ de almurrana. 10 Ngue runi yenécabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ndaaniʼ guidxi Ecrón. Peru casi yendanécabe Arca que raqué, bizulú ca ecronita cucaacaʼ ridxi: «¡Beedanetu Arca stiʼ Dios stiʼ Israel raríʼ para guutini laadu ne gunduuxeni guidxi stidu!». 11 De raqué bisendacaacabe guiráʼ ca hombre ni runi mandar ca filisteu ne gúdxicabe laacaʼ: «Lacuee Arca stiʼ Dios stiʼ Israel de raríʼ. Lagudxiguetaʼ ni ra gucuaatu ni pacaa zátinu ne zanitilú guidxi riʼ». Guiráʼ binni nabeza ndaaniʼ guidxi que guizáʼ cadxibi gatiʼ. Nabé naná modo bisabanáʼ Dios ni dxandíʼ laacabe: 12 guiráʼ ni qué ñati que guca huaracaʼ de almurrana. Guizáʼ biguáʼ ca binni que ridxi, canábacaʼ chuʼ tu gacané laacaʼ, tantu nadipaʼ cucaa ca binni que ridxi dede guibáʼ rindá stídxicaʼ.
6 Biaʼsi gadxe beeu guzanécabe Arca stiʼ Jehová lu ca layú stiʼ ca filisteu. 2 Bisendacaa ca filisteu que ca sacerdote ne ca hombre ni runi adivinar ne gunabadiidxacabe laacaʼ: «¿Xi guninedu Arca stiʼ Jehová pue? ¿Ximodo zanda gudxiguétadu ni?». 3 Para bicábicaʼ: «Pa chigudxiguétatu Arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová, Dios stiʼ Israel, laguseendaʼ ti ofrenda. Cadi guiaandaʼ laatu guseendatu ti ofrenda pur donda para laabe, zacatiʼ zanda guiándatu ne zánnatu xiñee cayuni castigarbe laatu». 4 Para gunabadiidxaʼ ca filisteu que: «¿Xi caquiiñeʼ guséʼndadu casi ofrenda pur donda yaʼ?». Para bicábicabe laacaʼ: «Cumu gaayuʼ hombre nga runi mandar ca filisteu la? laguseendaʼ gaayuʼ almurrana de oro ne gaayuʼ biziña de oro. Purtiʼ ngueca guendananá biaba luguiáʼ cada tobi de laatu ne ca ni runi mandar laatu. 5 Caquiiñeʼ guzaʼtu almurrana ne biziña purtiʼ laacani nga cunduuxecani guidxi riʼ. Ne naquiiñeʼ gusisácatu Dios stiʼ Israel. Zándaca zacá maʼ qué zuninabe laatu, dios stitu nin ca layú stitu. 6 Cadi guquídxitu ladxidoʼto casi biʼniʼ ca binni de Egipto ne faraón. Bisabanáʼ si Dios stiʼ Israel laacaʼ, oraqueruʼ bidiicaʼ lugar cheʼ ca israelita, para biree ca israelita de raqué. 7 Laguyubi ti carreta nacubi ne ti mancuerna vaca ni napa chupa yuzehuiiniʼ ni qué hualiibi lu ti ayubu. Laugaanda laacame carreta ca ne lagudxiguetaʼ ca yuzehuiiniʼ ca ndaaniʼ currá sticaʼ ti cadi chinándacame jñaacame. 8 Lagudxiibaʼ Arca stiʼ Jehová lu carreta ca, ne cueʼ Arca ca lagudxiibaʼ ti caja ra dxaʼ ca cosa de oro ni chiguseendatu para laabe casi ofrenda pur donda. Ne lagudii lugar cheni, 9 laatu laguuyadxí si. Pa guicaani neza Bet-Semes, neza xquídxini la? zánnanu Dios stiʼ Israel nga biseendaʼ guendananá riʼ luguianu. Peru, pa guicaani gadxé ladu, zánnanu cadi laadibe biʼniʼ castigarbe laanu, ti guendahuará si ni».
10 Para biʼniʼ ca hombre que guiráʼ ni gúdxicabe laacaʼ. Biyúbicabe ti mancuerna vaca ni napa yuzehuiiniʼ ne bigaandacabe laacame carreta, ne ca yuzehuiiniʼ que la? bidxiguétacabe laacame ndaaniʼ currá stícame. 11 De raqué bidxiibacabe Arca stiʼ Jehová lu carreta que. Laaca bidxiibacabe ti caja ra dxaʼ ca biziña de oro ne ca almurrana ni bizáʼcabe. 12 Ne gucuaa ca vaca que neza Bet-Semes. Zibidxiaacame ne qué ñuu ora nireecuéʼcame, nin ladu derechu nin ladu bigaʼ.* Ne zinanda ca hombre ni runi mandar ca filisteu que laacame dede ra nuu frontera stiʼ Bet-Semes. 13 Dxi que candisaʼ ca binni de Bet-Semes cosecha trigu ti lugar ra napampa. Ora gundisaʼ lúcabe ne bíʼyacabe Arca que, guizáʼ biéchecabe. 14 Para guyuu carreta que lu layú stiʼ Josué, betsemita que, ne raqué biaanadxini, gaxha de ti guié naroʼbaʼ. Óraque biquiiñecabe ca yaga stiʼ carreta que para gucaaguícabe ne bidiicabe ca vaca que Jehová casi ofrenda ni riaʼquiʼ.
15 Gundeteʼ ca levita que Arca stiʼ Jehová ne caja ra nuu ca cosa de oro que, ne gudíxhecabe cani lu guié naroʼbaʼ que. Dxi que, bidii ca hombre de Bet-Semes Jehová ofrenda ni riaʼquiʼ ne xcaadxi sacrificiu.
16 Ora biʼyaʼ gaayuʼ hombre ni runi mandar ca filisteu que ni bizaaca, dxiqueca biguétacaʼ Ecrón. 17 Ndiʼ nga ca almurrana de oro ni biseendaʼ ca filisteu para Jehová casi ofrenda pur donda: tobi stiʼ Asdod, tobi stiʼ Gaza, tobi stiʼ Asquelón, tobi stiʼ Gat ne stobi stiʼ Ecrón. 18 Biseendacabe gaayuʼ biziña de oro, tobi pur cada guidxi stiʼ ca hombre ni runi mandar ca filisteu (ca guidxi nadipaʼ* stícabe ne ca guidxihuiiniʼ ni nuu deche muru stícabe).
Ne dede yanna nuu guié naroʼbaʼ ra bizuhuaa Arca stiʼ Jehová lu layú stiʼ Josué, betsemita que, ne beeda gácani ti seña. 19 Peru biiti Dios ca hombre de Bet-Semes purtiʼ biiyadxicaʼ Arca stiʼ Jehová. Biitibe cincuenta mil setenta binni* de ndaaniʼ guidxi que, ne bizulú cayuunaʼ ca binni guidxi que pur ca ni gutiʼ que, purtiʼ biiti Jehová stale de laacabe. 20 Para gunabadiidxaʼ ca hombre de Bet-Semes: «¿Tu zanda guzuhuaa nezalú Jehová, ti Dios ni nayá? ¿Ñee qué zanda gusaana de guninabe laanu ne chebe ra nuu xcaadxi la?». 21 Ngue runi bisendatídxicabe ca binni ni nabeza Quiryat-Jearim: «Maʼ bidxiguetaʼ ca filisteu Arca stiʼ Jehová. Latáʼ gueedacatu ni».
7 Para beeda ca hombre de Quiryat-Jearim zinecaʼ Arca stiʼ Jehová, ne yenécabe* ni ra lidxi Abinadab, ni nuu lu ti danihuiiniʼ. Ne gulícabe* Eleazar xiiñibe para gapaʼ Arca stiʼ Jehová.
2 Xadxí guyuu Arca que Quiryat-Jearim, biaʼsi gudiʼdiʼ gande iza dede dxi yendanécabe ni raqué. De raqué guiráʼ ca binni de guidxi Israel bizulú biyubi* Jehová. 3 Para guniʼné Samuel guiráʼ ca binni de guidxi Israel, ne rábibe laacaʼ: «Pa de guidubi ladxidoʼto racaláʼdxitu guibiguétatu ra nuu Jehová la? lagusaʼbiʼ ca dios stiʼ xcaadxi guidxi ne ca bidóʼ stiʼ Astoret, lagudii interu xhiálmatu Jehová ne laguni ni násibe. Pa gúnitu ni la? zulabe laatu de lu náʼ ca filisteu». 4 Ngue runi bisaʼbiʼ ca israelita ca bidóʼ stiʼ Baal ne ca bidóʼ stiʼ Astoret, ne bíʼnicaʼ ni ná si Jehová.
5 De raqué gudxi Samuel laacabe: «Laguseendacaa guidubi naca guidxi Israel Mizpá ti guneʼ orar Jehová pur laatu». 6 Ngue runi, guyé guidubi guidxi que Mizpá. Guleecabe nisa ne bixhiicabe ni nezalú Jehová, ne dxi que, bíʼnicabe ti ayuno.* Raqué guníʼcabe: «Maʼ bichéʼnedu Jehová». Para beeda gaca Samuel juez stiʼ ca israelita ndaaniʼ guidxi Mizpá.
7 Ora gunna ca filisteu que nuu guiráʼ israelita Mizpá, biree ca hombre runi mandar ca filisteu que zitindenecaʼ guidxi Israel. Ne ora gunna ca israelita zeeda ca filisteu, guizáʼ bidxíbicaʼ. 8 Ngue runi gúdxicaʼ Samuel: «Cadi gusaanaluʼ de guinábaluʼ Jehová, Dios stinu, gacané laanu ne gulá laanu de lu náʼ ca filisteu». 9 Para gucuaa Samuel ti dendxuhuiiniʼ ne bidii laame Jehová casi ofrenda ni riaʼquiʼ. Biʼniʼ rogar Samuel Jehová gacané guidxi Israel, ne bicabi Jehová laabe. 10 Laga cudii Samuel ofrenda ni riaʼquiʼ que, zedadxiña ca filisteu para tindenecaʼ guidxi Israel. Guizáʼ nadipaʼ modo bixhidxi Jehová guibáʼ dxi que ne bichebe lú ca filisteu, zaqué nga biʼniʼ ganar guidxi Israel laacabe. 11 Biree ca hombre de Israel Mizpá zinándacaʼ ne ziyuuticaʼ ca filisteu, dede yendacaʼ ti lugar ni nuu ladu gueteʼ de Bet-Car. 12 Despué gucuaa Samuel ti guié ne gudixhe ni galahuiʼ de Mizpá ne Jesaná, ne gulee labe guié riʼ Ebenézer,* sicaríʼ guniʼbe: «Dede yanna cayacané Jehová laanu». 13 Zaqué nga maʼ laacabe biʼniʼ mandarcabe ca filisteu. Maʼ qué ñuuruʼ ca filisteu lu ca layú stiʼ Israel, ne biaʼ dxi bibani Samuel bisabanáʼ Jehová laacabe. 14 Ne biguetaʼ gucuaa guidxi Israel ca guidxi ni guxha ca filisteu laacaʼ, ca ni nuu dede Ecrón hasta Gat. Guxha ca israelita ca filisteu guiráʼ ca guidxi que ne ca layú stícani.
Ne laaca qué ñuudindené guidxi Israel ca amorreu.
15 Biʼniʼ juzgar Samuel guidxi Israel dede dxi gutiʼ. 16 Guiráʼ iza riebe ca lugar riʼ. Riebe Betel, Guilgal ne Mizpá, ne runi juzgarbe ca israelita ni nabeza ca lugar riʼ. 17 Despué ribiguétabe Ramá purtiʼ raqué nuu lídxibe, ne raqué laaca biʼniʼ juzgarbe guidxi Israel. Ne biʼniʼ Samuel ti altar para Jehová ndaaniʼ guidxi Ramá.
8 Dxi maʼ nagola Samuel, bíʼnibe ca xiiñibe juez stiʼ guidxi Israel. 2 Xiiñibe ni huaniisi que láʼ Joel ne guiropa que láʼ Abías. Guirópacabe gúcacabe juez ndaaniʼ guidxi Beer-Seba. 3 Peru qué ninanda ca xiiñibe ejemplu stibe. Cadi jneza ni rúnicabe para gápacabe cosa risaca, rudiicabe lugar siʼ binni laacabe ne cadi jneza runi juzgárcabe.
4 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, bidagulisaa guiráʼ ca hombre huaniisi* de Israel para checaʼ Ramá chiguuyacaʼ Samuel. 5 Para rábicabe laa: «Biaa, lii la? maʼ nagólaluʼ ne ca xiiñiluʼ cadi zinándacaʼ ejemplu stiluʼ. Gulí ti rey para guni juzgar laadu casi napa xcaadxi guidxi ca». 6 Peru qué ñuulaʼdxiʼ Samuel ora guníʼcabe: «Bidii laadu ti rey para guni juzgar laadu». Ngue runi biʼniʼ orarbe Jehová, 7 ne ndiʼ nga ni bicabi Jehová laabe: «Biʼniʼ guiráʼ ni canabaʼ guidxi ca, purtiʼ cadi lii nga cucaanácabe. Naa nga qué nácabe gacaʼ rey stícabe. 8 Zacá cayúnicabe dede dxi guleeʼ laacabe de Egipto. Gatigá rusaanacabe naa ne runi adorárcabe xcaadxi dios. Ne ngaca nga cayúnicabe lii. 9 Zaa biʼniʼ ni nácabe, peru gúdxica laacabe xi zazaacacabe. Gudxi laacabe xi guiráʼ zanabaʼ rey ni guni mandar laacabe».
10 Para guniʼné Samuel ca binni ni canabaʼ ti rey que ne gúdxibe laacaʼ xi guiráʼ gudxi Jehová laabe. 11 Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Ndiʼ nga ni zanabaʼ rey ni guni mandar laatu: zinebe ca xiiñitu para quíbacaʼ lu carru* ne lu caballu ni rié lu guerra, ne zucaabe caadxi sanírucaʼ delante de ca carru stibe. 12 Zabibe caadxi para gácacaʼ xaíque stiʼ ejércitu stibe: xaíque stiʼ ti mil ne xaíque stiʼ cincuenta soldadu. Xcaadxi zucaabe laacaʼ gucaacaʼ surcu ne guindísacaʼ cosecha lu ca layú stibe, ne nuu tu zucaabe guzáʼ guiibaʼ para chitindenécabe ne guiibaʼ para ca carru stibe. 13 Ne zinebe ca xiiñidxaapatu para gúnicaʼ perfume, guendaró ne pan. 14 Ziaananebe ca layú jma galán stitu, ca layú ra nuu lubaʼ uva ne ra zuhuaa yaga olivo, ne zudiibe ni ca ni runi xhiiñabe. 15 Ziaananebe chii por ciento de guiráʼ ni gudii ca semiá gusábatu ne ca ni gudii lu layú uva stitu ne zudiibe ni ca hombre ni napa autoridad ndaaniʼ palaciu stibe ne ca ni runi xhiiñabe. 16 Ziaananebe ca hombre ne gunaa runi xhiiñatu, laaca ziaananebe ca yuze ne ca burru jma galán nápatu, ne zúnicame dxiiñaʼ para laabe. 17 Ziaananebe tobi de cada chii dendxuʼ ne chiva stitu ne zúnitu dxiiñaʼ para laabe. 18 Ne zedandá dxi zaca arrepentirtu pur gunábatu gápatu ti rey. Ne óraque, qué zulabi Jehová laatu».
19 Peru qué nulabi guidxi que ni gudxi Samuel laacaʼ, ne nacaʼ: «¡Gastiʼ naca! ¡Racaláʼdxidu ti rey! 20 Ti gácadu casi xcaadxi guidxi, ne rey ca guni juzgar laadu, gabi laadu xi gúnidu ne gacané laadu lu ca guendaridinde stidu». 21 Bicaadiaga si Samuel guiráʼ ni guníʼ ca binni guidxi que, gúdxibe ni Jehová. 22 Para ná Jehová rabi Samuel: «Biʼniʼ ni nácabe ne gulí ti rey para guni mandar laacabe». Óraque gudxi Samuel ca hombre de Israel que: «Laguibiguetaʼ xquídxitu».
9 Tiempu que bibani ti hombre láʼ Quis, de tribu stiʼ Benjamín laabe. Bixhózebe nga Abiel, xiiñiʼ Zeror, xiiñiʼ Becorat, xiiñiʼ Afías. Nabé ricu benjaminita riʼ. 2 Nápabe ti xiiñibe láʼ Saúl, nahuiiniruʼ ne nayá hombre laa. Lade guiráʼ ca israelita, laabe nga hombre ni jma galán. Guizáʼ nasoobe ne guirutiʼ nasoo jma que biaʼ rindá xíʼquebe.
3 Ti dxi biniti ca burru stiʼ Quis, bixhoze Saúl. Para ná Quis rabi Saúl: «Guyé yeyubi ca burru* ca ne yené tobi de ca mozo ca». 4 Guzácabe lade ca dani stiʼ Efraín ne lu layú stiʼ Salisá, peru qué nidxélacabe laacame. Gudíʼdicabe lu layú stiʼ Saalim, peru laaca qué guínnicame raqué. Guzácabe guidubi naca layú stiʼ ca benjaminita, peru qué nidxélacabe laacame.
5 Ora yendácabe lu layú stiʼ Zuf, ná Saúl rabi mozo ni ziné que: «Chuu, guibiguétanu, pacaa lugar de ca burru ca, maʼ laanu guicá ique bixhozeʼ». 6 Peru ná mozo que rabi laabe: «Biaa, ndaaniʼ guidxi ca nabeza ti hombre ni biseendaʼ Dios, ne nabé runi respetar binni laabe. Raca guiráʼ ni riniʼbe. Chuu ra nuube. Zándaca laabe gábibe laanu pa neza chuunu». 7 Óraque ná Saúl rabi mozo que: «Peru, pa chuunu, ¿xi chinenu para laabe yaʼ? Purtiʼ maʼ birá ca pan zedanenu. Maʼ qué gápanu gastiʼ ni gudiʼnu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ ca. ¿O náparunu xiixa la?». 8 Peru biguetaʼ gudxi mozo que Saúl: «Biaa, napaʼ ti cuartu siclo* de plata. Zanda gudieeʼ ni hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ ca, ne laabe gábibe laanu pa neza chuunu». 9 (Dxiqué la? ora cheʼ tuuxa de Israel chinabadiidxaʼ Dios, riníʼ: «Chuu ra nuu vidente».* Purtiʼ zacá rábicabe ca profeta que dxiqué). 10 Para ná Saúl rabi mozo que: «Bueno, chuu ra nuube». Ne bireecabe zécabe ndaaniʼ guidxi ra nuu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ.
11 Laga ziguíʼbacabe para chindácabe guidxi que, biiyacabe zeeda guiree caadxi baʼdudxaapaʼ zicaa nisa, para gunabadiidxacabe laacaʼ: «¿Ñee raríʼ nuu vidente que la?». 12 Para bicábicaʼ laacabe: «Jma delante ca nuube. Lagaca purá, deruʼ beedandabe ndaaniʼ guidxi riʼ purtiʼ chiguni ca binni guidxi riʼ sacrificiu lugar ra nasoo ca. 13 Casi peʼ guiuutu ndaaniʼ guidxi ca zuuyatu laabe. Laché nagueenda, ante quíbabe chitobe gueta lugar ra nasoo ca. Purtiʼ qué zo ca binni ca pa caʼruʼ chindabe ne pa caʼruʼ cuʼbe ndaayaʼ sacrificiu sticaʼ. Óraca maʼ zanda go guiráʼ ca ni guca invitar. Pa quíbatu nagásica la? zugaandatu laabe». 14 Para bireecabe zécabe,* ne ora yendácabe galahuiʼ guidxi que, biiyacabe Samuel zidxagalú laacabe para quibané laacabe lugar ra nasoo que.
15 Ti dxi ante chindá Saúl raqué, maca gudxi Jehová Samuel: 16 «Guixíʼ biaʼ oraríʼ zuseendaʼ ti hombre de Benjamín ra nuuluʼ. Naquiiñeʼ gundaateluʼ aceite íquebe ti gácabe xaíque stiʼ Israel, guidxi stinneʼ. Zulabe guidxi stinneʼ de lu náʼ ca filisteu. Maʼ biiyaʼ pabiáʼ cayacaná xquidxeʼ ne cucaacabe ridxi naa para gacaniáʼ laacabe». 17 Ora biʼyaʼ Samuel Saúl, gudxi Jehová laabe: «Ndiʼ nga hombre ni gudxeʼ lii “Ndiʼ nga hombre ni chiguni mandar* xquidxeʼ”».
18 Ora zuhuaa Samuel ra puertaʼ guidxi que, bidxiña Saúl laabe ne gunabadiidxaʼ: «¿Ñee zanda gábiluʼ naa paraa lidxi vidente que la?». 19 Para ná Samuel rabi Saúl: «Naa nga vidente ca. Guzaniru luaʼ ne gudxiʼbaʼ lugar ra nasoo ca. Zónetu naa yannadxí ne guixíʼ maʼ zanda chetu. Zabeʼ lii guiráʼ ni nuuluʼ gánnaluʼ.* 20 Ne maʼ cadi chuʼluʼ xizaa pur ca burru ni biniti raca chonna gubidxa que, purtiʼ maʼ bidxélacabe laacame. ¿Tu stiʼ ca cosa risaca stiʼ Israel? ¿Cadi stiluʼ cani ne stiʼ guiráʼ familia stiʼ bixhózeluʼ la?». 21 Ora binadiaga Saúl ni guniʼbe que, guníʼ: «Peru ¿cadi xa de tribu stiʼ Benjamín naa, tobi de ca tribu jma nahuiiniʼ stiʼ Israel? ¿Cadi familia stinneʼ nga ni jma huaxiéʼ risaca lade guiráʼ familia de tribu stiʼ Benjamín la? ¿Xiñee cayábiluʼ nga naa pue?».
22 Para gucuaa Samuel Saúl ne mozo que zinebe laacaʼ ruaa mexaʼ ne bicuibe laacaʼ ti lugar ra jma risaca lade ca invitadu que. Nuu biaʼ 30 hombre raqué. 23 Óraque ná Samuel rabi cocineru que: «Dané beela ni bidieeʼ lii guindísaluʼ que». 24 Para bedané cocineru que guidubi naca ti pierna ne bidii ni Saúl. Óraque ná Samuel rabi laabe: «Ndiʼ nga ni guleechuaʼ para lii. Gudó, purtiʼ maca guleechuaʼ ni para goloʼ ni nagasi, maca gunieeʼ “Napaʼ invitadu”». Para gudoné Saúl Samuel dxi que. 25 Despué de ngue, biétecabe de lugar ra nasoo que ne guyécabe ndaaniʼ guidxi que. Para gudxiʼbané Samuel Saúl ique yoo* ne raqué guyuíʼnerubeʼ* laa diidxaʼ. 26 Sti dxi que, siadoʼroʼ biásacabe. Ora zirá gueelaʼ que dxiʼbaʼ Saúl ique yoo que, ora bicaa ridxi Samuel laabe, ne ná rabi laabe: «Guyuu listu, chindee lii neza». Para guyuu Saúl listu ne guirópacabe bireecabe fuera. 27 Laga ziyétecabe para guireecabe de ndaaniʼ guidxi que, ná Samuel rabi Saúl: «Gudxi mozo ca sániru». Para guzániru mozo que. Óraque ná Samuel rabi laabe: «Lii la? biaana raríʼ, napaʼ ti mensaje* stiʼ Dios para lii».
10 Para gucuaa Samuel frascu ra daʼ aceite que ne bindaatebe ni ique Saúl. Bidiibe laa ti bixiduʼ ne rábibe laa: «Maʼ gulí Jehová lii para gácaluʼ xaíque stiʼ xquidxi. 2 Yannadxí, ora maʼ zeluʼ ne tídiluʼ Zelzá, gaxha de ra bigaachiʼ Raquel, lu layú stiʼ Benjamín, zadxaagaluluʼ chupa hombre. Ne zábicabe lii: “Maʼ bidxela ca burru canayúbiluʼ que. Maʼ gulee xaíque bixhózeluʼ laacame, yanna maʼ laatu nga cá íquebe, ne caniʼbe: «¿Ximodo guidxelaʼ xiiñeʼ pue?»”. 3 Peru lii guzá dede chindaluʼ ra nuu yaga naroʼbaʼ stiʼ Tabor. Raqué zadxaagaluluʼ chonna hombre ni zeʼ Betel para guni adorar Dios ni dxandíʼ. Tobi ziné chonna chivuhuiiniʼ, stobi ziné chonna pan ne stobi ziné ti jarra naroʼbaʼ ra daʼ vinu. 4 Zanabadiidxacabe lii ximodo nuuluʼ ne zudiicabe lii chupa pan. Gucuaa cani. 5 De racá zindaluʼ lu danihuiiniʼ stiʼ Dios ni dxandíʼ, raqué zuuyaluʼ ti grupu de soldadu filisteu. Ora maʼ yendaluʼ ndaaniʼ guidxi ca zuuyaluʼ ti grupu de profeta ziyete de lugar ra nasoo que. Ne ziníʼcabe casi riníʼ ca profeta, ne zániru caadxi binni lúcabe ziguxhídxicaʼ ti instrumentu ni napa cuerda, pandereta, flauta ne arpa. 6 Zudii espíritu stiʼ Jehová poder lii, ne laaca zaniʼluʼ casi riníʼ ca profeta. Zácaluʼ ti binni maʼ gadxé peʼ. 7 Ora guizaaca guiráʼ ndiʼ, biʼniʼ guiráʼ ni nuu lu naluʼ, purtiʼ Dios ni dxandíʼ nuuné lii. 8 De racá guzániru ne guyé Guilgal. Raqué guidúʼyanu para gudieeʼ sacrificiu ni riaʼquiʼ ne sacrificiu de paz. Raqué guleza naa gadxe gubidxa, ne ora chindayaʼ maʼ gabeʼ lii xi naquiiñeʼ gúniluʼ».
9 Casi peʼ bidxii deche Saúl ne bisaanabe Samuel, bizulú Dios bichaa ladxidoʼbe para gácabe ti binni maʼ gadxé, ne dxi queca bizaaca guiráʼ ni gudxi Samuel laabe. 10 Ne ora bireecabe zécabe ra nuu danihuiiniʼ que, biiyabe ti grupu de profeta. Óraque bidii espíritu stiʼ Dios laabe poder, ne guyuube lade ca profeta que ne bizulú caniʼbe casi riníʼ ca profeta. 11 Ora biʼyaʼ ca ni maca runibiáʼ laabe zebe lade ca profeta que ne laaca caniʼbe casi riníʼ ca profeta, nacaʼ: «¿Xi cayaca xiiñiʼ Quis pue? ¿Ñee laaca maʼ profeta Saúl la?». 12 Para ná tobi de ca hombre que: «¿Tu xiiñiʼ ca profeta ca pue?». Raqué nga biree dichu riʼ «¿Ñee laaca naca Saúl profeta la?».
13 Biluxe guníʼ si Saúl casi riníʼ ca profeta que, zebe lugar ra nasoo que. 14 Despué, ora biʼyaʼ xtiuʼ Saúl laa ne mozo que, gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Paraa guyetu pue?». Para bicabi Saúl laabe: «Guyuudu yeyúbidu ca burru que, peru cumu qué nidxéladu laacame la? guyuudu ra nuu Samuel». 15 Para gunabadiidxaʼ xtiuʼ Saúl laacabe: «Lagabi naa, ¿xi gudxi Samuel laatu?». 16 Para bicabi Saúl xtiuʼ: «Gúdxibe laadu maʼ bidxélacabe ca burru que». Peru qué niníʼ Saúl gudxi Samuel laa zaca rey.
17 Para bisendacaa Samuel guidubi guidxi que gueedacaʼ Mizpá ne guzuhuaacaʼ nezalú Jehová. 18 Ne gudxi Samuel ca israelita: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Naa nga guleeʼ guidxi Israel de Egipto ne bilaʼyaʼ laacabe de lu náʼ Egipto ne ca rey ni biquiichináʼ laacabe. 19 Peru maʼ bicaanatu Dios ni rulá laatu, ni bilá laatu de guiráʼ cosa malu ne guiráʼ guendananá gudíʼditu. Laatu guniʼtu: «¡Gastiʼ naca! Gulí ti rey para guni mandar laadu». Yanna, laguzuhuaa nezalú Jehová pur tribu ne pur grupu de familia”».
20 Para bisendacaa Samuel guiráʼ tribu stiʼ Israel ne bichíñabe tribu pur tribu, ne tribu ni gulibe nga stiʼ Benjamín. 21 De raqué bichíñabe tribu stiʼ Benjamín, familia pur familia. Ne gulibe familia stiʼ ca matrita. Últimu la? gulibe Saúl, xiiñiʼ Quis. Para biyúbicabe Saúl guiráʼ ladu peru qué nidxélacabe laa. 22 Ngue runi gunabadiidxacabe Jehová: «¿Ñee nuu hombre ca raríʼ la?». Óraque bicabi Jehová: «Racá nuube, nucaachilube lade ca cosa beedanetu ca». 23 Para ziguxooñecabe ziyúbicabe laabe ne guleecabe laabe de raqué. Ne ora bizuhuaacabe Saúl lade ca binni guidxi que, biiyacabe guizáʼ nasoobe ne guirutiʼ ridiʼdiʼ ique de lu xíʼquebe. 24 Óraque ná Samuel rabi ca binni guidxi que: «¿Maʼ biiyatu tuu nga gulí Jehová la? Gástiruʼ stobi casi laabe ndaaniʼ guidxi riʼ». Ne guiráʼ ca binni que bicaacaʼ ridxi: «¡Viva rey stinu!».
25 De raqué bisiene Samuel guidubi naca guidxi que xi guiráʼ zanabaʼ ca rey laacabe, bicaabe ni lu ti libru ne gudíxhebe ni nezalú Jehová. De raqué gúdxibe guiráʼ ca binni que guibiguétacaʼ ra lídxicaʼ. 26 Laaca biguetaʼ Saúl Guibeá, ra lidxi, ne zinanda caadxi soldadu laabe, ni bicuudxi Jehová ladxidoʼcaʼ chinándacaʼ laabe. 27 Peru caadxi hombre qué iquiiñeʼ guníʼ: «¿Ndiʼ chigulá laanu la?». Bíʼnicabe menu laabe ne qué nusigáʼdecabe laabe gastiʼ. Peru qué niníʼ Saúl nin ti diidxaʼ.*
11 Ti dxi yené Nahás, ammonita que, ca xpinni lu layú stiʼ Galaad ne gudíxhecaʼ campamentu sticaʼ raqué para gucaalucaʼ Jabés. Ngue runi, guiráʼ ca hombre de Jabés gúdxicaʼ Nahás: «Biʼniné laadu ti tratu ne zúnidu ni naluʼ». 2 Para ná Nahás, ammonita que, rabi laacabe: «Zuneniáʼ laatu ti tratu, xi si la? guiratu zaxhaʼ ti chú lutu ladu derechu. Ti gusitueʼ lú guidxi Israel». 3 Óraque ná ca hombre huaniisi* de Jabés rábicaʼ laabe: «Guleza laadu gadxe gubidxa para guseendatídxidu guiráʼ ca binni ni nabeza lu ca layú stiʼ Israel. Ne pa guirutiʼ gueeda gulá laadu la? óraca zúnidu ni naluʼ». 4 Ora yendá ca hombre que Guibeá, xquidxi Saúl, gúdxicabe guiráʼ binni que xi cazaaca. Óraque bizulú guiráʼ binni que bicaacaʼ ridxi cayuunacaʼ.
5 Ngue cazaaca ora zeeda Saúl de ra ñaa,* zedané caadxi yuze. Para gunabadiidxaʼ: «¿Xi cayaca ca binni guidxi riʼ pue? ¿Xiñee guirácabe cayuunacabe pue?». Óraque gúdxicabe laabe xi razón bedané ca hombre de Jabés. 6 Ora binadiaga Saúl ni cazaaca que, bidii espíritu stiʼ Dios laabe poder ne guizáʼ bidxiichibe. 7 Para gucuaabe chupa toro, bigabe laacame pur pedazu ne bidiibe ni caadxi hombre ne gúdxibe laacaʼ chitídxicaʼ guidubi naca guidxi Israel: «¡Ndiʼ nga ni zazaaca ca yuze stiʼ guiráʼ ca ni qué naʼ chinanda Saúl ne Samuel!». Ngue runi guidubi naca guidxi que bidxibi Jehová, ne guyuucaʼ de acuerdu para guireecaʼ chigucaalucaʼ. 8 Bigaba Saúl laacabe Bézec: biaʼsi chonna gayuaa mil israelita ne treinta mil hombre de Judá. 9 Para gúdxicabe ca hombre bedané mensaje que: «Lagabi ca hombre de Jabés ni nuu Galaad: “Guixíʼ, ora jma maʼ nadipaʼ nuu calor stiʼ gubidxa zeeda tu gulá laatu”». Para biree ca mensajeru que zitídxicaʼ ni ca hombre de Jabés ne guizáʼ biéchecaʼ. 10 De raqué gudxi ca hombre de Jabés ca ammonita: «Zuni ganartu laadu guixíʼ ne maʼ laatu gúʼyatu xi guninetu laadu».
11 Sti dxi que, gundaa Saúl ca hombre que chonna grupu. Nacándaruʼ* guyécabe galahuiʼ campamentu stiʼ ca ammonita ne bizulú biiticabe laacaʼ. Biaʼsi bilúxecabe ora jma nadipaʼ nuu calor que. Ne ca ni bilá la? bixooñelucaʼ ne cada tobi de ca hombre que biyubi ra gucachilú. 12 Para ná ca binni que rábicaʼ Samuel: «¿Gunáʼ nga ca ni qué racalaʼdxiʼ gaca Saúl rey stinu? Latané laacabe para guutidu laacabe». 13 Peru ná Saúl: «Qué zati nin ti hombre yannadxí purtiʼ Jehová nga bilá guidxi Israel».
14 Despué gudxi Samuel ca binni guidxi que: «Chuunu Guilgal para guininu sti biaje, maʼ naca Saúl rey». 15 Para guyé guidubi naca guidxi que Guilgal, ne raqué bíʼnicabe Saúl rey nezalú Jehová. Ne despué bíʼnicabe sacrificiu de paz para Jehová ne laaca guizáʼ biecheʼ Saúl ne guiráʼ israelita que.
12 Últimu la? gudxi Samuel guidubi naca guidxi Israel: «Maʼ bineʼ* guiráʼ ni gunábatu naa ne maʼ gulieeʼ ti rey para guni mandar laatu. 2 ¡Raríʼ nuu rey ni chiguni mandar laatu!* Naa la? maʼ nagolaʼ ne maʼ natoope iqueʼ, ne raríʼ nuu ca xiiñeʼ ládetu. Dede dxi nahuiineʼ hasta nagasi maʼ gudxeʼ laatu xi naquiiñeʼ gúnitu. 3 Raríʼ nuaaʼ. ¿Ñee huayaxhaʼ toro o burru stiʼ tuuxa la? ¿Ñee huabanaʼ stiʼ tuuxa o huayunenaʼyaʼ laa la? ¿Ñee huadieeʼ lugar ugádxecabe ndaaniʼ nayaʼ* para gucaacheʼ xiixa la? Pa huayuneʼ ni, lagabi ni Jehová ne rey ni maʼ gulí, ne zaguixeʼ ni laatu». 4 Para bicábicabe laabe: «Qué huayuu dxi cuánaluʼ stidu ne qué huayuninaluʼ laadu. Laaca qué huayuu dxi ugádxecabe ndaaniʼ naluʼ».* 5 Para rábibe laacaʼ: «Raríʼ nuu Jehová casi testigu ne rey ni gulí, ne huayuuyacabe qué huayuu dxi guneʼ laatu xiixa».* Ngue runi bicábicaʼ: «Nácabe testigu».
6 Para ná Samuel rabi guidubi guidxi que: «Jehová, Dios ni biquiiñeʼ Moisés ne Aarón para cuee ca bixhozebiidatu* de Egipto, laa naca testigu de ni cazaaca riʼ. 7 Yanna la? laguidxiña, chiguneʼ juzgar laatu nezalú Jehová, ne zusietenalaʼdxeʼ guiráʼ cosa galán* huayuni Jehová para laatu ne para ca bixhozebiidatu.
8 »Dxi yendá Jacob Egipto ne gunabaʼ ca bixhozebiidatu Jehová gacané laacaʼ, biseendaʼ Jehová Moisés ne Aarón para cuee laacabe de Egipto ne guedané laacabe raríʼ para cuézacabe lu layú riʼ. 9 Peru bisiaandaʼ ca bixhozebiidatu Jehová, Dios sticaʼ, ngue runi bisaanabe* laacaʼ lu náʼ Sísara, xaíque stiʼ ejércitu stiʼ Hazor, ne lu náʼ ca filisteu ne rey stiʼ Moab, ca ni bicaalú laacabe. 10 Ngue runi gunábacabe Jehová gacané laacabe. Ne gúdxicabe laa: “maʼ bichéʼnedu lii Jehová, maʼ bidxiʼdéchedu lii ne biʼniʼ adorardu Baal ne ca bidóʼ stiʼ Astoret. Peru yanna, canábadu lii, gulaluʼ laadu de lu náʼ ca enemigu stidu para guni adorardu lii si”. 11 Ngue runi biseendaʼ Jehová Jerubaal, Bedán, Jefté ne Samuel para gulá laatu de lu náʼ ca enemigu stitu ne guibánitu sin guniná guirutiʼ laatu. 12 Ne yanna, ora bedagucaalú Nahás —rey stiʼ ca ammonita— laatu, cá tu tema ne natu “¡Racaláʼdxidu gápadu ti rey!” peru rey stitu nga Jehová, Dios stitu. 13 Yanna, raríʼ nuu rey ni gulitu, ni gunábatu. ¡Laguuyaʼ! Maʼ bidii Jehová laatu ti rey. 14 Laguidxibi Jehová, laguni ni nabe ne laguzuubaʼ stiidxabe, lachinanda guiráʼ ni guni mandar Jehová laatu. Laatu ne rey ni guni mandar laatu, cadi gusaanatu Jehová, Dios stitu. Pa gúnitu guiráʼ ndiʼ la? zaree guiráʼ ni gúnitu jneza. 15 Peru pa qué guzuubatu stiidxaʼ Jehová, ne qué chinándatu guiráʼ ni guni mandar Jehová laatu, zusabanáʼ Jehová laatu ne bixhózetu. 16 Yanna lachuu listu ne laguuyaʼ xi chiguni Jehová nezalutu, ti cosa ni zadxagayaatu. 17 Cumu nuunu tiempu riasa cosecha trigu la? chiguinabaʼ Jehová guxhidxi rayu ne gusaba nisaguié. Oracaruʼ zánnatu ne ziénetu cadi jneza bíʼnitu nezalú Jehová ora gunábatu ti rey».
18 De raqué, biʼniʼ rogar Samuel Jehová, ne dxi que bixhidxi Jehová rayu ne bisaba nisaguié, ngue runi guidubi guidxi que guizáʼ bidxíbicaʼ Jehová ne Samuel. 19 Para ná guiráʼ binni guidxi que rábicaʼ Samuel: «Biʼniʼ orar Jehová, Dios stiluʼ, pur laadu, señor stidu, purtiʼ qué racaláʼdxidu gátidu ne maʼ bichéʼnedu Dios, nérusica maʼ gunábadu ti rey».
20 Ngue runi ná Samuel rabi ca binni guidxi que: «Cadi guidxíbitu. Dxandíʼ nga maʼ bíʼnitu cosa malu. Peru yanna, cadi gusaanatu Jehová. Laguni ni ná Jehová de guidubi ladxidoʼto. 21 Cadi guixéletu de laabe para chiyúbitu cosa ni qué risaca,* ni qué iquiiñeʼ ne ni qué zanda gulá laatu purtiʼ qué zanda gacanécani laatu. 22 Qué zusaana Jehová xquidxi para guisaca lá. Purtiʼ Jehová nga gulí laatu para gácatu xquidxi. 23 Ne naa la? qué zusaanaʼ de guneʼ orar pur laatu. Zucheeniaʼ Jehová pa guneʼ ni. Ne qué zusaanaʼ de gulueeʼ laatu gunáʼ nga neza ni galán ne ni nayá para satu lu. 24 Peru laatu laguidxibi Jehová. Dxandíʼ peʼ laguni ni nabe de guidubi ladxidoʼto. Laguietenalaʼdxiʼ guiráʼ cosa galán ni maʼ bíʼnibe pur laatu. 25 Peru pa guicatu tema gúnitu ni cadi jneza la? laatu ne interu rey stitu zanitilutu».
13 Napa Saúl [?]* iza dxi guca rey, ne chupa iza biʼniʼ mandarbe guidxi Israel. 2 Para gulí Saúl chonna mil hombre de guidxi Israel. Chupa mil de laacabe nuu Micmash, ra nuu Saúl, lade ca dani stiʼ Betel. Ne sti mil que nuu Guibeá, ti guidxi ni nuu lu layú stiʼ tribu stiʼ Benjamín, ra nuu Jonatán. Ne restu binni guidxi que gúdxibe laacaʼ guibiguétacaʼ ra lídxicaʼ.* 3 De raqué, biʼniʼ ganar Jonatán caadxi soldadu filisteu ni nuu Gueba, ne gunna ca filisteu que xi bizaaca. Ne biʼniʼ mandar Saúl guxhídxicabe cachu guidubi naca guidxi que ne guiníʼcabe: «¡Hebreu caʼ, lagucaadiaga ndiʼ!». 4 Guidubi naca guidxi Israel binadiaga noticia riʼ: «Biʼniʼ ganar Saúl ca soldadu filisteu, yanna nanalaʼdxiʼ* ca filisteu guidxi Israel». Ngue runi bisendacaabe hombre para cheʼ Guilgal, ra nuu Saúl.
5 Laaca gucuaasaa ca filisteu para gucaalucaʼ guidxi Israel. Nápacabe treinta mil carru ni rié lu guerra,* xhoopaʼ mil soldadu ni riguiʼbaʼ caballu ne aparte nápacabe stale soldadu casi yuxi ni ríʼ guriá nisadóʼ. Gudxíʼbacabe Micmash, ladu rindani gubidxa de Bet-Aven ne gudíxhecabe campamentu stícabe raqué. 6 Ne ora biʼyaʼ ca hombre de guidxi Israel ca enemigu sticaʼ guizáʼ bidxíbicaʼ. Ngue runi bicachilucaʼ ndaaniʼ cueva, ndaaniʼ guiruyú, lu dani, ca lugar ni nuu ndaaniʼ yu* ne ndaaniʼ cisterna. 7 Ne caadxi de ca hebreu que dede gudíʼdicaʼ guiiguʼ Jordán ne guyecaʼ Gad ne Galaad. Saúl la? nuuruʼ Guilgal ne guiráʼ ca ni biaanané laabe raqué cadxíbicaʼ dede cayacadíticaʼ. 8 Gulézabe gadxe gubidxa dede bizaa dxi gudixhe Samuel gueeda. Peru biiyabe candaa Samuel para guedandá Guilgal ne maʼ careeche ca xpínnibe. 9 Ngue runi guníʼ Saúl: «Latané naa ca maniʼ ni bireechú para sacrificiu ni riaʼquiʼ ne para sacrificiu de paz». Ne bizulú bidiibe sacrificiu ni riaʼquiʼ.
10 Peru casi biluxe bidiibe sacrificiu que zeeda Samuel. Para bireebe zidxagalube* Samuel. 11 Para ná Samuel rabi laabe: «¿Xi maʼ bíʼniluʼ pue?». Óraque ná Saúl: «Cumu biiyaʼ maʼ careeche ca xpinneʼ, maʼ bizaa dxi gudíxheluʼ ne caʼruʼ gueedaluʼ, ne maʼ cadagulisaa ca filisteu Micmash la? 12 guníʼ iqueʼ: “Ziete ca filisteu Guilgal para gucaalucaʼ naa ne caʼruʼ guinabaʼ Jehová gacané naa”. Ngue runi bidieeʼ sacrificiu ni riaʼquiʼ».
13 Para ná Samuel rabi Saúl: «Ti guendahuati nga bíʼniluʼ. Qué ñúniluʼ ni biʼniʼ mandar Jehová, Dios stiluʼ, lii gúniluʼ. Pa ñúniluʼ ni la? ñacané Jehová lii para cadi nusaana de ñuni mandar ca xiiñiluʼ guidxi Israel. 14 Peru yanna, qué zandaa reinu stiluʼ. Zadxela Jehová ti hombre ni gusiecheʼ ladxidóʼ. Ne zuni Jehová laabe xaíque stiʼ xquidxi, purtiʼ qué ñúniluʼ ni biʼniʼ mandar Jehová lii gúniluʼ».
15 Para biree Samuel de Guilgal ne zeʼ Guibeá, ti guidxi ni nuu lu layú stiʼ tribu stiʼ Benjamín. Ne bigabaʼ Saúl ca hombre biaanané laa; biaʼsi xhoopaʼ gayuaa. 16 Peru Saúl, xiiñibe Jonatán ne ca hombre ni qué nusaana laabe que, biaanacaʼ Gueba, ni nuu lu layú stiʼ tribu stiʼ Benjamín. Ne ca filisteu que gudíxhecaʼ campamentu sticaʼ Micmash. 17 Ne biree chonna grupu de soldadu ra nuu campamentu stiʼ ca filisteu. Tobi que zeʼ neza zécabe Ofrá, ladu nuu ca layú stiʼ Sual, 18 sti grupu que zeʼ neza zécabe Bet-Horón, ne guionna grupu que zeʼ neza ra nuu frontera ra rihuinni valle* stiʼ Zeboím, ni nuu neza ra nuu desiertu.
19 Ca dxi que, gastiʼ nin ti herreru lu guidubi naca ca layú stiʼ Israel, purtiʼ maca guníʼ ca filisteu: «Qué zudiʼnu lugar guni ca hebreu nin ti espada ne nin ti lanza para laacaʼ». 20 Ne guiráʼ ca israelita que napa xidé guiétecaʼ ra nuu ca filisteu para gutúxhucabe cubu aradu sticaʼ, picu, jacha ne gudxíu. 21 Napa xidé quixe ca israelita ti pim* para gutúxhucabe cubu aradu, picu, rastriu de chonna punta, jacha sticaʼ ne guni chaahuicabe puya sticaʼ. 22 Ngue runi, ora biree ca xpinni Saúl ne Jonatán chitíndecaʼ, qué gápacaʼ nin espada nin lanza. Saúl si ne xiiñibe Jonatán nápacaʼ guiibaʼ para tindenecaʼ.
23 Ne maʼ gudiʼdiʼ ti grupu de soldadu filisteu valle stiʼ Micmash.
14 Ti dxi, gudxi Jonatán, xiiñiʼ Saúl, hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «Chuu, chineluʼ naa sti ladu ca, ra nuu ca soldadu stiʼ ca filisteu». Peru qué ñábibe bixhózebe xi chigúnibe. 2 Ca dxi que, cayaana Saúl guriá guidxi Guibeá, xaʼnaʼ ti yaga granada ni nuu Migrón, ne nuu xhoopaʼ gayuaa hombre ra nuube. 3 (Ni canacaa efod que nga Ahíya, xiiñiʼ Ahitub, biʼchiʼ Icabod, xiiñiʼ Finehás, xiiñiʼ Elí, ni guca sacerdote stiʼ Jehová Siló). Peru qué ganna ca soldadu que pa biree Jonatán de raqué. 4 Para chindá Jonatán ra nuu ca filisteu que, napa xidé tídibe lade chupa guié dani naroʼbaʼ ni napa forma ti laya. Tobi ca láʼ Bozez ne stobi que Sené. 5 Tobi de ca guié dani que naca casi ti columna ne nuuni ladu guiaʼ, frente de Micmash. Stobi que nuu ladu gueteʼ, frente de Gueba.
6 Para ná Jonatán rabi hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «Chuu, tidilaaganu dede chindanu ra nuu ca hombre ni qué ñaca circuncidar* ca. Zándaca gacané Jehová laanu purtiʼ gastiʼ qué zucueeza Jehová para gulá laanu, zanda iquiiñebe stale de laanu o chupa chonna si». 7 Para ná hombre zinebe que rabi laabe: «Biʼniʼ ni ná ladxidoʼloʼ. Ne guyé ra racaláʼdxiluʼ. Naa zinandaʼ lii ratiica cheluʼ». 8 Óraque ná Jonatán: «Tidilaaganu ra nuu ca hombre ca ne gudiʼnu lugar gúʼyacabe laanu. 9 Pa gábicabe laanu “¡Lacueza, laguiaana racá dede ora chindadu!”, ziaananu racá ne qué zaguíbanu ra nuucabe. 10 Peru, pa gábicabe laanu “¡Laquiʼbaʼ, lagucaalú laadu!”, oracaruʼ zaguíbanu. Zácani ti señal ni gusihuinni zacané Jehová laanu guni ganarnu laacabe».
11 Para bireecabe zécabe, ne bidiicabe lugar guʼyaʼ ca filisteu laacabe. Ora biʼyaʼ ca filisteu laacabe, guniʼcaʼ: «¡Laguuya! Maʼ caree ca hebreu ndaaniʼ ca guiruyú ra nucachilucaʼ». 12 Óraque ná ca soldadu stiʼ ca filisteu que rábicaʼ Jonatán ne hombre ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «¡Latáʼ, laquiʼbaʼ ra nuudu, ti gúʼyatu xi gúnidu laatu!». Oraqueca gudxi Jonatán hombre ziné que: «Gudáʼ, purtiʼ maʼ bisaana Jehová laacabe lu náʼ guidxi Israel». 13 Óraque gucuá Jonatán lu guié dani que ne bizulú caguiʼbaʼ, ne nanda hombre zinebe que laabe. Zániru Jonatán ne zigucaalube ca filisteu que ne atrá de laabe nanda hombre zeedanebe que cayuuti chaahuiʼ ca filisteu. 14 Primé biaje bicaalú Jonatán ne hombre ziné que ca filisteu, biiticaʼ gande hombre ne qué nindádicabe zitu* para bíʼnicabe ni.
15 Guizáʼ bidxibi guiráʼ ca ni nuu ra campamentu que ne ca soldadu ni dxiʼbaʼ lu guié dani que, dede né ca soldadu ni biree zigucaalú ca israelita. Ne biniibi Dios guidxilayú para guchibi ca filisteu que. 16 Biiyaʼ ca xpinni Saúl ni cayapa Guibeá de Benjamín bulla ni cayaca ra nuu campamentu stiʼ ca filisteu.
17 Para gudxi Saúl ca hombre ni nuu ra nuu que: «Lagutiidiʼ lista para guidúʼyanu tu cayaadxaʼ raríʼ». Ora gudiʼdiʼ lista que bidiicabe cuenta qué guinni Jonatán ne hombre ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ. 18 Para ná Saúl rabi Ahíya: «¡Dané Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ!». (Tiempu* que lade ca israelita nuu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ). 19 Laga caniʼné Saúl sacerdote que, jmaruʼ si naroʼbaʼ cayaca bulla ra nuu campamentu stiʼ ca filisteu. Óraque ná Saúl rabi sacerdote que: «Bisaana ni cayúniluʼ ca».* 20 Para biree Saúl ne ca xpinni zecaʼ zitíndenecaʼ ca filisteu que. Ora yendácabe biiyacabe nabé feu modo cayuutisaacaʼ laacaʼ né espada. 21 Ne guiráʼ ca hebreu ni guyuu lade ca filisteu ni nuu ra campamentu stícabe, bisaanacaʼ laacabe ne bieegucaʼ ca israelita, ca xpinni Saúl ne Jonatán. 22 Ne ora binadiaga guiráʼ ca israelita ni yegucachilú lade ca dani stiʼ Efraín cuxoñelú ca filisteu, guyecaʼ ra cadíndecabe ne laaca guzanándacaʼ ca filisteu. 23 Dxi que bilá Jehová guidxi Israel. Ne guzanándacabe ca filisteu dede Bet-Aven.
24 Dxi que guizáʼ maʼ bidxaga ca hombre de Israel, purtiʼ yenándacabe juramentu ni biʼniʼ Saúl riʼ: «¡Guiaba maldición* luguiáʼ hombre ni go xiixa* ante guiaaziʼ gubidxa, ne ante guniteluáʼ ca enemigu stinneʼ!». Ngue runi, nin tobi de laacabe qué ño xiixa.
25 De raqué yendácabe ti lugar ra nuu stale yaga ne xii miel layú que. 26 Ne ora guyuucabe lade ca yaga que biiyacabe paraa caxii miel que, peru pur juramentu que, qué ninácabe ñócabe ni. 27 Ne cumu qué ñunadiaga Jonatán juramentu biʼniné bixhózebe ca soldadu que la? bidxígabe punta vara ni naazebe que lade ca gueta stiʼ ti campana* bizu. Ne casi peʼ biʼniʼ pruébabe miel que biguétaca stipa stibe.* 28 Para ná tobi de ca soldadu que rabi laabe: «Biʼniʼ bixhózeluʼ ti juramentu ni naquiiñeʼ chinándadu. Guniʼbe: “¡Guiaba maldición luguiáʼ hombre ni go xiixa yannadxí!”. Nga runi, guiradu maʼ bidxágadu». 29 Óraque ná Jonatán rabi laabe: «Guizáʼ maʼ bininá bixhozeʼ ca binni guidxi riʼ. Laguuyaʼ ximodo biguetaʼ stipa stinneʼ* casi bineʼ prueba caadxi miel riʼ. 30 ¡Laguiníʼ ique si pa ñaca ño guiráʼ ca soldadu guendaró stiʼ ca enemigu sticaʼ! Jmaruʼ si stale filisteu ñuutinu».
31 Dxi que biiti ca soldadu stiʼ Israel ca filisteu dede Micmash hasta Ayalón, ne guizáʼ bidxágacabe. 32 Ngue runi, casi bilúxecabe, nagueendaca gucuaacabe guiráʼ ni gúxhacabe ca enemigu stícabe: dendxuʼ, vaca, yuzehuiiniʼ ne biiticabe laacame layú, gudócabe xpeelacame interu neni rini. 33 Para yetídxicabe Saúl: «Biiyaʼ, cucheené ca hombre ca Jehová: cayócabe beela stiʼ ca maniʼ ca interu neni rini. Para ná Saúl: «Qué nuzuubatu diidxaʼ. Lagaca purá latané ti guié naroʼbaʼ raríʼ». 34 Óraque ná Saúl: «Laché lade ca hombre ca ne lagabi laacaʼ: “Cada tobi guedané toro ne dendxuʼ stiʼ para guuti laacame raríʼ; despué maʼ zanda goto laacame. Peru cadi gucheenetu Jehová ne goto xpeelacame interu neni rini”». Ngue runi gueelaʼ que cada tobi yené toro stiʼ ne biiti laame raqué. 35 Ne biʼniʼ Saúl ti altar para Jehová. Ngue nga primé altar ni bíʼnibe para Jehová.
36 Despué guníʼ Saúl: «Guixhinni si sanándanu ca filisteu para gáxhanu guiráʼ sticaʼ dede ora guirá gueelaʼ. Zuutinu guirácabe, nin tobi qué zalá». Óraque ná ca xpínnibe rabi laabe: «Biaʼsi modo naluʼ ca». Para ná sacerdote que: «Guidúʼyanu xi gabi Dios ni dxandíʼ laanu». 37 Óraque gunabadiidxaʼ Saúl Dios: «¿Ñee zieteʼ para sayanandaʼ ca filisteu la? ¿Zacaneluʼ guidxi Israel guni ganar laacabe la?». Peru qué nicabi Dios laabe dxi que. 38 Ngue runi guníʼ Saúl: «Laatu, ca xaíque stiʼ ejércitu, laguidxiña ne laguyubi gánnatu xi pecadu guca yannadxí. 39 Casi peʼ nuu Jehová, ni bilá guidxi Israel, zati binni ni bichee ca, ne pa Jonatán, xiiñeʼ, nga bichee la? laaca zati». Peru guirutiʼ nicabi laabe. 40 Óraque ná Saúl rabi guiráʼ ca israelita: «Laguzuhuaa ti ladu, naa ne xiiñeʼ Jonatán zuzuhuaʼdu sti ladu riʼ». Para bicábicabe laabe: «Biaʼsi modo naluʼ ca».
41 Óraque ná Saúl rabi Jehová: «¡Dios stiʼ Israel, bicabi laadu né Tumim!».* Ne bidxiilú Tumim que neza ra nuu Jonatán ne Saúl; restu hombre que bixélecaʼ. 42 De raqué guníʼ Saúl: «Gulaʼnu suerte* para gánnanu pa naa ni o pa xiiñeʼ Jonatán». Ne ra bilaacabe suerte* que guca tocar ni Jonatán. 43 Óraque ná Saúl rabi Jonatán: «Gudxi naa, ¿xi bíʼniluʼ?». Para ná Jonatán rabi laabe: «Caadxihuiiniʼ si miel ni bineʼ punta vara stinneʼ nga gudahuaʼ. ¡Raríʼ nuaaʼ! ¡Laguuti naa!».
44 Óraque ná Saúl rabi laabe: «Gusabanáʼ Dios naa pa qué gátiluʼ, Jonatán». 45 Para ná ca hombre que rábicaʼ Saúl: «Zati xa Jonatán, hombre ni bilá guidxi Israel, ¡nin qué ziuu dxi! Casi peʼ nuu Jehová, nin ti guicha ique* hombre riʼ qué zadaʼnaʼ. Pur guiráʼ ni bíʼnibe, bihuinni Dios nga gucané laabe yannadxí». Zaqué nga bilácabe Jonatán ne maʼ qué ñuuticabe laa.
46 Ne maʼ qué nizananda Saúl ca filisteu, para biguetaʼ ca filisteu lu layú sticaʼ.
47 Ne beeda gaca Saúl ti rey nadipaʼ ndaaniʼ guidxi Israel ne gudindenebe guiráʼ ca enemigu stibe, ca ni nabeza gaxha de laabe: ca moabita, ca ammonita, ca edomita, ca rey stiʼ Zobá ne ca filisteu. Ratiica si chebe runduuxebe laacaʼ. 48 Qué nidxíbibe gudindenebe ca amalequita ne biʼniʼ ganarbe laacaʼ. Bilabe ca israelita de ca guidxi ni ribaʼnaʼ sticaʼ.
49 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Saúl: Jonatán, Isví ne Malki-Súa. Ne gúpabe chupa xiiñidxaapabe. Ni jma huaniisi que láʼ Merab ne nahuiiniʼ que láʼ Mical. 50 Bichaganáʼ Saúl Ahinoam, xiiñiʼ Ahimáaz. Ne xaíque stiʼ ejércitu stibe nga Abner xiiñiʼ Ner, xtiuʼ Saúl. 51 Quis nga bixhoze Saúl, ne xiiñiʼ Abiel nga Ner, bixhoze Abner.
52 Biaʼ tiempu biʼniʼ mandar Saúl, nabé nadipaʼ modo bicaalúcabe ne gudindenécabe ca filisteu. Ngue runi, cada biaje guʼyaʼ Saúl ti hombre nadipaʼ ne nadxibalú, riguube laa lade ca soldadu stibe.
15 Ndiʼ nga ni gudxi Samuel Saúl: «Biseendaʼ Jehová naa para guneʼ lii rey stiʼ guidxi Israel. Yanna, ndiʼ nga ni racalaʼdxiʼ Jehová gabi lii. 2 Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu: “Zuneʼ castigar ca amalequita pur ni bíʼnicaʼ guidxi Israel, purtiʼ bicaalucaʼ ca israelita dxi bireecaʼ de Egipto. 3 Nga runi guyé yegucaalú ca amalequita. Binduuxeʼ laacabe né guiráʼ ni nápacabe, qué chiguialuʼ nin tobi de laacabe. Biiti guiráʼ hombre, gunaa, xcuidi ne baʼduhuiiniʼ, guiráʼ toro, dendxuʼ, camellu ne burru stícabe”». 4 Ngue runi bichiña Saúl ejércitu stiʼ ne bigábabe ca hombre que ti lugar láʼ Telaim. Bigábabe chupa gayuaa mil soldadu ni rié a pie ne chii mil hombre de Judá.
5 Ora yendá Saúl ndaaniʼ guidxi Amalec, gudíxhebe ti trampa guriá valle* que. 6 Para ná Saúl rabi ca quenita: «Laguiree, laguixeleʼ de ca amalequita, para cadi guniteluáʼ laatu ora guniteluáʼ laacabe. Purtiʼ gúcatu nachaʼhuiʼ né guiráʼ ca israelita dxi bireecaʼ de Egipto». Ngue runi bixeleʼ ca quenita que de ca amalequita. 7 Despué de ngue, bizulú Saúl biiti ca amalequita dede Havilá hasta Sur, ni riaana guriá guidxi Egipto. 8 Biitibe guiráʼ binni que né espada ne gunaazebe Agag, rey stiʼ Amalec. 9 Peru qué ñuuti* Saúl ne ca soldadu ziné que rey Agag, nin ca dendxuʼ, ca vaca, ca maniʼ naróʼ nin ca borregu stiʼ ca binni que, ne biaananécabe guiráʼ ca cosa risaca sticaʼ. Qué ninácabe nunitilúcabe ca cosa que. Peru guiráʼ ni qué zaquiiñecabe ne ni qué ñuuláʼdxicabe binitilúcabe cani.
10 Ngue runi ndiʼ nga ni gudxi Jehová Samuel: 11 «Cayuubaʼ ladxiduáʼ* bineʼ Saúl rey, purtiʼ maʼ bixélebe de naa ne maʼ cadi cuzuubabe stiidxaʼ». Nabé guyuu Samuel xizaa, ngue runi guidubi gueelaʼ guníʼnebe Jehová. 12 Sti dxi que, nacándaruʼ biasa Samuel para cheʼ ra nuu Saúl, peru gúdxicabe laabe: «Guyé Saúl lu dani Carmelo, raqué gudíxhebe ti guié naroʼbaʼ para gusisaca binni laabe. De raqué bireebe zebe Guilgal». 13 Ora bidxela Samuel Saúl, ná Saúl rabi laabe: «Jehová cuʼ ndaayaʼ lii. Maʼ bineʼ guiráʼ ni gudxi Jehová naa». 14 Para ná Samuel rabi laabe: «¿Xiñee cayunadiagaʼ stidxi dendxuʼ ne vaca yaʼ?». 15 Óraque ná Saúl rabi laabe: «Stiʼ ca amalequita laacame. Qué niná ca hombre ca ñuuticaʼ ca dendxuʼ ne ca vaca jma galán nápacabe para gudiicabe laacame Jehová, Dios stiluʼ, casi sacrificiu. Restu cosa ca la? binitiludu cani». 16 Para ná Samuel rabi Saúl: «¡Maʼ biaʼcatiʼ! Chitidxeʼ lii xi gudxi Jehová naa nuchiʼ». «¿Xi laa yaʼ?», ná Saúl rabi laabe.
17 Óraque gudxi Samuel laabe: «¿Rietenalaʼdxuʼ dxi guniʼluʼ guirutiʼ nácaluʼ para gácaluʼ xaíque stiʼ ca tribu stiʼ guidxi Israel ne dxi gulí Jehová lii casi rey stiʼ guidxi Israel la? 18 Despué bidii Jehová lii ti dxiiñaʼ ne gudxi lii: “Binduuxeʼ ca pecador ca. Bicaalú ca amalequita ne binitilú laacabe”. 19 Yanna, ¿xiñee qué nuzuubaluʼ stiidxaʼ Jehová yaʼ? Lugar de nga, ¡nagueendaca gucuaaluʼ stícabe ne bíʼniluʼ cosa ni cadi jneza nezalú Jehová!».
20 Para ná Saúl rabi Samuel: «¡Peru bizuubaʼ stiidxaʼ Jehová! Bineʼ dxiiñaʼ ni bidii Jehová naa, binduuxeʼ ca amalequita ne gunaazeʼ Agag, rey stiʼ Amalec. 21 Peru qué nunduuxeʼ ca hombre ca guiráʼ ni jma galán ni bireechú para guinitilú, casi dendxuʼ ne vaca stícabe para gudiicaʼ ni Jehová, Dios stiluʼ, casi sacrificiu Guilgal».
22 Para bicabi Samuel laabe: «¿Xii nga rábiluʼ jma riuulaʼdxiʼ Jehová yaʼ: gudiicabe ofrenda ni riaʼquiʼ ne sacrificiu la? o guzuubacabe stiidxabe?* Jma galán nga guzuubaʼ tuuxa stiidxaʼ Jehová que gudii ti sacrificiu ne jma galán nga gucaadiaga binni que gudii za stiʼ dendxuʼ. 23 Cásica malu nga guni adivinar binni, zaqueca malu nga cadi guzuubaʼ diidxaʼ. Ne guni tuuxa xiixa neca qué gapa autoridad zeeda gácani casi ora runi binni magia ne runi adorar bidóʼ.* Bicaanaluʼ stiidxaʼ Jehová, nga runi zucaanabe lii casi rey».
24 Óraque ná Saúl rabi Samuel: «Maʼ bicheeʼ. Qué ninandaʼ ni ná Jehová ne qué nulabeʼ lii, bidxibeʼ binni ne bineʼ ni nacaʼ. 25 Yanna, canabaʼ lii guni perdonarluʼ naa ne guibiguetaneluʼ naa para guzuxibeʼ nezalú Jehová». 26 Peru ná Samuel rabi Saúl: «Qué zabiguetaniáʼ lii, purtiʼ bicaanaluʼ stiidxaʼ Jehová ne yanna laaca maʼ bicaanáʼ Jehová lii casi rey stiʼ guidxi Israel». 27 Ora bidxiideche Samuel para cheʼ, biruuxhaʼ Saúl ñee xhábabe, peru gurézani. 28 Óraque ná Samuel rabi laabe: «Zacaca nga maʼ guxha Jehová lii reinu stiʼ guidxi Israel. Ne zudiibe ni ti binni ni jma nayá ladxidóʼ. 29 Ne Dios ni Nandxóʼ stiʼ Israel zuni cumplir ni maʼ guníʼ ne qué zuchaa ni naguixhe ique guni, purtiʼ qué ruchaabe ni naguixhe íquebe gúnibe casi runi binni».
30 Para bicabi Saúl laabe: «Dxandíʼ, maʼ bicheeʼ. Peru canabaʼ lii cadi gusituiluʼ luaʼ nezalú ca hombre huaniisi* de xquidxeʼ ne nezalú guidubi guidxi Israel. Biguetané naa, ne zuzuxibeʼ nezalú Jehová, Dios stiluʼ». 31 Para guzániru Saúl ne nanda Samuel laabe, ne bizuxibi Saúl nezalú Jehová. 32 Para ná Samuel: «Latané Agag, rey stiʼ Amalec raríʼ». Neca qué naʼ* Agag, bidxiña ra nuube, purtiʼ guníʼ ique: «Maʼ qué zuuticabe naa». 33 Peru gudxi Samuel laabe: «Cásica bisaana espada stiluʼ stale gunaa sin xiiñiʼ, zaqueca ziaana jñaaluʼ sin xiiñiʼ». Para gucuaa Samuel biiti Agag né ti espada nezalú Jehová ndaaniʼ guidxi Guilgal.
34 Óraque biree Samuel zeʼ Ramá ne zeʼ Saúl zibíʼ ra lidxi, ni nuu Guibeá. 35 Ne maʼ qué ñuuruʼ dxi ñuuyaʼ Samuel Saúl, peru guizáʼ guyuube triste pur ni biʼniʼ Saúl. Ne laaca biuubaʼ ladxidóʼ Jehová purtiʼ bíʼniʼ Saúl rey stiʼ guidxi Israel.
16 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gudxi Jehová Samuel: «¿Padxí nga gusaana de chuʼluʼ triste pur Saúl pue? Lii nánnaluʼ maʼ qué racalaʼdxeʼ gácabe rey ndaaniʼ guidxi Israel. Yanna, gudaa aceite ndaaniʼ ti cachu ne guyé. Racalaʼdxeʼ cheluʼ chiguuyaluʼ Jesé, betlemita que, purtiʼ naa peʼ maʼ gulieeʼ tobi de ca xiiñibe para gaca rey». 2 Peru ná Samuel rabi laabe: «Pa guneʼ ni naluʼ ca ne ganna Saúl ni la? zuuti naa». Para ná Jehová rabi Samuel: «Gucuaa ti vaquiá ne gudxi laacabe: “Zendaʼ para gudieeʼ ti sacrificiu Jehová”. 3 Gudxi Jesé cheʼ ra chigaca sacrificiu ca, ne raqué gabeʼ lii xi gúniluʼ. Naquiiñeʼ gundaateluʼ aceite ique binni ni gabeʼ lii ca».
4 Ne biʼniʼ Samuel ni gunabaʼ Jehová laa. Ora yendabe Belén ne biiyaʼ ca hombre huaniisi* que laabe, bizulú cayacadíticaʼ de tantu cadxíbicaʼ laabe ne gunabadiidxacaʼ laabe: «¿Ñee bínidu xiixa la?». 5 Para bicábibe laacaʼ: «Coʼ, cadi cayaca gastiʼ. Zendaʼ para gudieeʼ ti sacrificiu Jehová. Lachuu listu* ne latáʼ ra chigaca sacrificiu ca». Despué de guluube listu* Jesé ne ca xiiñiʼ, yenebe laacaʼ ra chigaca sacrificiu que. 6 Ora yendácabe raqué, biiyaʼ Samuel Eliab ne guníʼ: «Nuaaʼ seguru hombre riʼ nga maʼ gulí Jehová». 7 Peru ná Jehová rabi Samuel: «Cadi guuyadxiluʼ modo rihuínnibe nin pabiáʼ nasoobe, purtiʼ cadi laadibe nga ni maʼ gulieeʼ. Cadi casi ruuyaʼ Dios ca cosa ca nga ruuyaʼ binni cani. Binni ruuyaʼ ni rihuinni si, peru Jehová ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni». 8 Despué bicaa ridxi Jesé Abinadab ne yenebe laa ra nuu Samuel, para ná Samuel: «Laaca cadi laadibe nga ni maʼ gulí Jehová». 9 De raqué yené Jesé Samá ra nuube, peru ná Samuel: «Laaca cadi laadibe nga ni maʼ gulí Jehová». 10 Bichiña Jesé gadxe xiiñiʼ nezalú Samuel, peru ná Samuel rabi Jesé: «Nin tobi de laacabe qué nibí Jehová».
11 Últimu, gunabadiidxaʼ Samuel Jesé: «¿Ñee maʼ guiráʼ xiiñiluʼ ndiʼ la?». Para bicábibe: «Nuuruʼ stobi ni jma nahuiiniʼ. Zigápabe dendxuʼ». Para ná Samuel rabi Jesé: «Bisendacaa laabe, purtiʼ qué zadoʼno gueta pa qué gueedabe». 12 Ngue runi biseendaʼ bixhózebe tu chiyubi laabe. Ti hueru xiñáʼ laabe, galán guié lube ne galán hombrehuiiniʼ laabe. Óraque ná Jehová: «¡Ndiʼ nga laabe! Biasa ne bindaateʼ aceite íquebe». 13 Ngue runi gucuaa Samuel cachu ra daʼ aceite que ne bindaatebe ni ique David, nezalú ca biʼchiʼ. Dede dxi que, bidii espíritu stiʼ Jehová poder David. Despué biree Samuel zeʼ Ramá.
14 Ca dxi que, maʼ qué racané espíritu stiʼ Jehová Saúl ne bidii Jehová lugar guchibi xquendabiaaniʼ Saúl laa. 15 Para ná ca mozo stiʼ Saúl rabi laa: «Dios nga cudii lugar guchibi xquendabiaaniluʼ lii. 16 Canábadu lii, señor, gudiiluʼ lugar guyúbidu ti hombre ni nanna guxhidxi arpa. Ne cada biaje guchibi xquendabiaaniluʼ lii, guxhídxibe arpa ti gatadxí ladxidoʼloʼ». 17 Para ná Saúl rabi ca mozo stiʼ: «Zaa, laguni favor laguyubi ti hombre ni nanna guxhidxi arpa ne latané laabe raríʼ».
18 Para ná tobi de ca mozo stibe rabi laabe: «Napa Jesé, betlemita que, ti xiiñiʼ ni nanna guxhidxi arpa ne nácabe ti hombre nadxibalú ne nadipaʼ. Laaca guizáʼ nánnabe guiniʼbe ne nayá hombre* laabe, ne nuu Jehová gaxha de laabe». 19 De raqué biseendaʼ Saúl ca xpinni ra nuu Jesé para gábicaʼ laabe: «Biseendaʼ xiiñiluʼ David ra nuaaʼ, hombrehuiiniʼ ni canayapa dendxuʼ ne chiva stiluʼ». 20 De raqué gucuaa Jesé pan, ti odre vinu, ti chivuhuiiniʼ, bidxiibabe cani deche ti burru ne biseendanebe cani David para gudii cani Saúl. 21 De raqué biree David zeʼ ra nuu Saúl ne biʼniʼ dxiiñaʼ para laabe. Nabé gunnaxhii Saúl laabe, ne beeda gaca David hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stibe. 22 De raqué biseendaʼ Saúl tu chitidxi Jesé: «Bidii lugar guiaana David ra lidxeʼ para guni xhiiñaʼ, purtiʼ nabé rusiéchebe naa». 23 Ne cada biaje guchibi xquendabiaaniʼ Saúl laa, nagueendaca ruyubi David arpa stiʼ ne ruzulú ruxhidxi ni. Óraque, dede ratadxí ladxidóʼ Saúl ne runi sentir galán, ne maʼ qué ruchibi xquendabiaaniʼ laa.
17 Bichiña ca filisteu guiráʼ soldadu* sticaʼ para chitíndecaʼ. Bidxíñacabe Socó, ti guidxi stiʼ Judá, ne gudíxhecabe campamentu stícabe Efes-Damim, ni nuu entre Socó ne Azecá. 2 Para bidxiña Saúl ne ca hombre de Israel ndaaniʼ valle* stiʼ Elá, ne raqué gudíxhecabe campamentu stícabe. Ne cada tobi bizuhuaa lugar stiʼ para tindené ca filisteu. 3 Lu ti dani nuu ca filisteu ne lu sti dani nuu ca israelita. Galahuiʼ de laacabe didi valle que.
4 Ne lade ca filisteu que biree ti soldadu guizáʼ nadipaʼ. De Gat laabe ne labe Goliat. Nasoobe xhoopaʼ codo ne ti cuarta.* 5 Naguu íquebe ti cascu de cobre ne nácube ti coraza* ni napa jlaza* de cobre. Biaʼsi gaayuʼ mil siclo* nanaa coraza nácube que. 6 Cá chupa espinillera de cobre ñeebe ne cá ti lanza de cobre déchebe. 7 Ne palu stiʼ lanza naazebe que, ziuulani biaʼ ti vara stiʼ ti telar,* guiibaʼ si nuu punta lanza stibe nanaa xhoopaʼ gayuaa siclo.* Ne zániru ti hombre nezalube, laa nga ruaʼ ca guiibaʼ stibe. 8 Para yeguzuhuaa Goliat nezalú ejércitu stiʼ guidxi Israel ne guizáʼ nadipaʼ guníʼ: «¿Xiñee cuzuhuaa chaahuitu pue? Naa nga soldadu jma nadipaʼ stiʼ ca filisteu peru laatu mozo si stiʼ Saúl nga laatu. Yanna, lacuí ti hombre para gueeda tindené naa. 9 Pa ganda tindenebe naa ne guni ganarbe naa la? zácadu mozo stitu. Peru, pa guneʼ ganar ne guuteʼ laabe la? laatu nga gácatu mozo stidu ne zúnitu dxiiñaʼ para laadu». 10 Ne laaca guníʼ filisteu que: «¡Yannadxí, naa peʼ cucaaluáʼ* ejércitu stiʼ guidxi Israel! ¡Laguseendaʼ ti hombre para tindené naa!».
11 Ora binadiaga Saúl ne guidubi guidxi Israel xi caníʼ filisteu que, guizáʼ bidxíbicaʼ. Dede cayacadíticaʼ.
12 Ca dxi bibani Saúl, maʼ nagola Jesé. Nabézabe Efrata, laca laani nga Belén de Judá. Nápabe xhono xiiñibe ne tobi de laacaʼ nga David. 13 Guionnaʼ xiiñiʼ Jesé ni jma huaniisi que zecaʼ zinecaʼ Saúl lu guerra. Ni jma huaniisi que láʼ Eliab, guiropa que láʼ Abinadab ne guionna que Samá. 14 David nga ni jma nahuiiniʼ. Ne guionnaʼ bíʼchibe ni jma huaniisi riʼ nga zinecaʼ Saúl.
15 Neca runi David xhiiñaʼ Saúl, riérube Belén para chigápabe ca dendxuʼ stiʼ bixhózebe. 16 Ca dxi que, siadóʼ ne huadxí rié filisteu que riguzuhuaa nezalú ca israelita. Zaqué bíʼnibe 40 dxi.
17 Ti dxi, gudxi Jesé David: «Xiiñeʼ, gucuaa ti efá* de biidxiʼ ni maʼ biguii* ne chii pan riʼ. Guca purá, yené cani ra campamentu ra nuu ca bíʼchiluʼ ne bidii cani laacabe. 18 Ne yené chii quesu* riʼ para xaíque stiʼ ti mil soldadu nuu raqué. Gunabadiidxaʼ ximodo nuu ca bíʼchiluʼ ne dané xiixa ni gusihuinni dxandíʼ nabánicabe». 19 Ca biʼchiʼ David nuucaʼ ra nuu Saúl ne ra nuu xcaadxi hombre de Israel ndaaniʼ valle stiʼ Elá, raqué nuucabe para gucaalúcabe ca filisteu.
20 Ngue runi siadoʼroʼ biasa David ne gunábabe tuuxa gapaʼ ca dendxuʼ que. Para gucuaabe ca cosa que ne zebe, ne bíʼnibe casi peʼ gudxi Jesé laabe. Ora peʼ yendabe ra campamentu que, caree ca soldadu que ne ziuguaʼcaʼ ridxi para tíndecaʼ. 21 Ne bizuhuaa ca soldadu stiʼ Israel frente de ca soldadu stiʼ ca filisteu. 22 Nagueendaca bisaanané David ca ni ziné que hombre ni cayapa ca cosa stiʼ ca soldadu que ne zebe ziguxooñebe lugar ra chitíndecaʼ. Ora yendabe raqué, gunabadiidxabe ca bíʼchibe ximodo nuucaʼ.
23 Laga caníʼnebe laacaʼ, málasi biiyacabe Goliat, xa hombre de Gat, soldadu ni jma nadipaʼ stiʼ ca filisteu que. Bireebe lade ca soldadu stiʼ ca filisteu ne bizulú cucaalube sti biaje. Binadiaga David laabe. 24 Ora biʼyaʼ guiráʼ hombre de Israel Goliat, guizáʼ bidxíbicaʼ ne gurisacaʼ. 25 Para bizulú ca hombre de Israel que caniʼcaʼ: «¿Maʼ biiyatu hombre ni zedaree lade ca filisteu ca la? Zeeda gucaalube* guidxi Israel. Tu guni ganar laabe la? zudii rey ca laa stale cosa risaca ne ti xiiñidxaapaʼ. Ne laaca qué zaguixe familia stiʼ bixhoze impuestu ne qué zúnicabe nin tobi de ca cosa ni rinabaʼ rey ca binni de Israel».
26 Para bizulú David canabadiidxaʼ ca hombre ni zuhuaa gaxha de laa: «¿Xi chiguicaa hombre ni guni ganar filisteu ni cusituí lú guidxi Israel riʼ yaʼ? ¿Tu naca filisteu ni qué ñaca circuncidar riʼ para gucaalú* ejércitu stiʼ Dios ni nabani pue?». 27 Ne ngueca gúdxicaʼ laabe ne nacaʼ: «Nga nga chiguicaa hombre ni guni ganar filisteu ca». 28 Ora biʼyaʼ Eliab, bíʼchibe ni jma huaniisi, caníʼnebe ca hombre que guizáʼ bidxiichi ne ná rabi laabe: «¿Xi zeeda gúniluʼ raríʼ pue? ¿Tu bisaananeluʼ xhupa xhonna dendxuʼ ni rigápaluʼ lu desiertu que? Runebiaʼyaʼ lii, qué rituí luluʼ. Ne puru cosa malu nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Zeeda gundaachiluʼ ra cadíndedu». 29 Para ná David rabi laabe: «Gastiʼ cadi cayuneʼ, ¡canabadiidxaʼ siaʼ!». 30 Para biree David de ra nuube ne yenabadiidxaʼ xcaadxi soldadu que, peru ngueca bicábicaʼ laabe.
31 Chupa chonna de ca soldadu que binadiágacaʼ ni caníʼ David ne gúdxicaʼ ni Saúl. Para bisendacaa Saúl laabe. 32 Óraque ná David rabi Saúl: «Cadi guidxíbitu filisteu ca. Naa chaaʼ chitindeniáʼ laabe, señor stinneʼ». 33 Para ná Saúl rabi David: «Qué zanda tindeneluʼ filisteu ca, ti xcuidi si lii ne laabe dede nahuiinibe nácabe soldadu». 34 Óraque ná David rabi Saúl: «Señor stinneʼ, naa nga rigapaʼ ca dendxuʼ stiʼ bixhozeʼ. Ti biaje beeda ti lión ne ziné ti dendxuʼ ne sti biaje beeda ti oso ne laaca ziné ti dendxuʼ. 35 Peru guzayanandaʼ laacame ne guxhaʼ laacame ca dendxuʼ ni nugasaruaacame. Ora biaaxhacame luguiaʼyaʼ, biruuxhaʼ xquijádacame,* bisabaʼ laacame ne biiteʼ laacame. 36 Señor stinneʼ, maʼ biiteʼ ti lión ne ti oso ne zacaca zuuteʼ filisteu ni caʼruʼ gaca circuncidar ca, purtiʼ cucaalube* ejércitu stiʼ Dios ni nabani». 37 Ne laaca guníʼ David: «Maʼ gucané Jehová naa guuteʼ ti lión ne ti oso ne laaca zacanebe naa guuteʼ filisteu ca». Para ná Saúl rabi David: «Guyé, Jehová gapaʼ lii».
38 De raqué bigacu Saúl laabe xhaba, ni racu ora cheʼ lu guerra. Guluube ti cascu de cobre ique ne bigácube laa ti coraza.* 39 Despué bindiibi David espada que lu xhaba ne gucalaʼdxiʼ nizá, peru qué ñanda diʼ. Purtiʼ cadi biaabe gácube guiráʼ ngue. De raqué ná David rabi Saúl: «Nin para guiniibeʼ né guiráʼ ca cosa riʼ, cadi biaaʼ diaʼ gacuaʼ cani». Ngue runi guleebe cani ládibe. 40 Despué biruuxhabe vara stibe, guyebe ti lugar ra cuxooñeʼ nisa ne gulibe gaayuʼ guié lisu, guluube cani ndaaniʼ murral stibe ni rinebe ora maʼ zigápabe dendxuʼ. Ne chaahuiʼ chaahuiʼ bidxíñabe filisteu que ne naazebe guixhe bixeendaʼ* stibe.
41 Filisteu que laaca zidxiña David, ne zániru hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stibe nezalube. 42 Ora biʼyaʼ filisteu que ti hueruhuiiniʼ si nga David ne nayá baʼduʼ laa, bizulú cayuni burla laabe ne cuxidxi. 43 Ne nabe rábibe David: «¿Ñee ti biʼcuʼ naa para guiaaxhaluʼ luguiaʼyaʼ né ti palu la?». Ne gunabaʼ filisteu que ca dios stiʼ guninacaʼ David. 44 Laaca gudxi filisteu que David: «Gudáʼ raríʼ guʼyuʼ, zudieeʼ beela stiluʼ go ca maniʼ ripapa ne ca maniʼ guiʼxhiʼ».
45 Para ná David rabi filisteu que: «Lii zeeda tindeneluʼ naa né ti espada ne chupa lanza, peru naa zeeda tindeniáʼ lii lu lá Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu ne Dios stiʼ guiráʼ soldadu stiʼ guidxi Israel, ni cucaa luluʼ.* 46 Zusaana Jehová lii lu nayaʼ yannadxí, zuneʼ ganar lii ne zugayaʼ yánniluʼ. Yannadxica zudieeʼ beelaladi ca soldadu filisteu para go ca maniʼ ripapa ne ca maniʼ duxhuʼ. Ne guiráʼ binni zanna tuu nga Dios stiʼ guidxi Israel. 47 Guiráʼ ca ni nuu raríʼ zánnacaʼ cadi caquiiñeʼ Jehová espada nin lanza para gulá laadu. Jehová nga cadinde pur laadu ne zusaanabe guiráʼ xixetu lu nadu».
48 De raqué bidxiña filisteu que David para tindené laabe, ne laaca ziguxooñeʼ David para guidxagalú laabe. 49 Para guluu náʼ David ndaaniʼ murral stiʼ, gulee ti guié, guluu ni ndaaniʼ guixhe bixeendaʼ stiʼ ne bindaa ni filisteu que, biaʼsi galaa lucuá gucuani. Biaaziʼ guié que lucuá filisteu que ne biabarilú. 50 Ti guixhe bixeendaʼ ne ti guié si biquiiñeʼ David para biʼniʼ ganar filisteu que. Bisábabe filisteu que ne biitibe laa, cadi ndaʼ zinebe espada. 51 Nagueendaca ziguxooñebe ne gudxíʼbabe luguiáʼ filisteu que. Gucuaabe espada stiʼ ne bigabe yanni para gatiʼ chaahuiʼ. Ora biʼyaʼ ca filisteu que maʼ guti soldadu ni jma nadipaʼ sticaʼ, nagueendaca bireecaʼ ziguxooñelucaʼ.
52 Ne ora biʼyaʼ ca hombre de guidxi Israel ne de Judá ni bizaaca que, biguaacaʼ ridxi ne zinándacaʼ ca filisteu de ra nuu valle que hasta ra nuu ca puertaʼ stiʼ Ecrón, ne guidubi neza zeʼ Saraim, hasta Gat ne Ecrón nexheʼ ca filisteu biiticabe que. 53 Despué de guzananda ca israelita que laacabe, biguétacaʼ ra campamentu stiʼ ca filisteu ne gucuaacaʼ guiráʼ ca cosa stícabe.
54 De raqué yené David ique filisteu que Jerusalén, peru guiráʼ ca guiibaʼ stiʼ filisteu que, bisaanabe cani ndaaniʼ yoo de lari stibe.
55 Ora biʼyaʼ Saúl bicaalú David filisteu que, gunabadiidxabe Abner, jefe stiʼ ejércitu que: «Abner, tu xiiñiʼ hombrehuiiniʼ ca pue?». Para bicabi Abner laabe: «Rey stinneʼ, dxandíʼ peʼ qué ganna diaʼ tu xiiñiʼ laabe». 56 Para ná rey que rabi laabe: «Gunabadiidxaʼ tu xiiñiʼ hombrehuiiniʼ ca». 57 Ngue runi, casi biguetaʼ David de biiti filisteu que, yené Abner laabe ra nuu Saúl. Ne naazeruʼ David ique filisteu que. 58 Para gunabadiidxaʼ Saúl laabe: «¿Tu xiiñiʼ lii, hombrehuiiniʼ?». Óraque ná David rabi laabe: «Xiiñiʼ Jesé, mozo stiluʼ, betlemita que».
18 Casi biluxe guniʼné David Saúl, bizulú guca xhamigu Jonatán David, ne guizáʼ gunnaxhii Jonatán laabe cásica nadxii laa. 2 Dede dxi que biaanané Saúl David ne maʼ qué nudii lugar nibiguétabe ra lidxi bixhózebe. 3 Guizáʼ gunnaxhii Jonatán David cásica nadxii laa, ngue runi bíʼninebe David ti promesa. 4 Laaca guxha Jonatán lari ziuulaʼ sin manga ni nacu ne bidii ni David, ne bidii Jonatán laabe guiráʼ ni racu ora chitinde, espada, arcu ne cinturón stiʼ. 5 De raqué maʼ riree David ritinde lu guerra, ne ratiica si guseendaʼ Saúl laabe, siempre riree guiráʼ ni rúnibe jneza.* Ngue runi gunabaʼ Saúl laabe gácabe xaíque stiʼ ca hombre ni rié lu guerra. Ne guiráʼ ca xpinni Saúl ne ca binni guidxi que guyuuláʼdxicaʼ ora biʼniʼ Saúl David xaíque stiʼ ca hombre que.
6 Ora ribiguetaʼ David ne ca soldadu que de chitindenecaʼ ca filisteu, riree ca gunaa de guiráʼ guidxi stiʼ Israel maʼ zidxagalucaʼ rey Saúl, maʼ cayuundacaʼ ne maʼ cuyaacaʼ né guendanayecheʼ, ne maʼ cuxhídxicaʼ pandereta ne laúd.* 7 Maʼ cayecheʼ ca gunaa que ora runi ganárcabe, ne maʼ cayuundacaʼ:
«Maʼ biiti Saúl mil soldadu,
ne David, jma de chii mil».
8 Ngue runi guizáʼ bidxiichi Saúl ne qué ñuulaʼdxiʼ canción ruundacabe que, ne guníʼ: «Caníʼcabe biiteʼ mil soldadu peru David nácabe biiti jma de chii mil. ¡Yanna maʼ cayaadxaʼ si gúnicabe laabe rey!». 9 Dede dxi que, maʼ qué ñapa Saúl confianza David.
10 Sti dxi que, bidii Dios lugar guchibi xquendabiaaniʼ Saúl laa, ne bizulú bíʼnibe casi nuu biaje runi ca profeta.* Bizaaca ndiʼ dxi cuxhidxi David arpa, casi maca runi ni. Ne cumu naaze Saúl ti lanza la? 11 bindaabe ni David. Ne guniʼbe: «¡Zutaabeʼ laabe cueʼ yoo!». Ne bíʼnibe ni chupa biaje, peru guiropaʼ biaje que gúndaruʼ bixooñeʼ David. 12 Guizáʼ bidxibi Saúl David purtiʼ nuu Jehová gaxha de David, peru maʼ bixeleʼ de laabe. 13 Ngue runi bixeleʼ Saúl de laabe ne biʼniʼ laabe xaíque stiʼ ti mil soldadu. David nga rizaniru nezalú ca soldadu que ora maʼ zitíndecaʼ. 14 Ruyubi David guni ni jneza lu guiráʼ ni chiguni, ne nuu Jehová gaxha de laabe. 15 Cumu ruuyaʼ Saúl guiráʼ ni runi David riree cani jneza la? bidxibi laabe. 16 Guizáʼ gunnaxhii guidubi naca guidxi Israel ne Judá David purtiʼ laa nga rizaniru lúcabe ora maʼ chitíndecabe.
17 Despué gudxi Saúl David: «Chigudieeʼ lii Merab, xiiñedxaapaʼ ni jma huaniisi, para guichaganaluʼ laa. Ni canabaʼ siaʼ lii nga cadi gusaanaluʼ de gúniluʼ xhiiñaʼ né guendanadxibalú ne tíndeluʼ lu ca guerra stiʼ Jehová». Zaqué gudxi Saúl laabe purtiʼ guníʼ ique: «Cadi naa diaʼ guuteʼ laabe. Jma galán pa gátibe lu náʼ ca filisteu». 18 Para ná David rabi Saúl: «¿Tu nacaʼ naa ndaaniʼ guidxi Israel ne tu naca familia stiʼ bixhozeʼ para gacaʼ xpigudxi rey yaʼ?». 19 Peru ora bedandá dxi gudiicabe Merab, xiiñiʼ Saúl, para guichaganáʼ David laa, bidiicabe cuenta maca bicheelaʼ Saúl laabe Adriel, meholatita que.
20 Peru napa Saúl sti xiiñidxaapaʼ láʼ Mical, ne guizáʼ riuulaʼdxiʼ baʼdudxaapaʼ riʼ David. Dede biecheʼ Saúl ora gúdxicabe ni laa. 21 Purtiʼ guníʼ ique: «Zudieeʼ laabe xiiñeʼ ne zaquiiñeʼ laa casi ti trampa para guuti ca filisteu laabe». Ngue runi sti biaje ca gudxi Saúl David: «Yannadxí huaxa zácaluʼ xpigudxeʼ». 22 Para gudxi Saúl ca mozo stiʼ: «Sin ganna guirutiʼ, lagabi ndiʼ David: “Guizáʼ cayechené rey ca lii, ne guiráʼ ca mozo stibe nadxiicaʼ lii. ¡Bichaganáʼ xiiñidxaapabe!”». 23 Ora gudxi ca mozo stiʼ Saúl ndiʼ David, laa bicabi laacabe: «¿Rábitu fácil para ti hombre casi naa, pobre ne ni qué risaca, guichaganáʼ xiiñiʼ ti rey la?». 24 Para gudxi ca mozo stiʼ Saúl laa xi guníʼ David.
25 Despué gudxi Saúl laacabe: «Lagabi ndiʼ David: “Ni canabaʼ si rey ca lii para guichaganaluʼ xiiñiʼ nga guedaneluʼ ti gayuaa guidi ra naca ca filisteu hombre,* purtiʼ racaláʼdxibe guquíxebe ni bíʼnicabe laabe”». Peru ni nuu Saúl nga guuti ca filisteu que David. 26 Para biree ca mozo que zitídxicaʼ ni David, ne guyuuláʼdxibe gácabe xpigudxi rey que. Ngue runi, ante guizaa dxi gudixhe rey que, 27 bireené David ca xpinni, biiticaʼ chupa gayuaa filisteu ne bedanecaʼ chupa gayuaa guidi ni bigacaʼ ra naca cada filisteu que hombre* para ganda gácabe xpigudxi rey que. Ngue runi, bidii Saúl laabe Mical para guichaganabe. 28 Bidii Saúl cuenta nuu Jehová gaxha de David ne nadxii xiiñibe Mical David. 29 Pur ngue, jmaruʼ si bidxibi Saúl David. Ne beeda gácabe enemigu stiʼ Saúl biaʼ dxi bibani.
30 Cada biaje tindené ca príncipe stiʼ ca filisteu que David ne ca xpinni Saúl, rusihuinni David jma nuu xpiaaniʼ que ca xpinni Saúl, ngue runi nabé biʼniʼ respetárcabe laabe.
19 Gupa si tiempu, gudxi Saúl Jonatán ne guiráʼ mozo stiʼ cá ique guuti David. 2 Peru cumu nabé nadxii Jonatán David la? gúdxibe laa: «Nuu Saúl, bixhozeʼ, guuti lii. Guyuu cuidadu lii guixíʼ siadóʼ. Biyubi ti lugar ra gucaachiluluʼ ne biaana raqué. 3 Ziniáʼ bixhozeʼ lu layú ni nuu gaxha de ra chigucaachiluluʼ. Zanieeʼ bien de lii nezalube, ne pa gannaʼ xiixa la? zabeʼ ni lii».
4 Ngue runi, guníʼ Jonatán puru cosa galán de David nezalú Saúl, bixhoze. Ne gúdxibe laa: «Señor stinneʼ, cadi guninaluʼ mozo stiluʼ David. Qué huacheenebe lii. Ne huayúnibe stale cosa para gacanebe lii. 5 Guluube xpídabe lu peligru para yeguutibe filisteu que, ne pur ngue gucané Jehová laabe para gulabe guidubi naca guidxi Israel. Lii piouʼ* bíʼyaluʼ ni ne guizáʼ biécheluʼ. Yanna, ¿xiñee chigucheeneluʼ Dios ne chiguutiluʼ* David, ti hombre ni qué gapa donda yaʼ?». 6 Bicaadiaga Saúl ni gudxi Jonatán laa ne biʼniʼ jurar: «Casi peʼ nuu Jehová, qué zuuteʼ diaʼ laabe». 7 Despué, bisendacaa Jonatán David ne gúdxibe laa guiráʼ ni bizaaca que. De raqué, yené Jonatán laabe ra nuu Saúl, ne biʼniʼ David xhiiñabe cásica runi ni dxiqué.
8 Ra gudiʼdiʼ tiempu, bizulú gudindené ca israelita ca filisteu sti biaje. Para biree David zitindené ca filisteu ne biitibe stale de laacaʼ. Ngue runi, bixoñelú ca filisteu que de laabe.
9 Ti dxi, laga zuba Saúl ra lidxi naaze ti lanza ne cuxhidxi David arpa, bidii Jehová lugar guchibi xquendabiaaniʼ Saúl laa. 10 Gucalaʼdxiʼ Saúl nutaabi David cueʼ yoo né lanza que, peru cumu nagueenda David la? qué nidaabi lanza que laa ne bidaabini guriá yoo. Ngue runi biree guxooñeʼ David ne gueelaʼ queca bixoñelú de raqué. 11 Despué, biseendaʼ Saúl caadxi hombre chigundaachiʼ ra lidxi David ne guuticaʼ laabe sti dxi siadóʼ que. Peru gudxi Mical, xheelaʼ David, laa: «Pa qué guxooñeluluʼ yannagueelaʼ la? guixíʼ maʼ gútiluʼ». 12 Oraqueca gucané Mical David guiete neza ra ventana que para guxoñelú. 13 De raqué gucuaa Mical gudixhe ti bidóʼ* lu cama, gucuaabe caadxi guichaladi chiva, gudíxhebe ni ique bidóʼ que ne bichéndabe ni ti lari.
14 Ora yendá ca hombre ni biseendaʼ Saúl para guinaazecaʼ David, gudxi Mical laacaʼ: «Huarabe». 15 Para biseendaʼ Saúl ca hombre que sti biaje chiguuyacaʼ David, ne rábibe laacaʼ: «Latané laabe interu néxhebe lu cama ca, para guuteʼ laabe». 16 Ora yendá ca hombre que, biiyacaʼ ti bidóʼ* ngue nexheʼ lu cama que, ne cadi guicha ique David ngue rihuinni lu cama que, sínuque caadxi guichaladi chiva. 17 Para gunabadiidxaʼ Saúl Mical: «¿Xiñee gudxíteluʼ naa pue? ¿Xiñee bidiiluʼ lugar guxooñeʼ enemigu stinneʼ?». Para bicabi Mical laabe: «Es que gúdxibe naa “¡Pa qué gudiiluʼ lugar chaaʼ la? zuuteʼ lii!”».
18 Bixooñeʼ David ne guyé Ramá, ra nuu Samuel, ne gúdxibe laa xi guiráʼ biʼniʼ Saúl laabe. De raqué bireecabe zécabe Nayot ne biaanacabe raqué. 19 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gúdxicabe Saúl: «Nuu David Nayot, ndaaniʼ guidxi Ramá». 20 Oraqueca biseendaʼ Saúl caadxi hombre chinaazecaʼ David. Ora yendácabe, biiyacabe caadxi profeta maʼ nagola cayuni profetizarcaʼ ne zuhuaa Samuel casi xaíque sticaʼ. Óraque biaba espíritu stiʼ Dios luguiácabe, ne bizulú cayúnicabe casi runi ca profeta.*
21 Ora gunna Saúl ni bizaaca que, biseendaʼ xcaadxi hombre, peru laaca bizulú cayúnicaʼ casi runi ca profeta.* Ngue runi biseendaʼ Saúl xcaadxi hombre, peru laaca bizulú cayúnicaʼ casi runi ca profeta.* 22 Últimu la? laapebe bireebe zebe Ramá. Ora yendabe ra nuu cisterna naroʼbaʼ ni nuu Secú, gunabadiidxabe ca ni nuu raqué: «¿Paraa nuu Samuel ne David pue?». Para bicábicabe laabe: «Nuube Nayot, ndaaniʼ guidxi Ramá». 23 Neza zebe Nayot, laaca biaba espíritu stiʼ Dios luguiabe. Ne guidubi neza bíʼnibe casi runi ti profeta dede ora yendabe Nayot, ndaaniʼ guidxi Ramá. 24 Ora bizuhuaabe nezalú Samuel, laaca gúxhabe lari ládibe ne bizulú cayúnibe casi runi ti profeta.* Ne raqué gúʼtabe casi xieeládibe guidubi dxi ne guidubi gueelaʼ. Ngue runi guyuu tu guníʼ: «¿Ñee laaca maʼ profeta Saúl la?».
20 Para biree guxooñeʼ David de Nayot ti colonia stiʼ Ramá. Guyebe ra nuu Jonatán ne gunabadiidxabe laa: «¿Xi bineʼ pue? ¿Ñee bineʼ xiixa cosa malu la? ¿Ñee bicheeniáʼ bixhózeluʼ nga runi nuu guuti naa la?». 2 Para bicabi Jonatán laabe: «¡Cadi guiníʼ íqueluʼ zacá! Qué zátiluʼ. Biaa, intiica cosa chiguni bixhozeʼ, napa xidé gábibe ni naa. ¿Xiñee gucaachibe ni chigúnibe biaje riʼ yaʼ? ¡Coʼ, qué zúnibe ni!». 3 Peru cadi cusaana David de gabi laabe: «Nanna bixhózeluʼ nadxiiluʼ naa ne zaníʼ ique: “Qué zabeʼ Jonatán ti cadi gunenaʼyaʼ ladxidóʼ”. ¡Dxandíʼ peʼ cayabeʼ lii nezalú Jehová ne nezaluluʼ, zuuticabe naa!».
4 Óraque ná Jonatán rabi David: «Zuneʼ guiráʼ ni guinábaluʼ naa». 5 Para ná David rabi Jonatán: «Guixíʼ zaree beeuhuiiniʼ ne zabeza rey ca naa para gahuaniáʼ laa. Peru ndiʼ nga ni chigúninu: bidii lugar naa chaaʼ chigucacheluáʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ ne ziaanaʼ raqué guixíʼ ne huidxe dede huadxí. 6 Pa gudii bixhózeluʼ cuenta qué guinneʼ la? gudxi laabe: “Gunabaʼ David naa gudieeʼ laa permisu para cheʼ Belén, xquidxi, purtiʼ chigudii familia stibe ti sacrificiu ni rudiicaʼ cada iza”. 7 Pa nabe “Bueno”, qué zúnidibe naa gastiʼ. Peru, pa guidxiichibe la? zudiiluʼ cuenta nuube guninabe naa. 8 Bisihuinni dxandíʼ nadxiiluʼ naa, señor stinneʼ, purtiʼ maʼ bíʼnineluʼ naa ti acuerdu nezalú Jehová. Ne pa bineʼ xiixa cosa malu la? biitica naa. ¿Xi para gusaanaluʼ naa lu náʼ bixhózeluʼ?».
9 Para ná Jonatán rabi laabe: «¡Cadi guiniʼluʼ zacá xombre! Pa ñannaʼ nuu bixhozeʼ guniná lii, ¿cadi maʼ ñabeʼ ni lii la? 10 Para gunabadiidxaʼ David Jonatán: ¿Ximodo gannaʼ pa cadxiichi bixhózeluʼ yaʼ?». 11 De raqué gudxi Jonatán David: «Gudáʼ, chuu ndaaniʼ guiʼxhiʼ...». Para bireecabe zécabe, 12 ne gudxi Jonatán David: «Nezalú Jehová, Dios stiʼ Israel, cayabeʼ lii, guixíʼ o huidxe, zuyubeʼ gannaʼ xi cá ique bixhozeʼ guni. Pa guuyaʼ cadi cadxiichinebe lii la? zuseendatidxeʼ lii. 13 Jehová guni castigar naa* pa gannaʼ nuu bixhozeʼ guniná lii ne qué gabeʼ ni lii para guxooñeluluʼ. Jehová gacané lii cásica gucanebe bixhozeʼ. 14 ¿Ñee zusaana de gannaxhiiluʼ naa cásica nadxii Jehová naa, laga nabaneʼ ne despué de gateʼ la? 15 Qué chuʼ dxi gusaana de gannaxhiiluʼ familia stinneʼ, neca gunitilú Jehová guiráʼ ca enemigu stiluʼ* lu guidxilayú». 16 Ne zaqué nga biʼniʼ Jonatán ti tratu né familia stiʼ David. Ne laaca guniʼbe: «Jehová cuidxi cuenta ca enemigu stiʼ David». 17 De raqué gunabaʼ Jonatán guni jurar David sti biaje qué zusaana de gaca xhamígucabe, purtiʼ nadxiibe laa cásica nadxiibe laabe.
18 Óraque ná Jonatán rabi laabe: «Guixíʼ zaree beeuhuiiniʼ ne zahuínnica qué guínniluʼ, purtiʼ guirutiʼ zabí ra ribiluʼ. 19 Ne huidxe jmaruʼ si zahuinni qué guínniluʼ. Naquiiñeʼ gueeda gucachiluluʼ ra bicachiluluʼ nase que, gaxha de ra nuu guié riʼ. 20 Zundaaʼ chonna flecha gaxha de laani casi ñaca nuaaʼ gucaaʼ ni xiixa. 21 Óraque zuseendaʼ mozo stinneʼ, ne zabeʼ laa: “Guyé, yeyubi ca flecha ca”. Pa gunadiágaluʼ gabeʼ laabe “Jma cheríʼ nexheʼ ca flecha ca, gundisaʼ cani”, óraque zanda guibiguétaluʼ, purtiʼ casi peʼ nuu Jehová, gunna cadi cayaca diʼ gastiʼ ne qué zuninácabe lii. 22 Peru pa gunadiágaluʼ gabeʼ hombrehuiiniʼ ca “Jma chericaʼ nexheʼ ca flecha ca”, naquiiñeʼ cheluʼ purtiʼ nga nga ni racalaʼdxiʼ Jehová. 23 Qué chuʼ dxi gusaana Jehová de gaca testigu de promesa ni bíninu».
24 De raqué bicachilú David ndaaniʼ guiʼxhiʼ. Ne dxi biree beeuhuiiniʼ, gurí rey que ruaa mexaʼ stiʼ para go. 25 Zuba rey que ra maca ribí, cueʼ pader que. Frente de Saúl zuba Jonatán, ne cueʼ Saúl zuba Abner. Peru guirutiʼ zuba ra ribí David. 26 Dxi que, gastiʼ qué niníʼ Saúl purtiʼ guníʼ ique: «Laca xi bizaacabe ne caʼruʼ gusiabe laabe casi ná Ley. Ajaʼ, nga nga gúcabe». 27 Peru guiropa dxi que —ti dxi despué de biree beeuhuiiniʼ— laaca cadi zuba David ra ribí, ngue runi gunabadiidxaʼ Saúl Jonatán: «¿Xiñee qué ñeedató xiiñiʼ Jesé pue? Qué ñeedabe neegueʼ nin yannadxí». 28 Óraque ná Jonatán rabi Saúl: «Gunabaʼ David naa permisu para cheʼ Belén. 29 Gúdxibe naa: “Bidii lugar chaaʼ, purtiʼ chiguni familia stinneʼ ti sacrificiu ndaaniʼ xquidxeʼ ne bicheʼ piaʼ gunabaʼ naa chaaʼ. Nga runi rabeʼ pa ninaluʼ nudiiluʼ permisu naa chaaʼ chiguuyaʼ ca bicheʼ”. Nga runi qué huayeedatibe ruaa xmexaʼ rey». 30 Guizáʼ bidxiichiné Saúl Jonatán ne rábibe laa: «¡Binnihuati!* ¿Ñee rábiluʼ qué gannaʼ pa nuuluʼ pur xiiñiʼ Jesé la? ¡Qué rituí luluʼ ne laaca cusituiluʼ lú jñaaluʼ! 31 Laga nabani xiiñiʼ Jesé lu guidxilayú riʼ, neca gácaluʼ rey qué zuni mandarluʼ xadxí. Nga runi biseendaʼ tu chiyubi laabe, purtiʼ naquiiñeʼ gátibe».
32 Para ná Jonatán rabi Saúl: «¿Xiñee naquiiñeʼ gátibe yaʼ? ¿Xi huayúnibe lii yaʼ?». 33 Óraque gucuaa Saúl lanza stiʼ ne bindaani laabe para guuti laabe. Óraque bidii Jonatán cuenta dxandíʼ nuu bixhoze guuti David ne gastiʼ qué zucueeza laa. 34 Oraqueca biasa Jonatán ruaa mexaʼ que cadxiichi. Ne maʼ qué ñobe gueta dxi que.* Nuube triste pur David ne purtiʼ guníʼ bixhózebe mal de laa.
35 Ngue runi, siadóʼ que, biree Jonatán zeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ, casi maca biaananebe David, ne zinebe ti hombrehuiiniʼ, mozo stibe. 36 Raqué gúdxibe mozo stibe: «Bixooñeʼ yeyubi ca flecha chigundaa riʼ». Para biree mozo stibe ziguxooñeʼ, óraque gucuaa Jonatán ne bindaa ti flecha jma zitu de ra zebe que. 37 Ora yendá mozo que ra nuu flecha ni bindaa Jonatán, bicaa ridxi Jonatán laabe ne ná: «¿Cadi jma chericaʼ biábani la?». 38 Ne laaca guníʼ Jonatán: «¡Guca purá! ¡Bixooñeʼ! ¡Cadi gunítiluʼ tiempu!». Para gundisaʼ mozo que ca flecha que, ne biguetaʼ ra nuu Jonatán. 39 Peru qué nudii mozo que cuenta xii ngue cazaaca; Jonatán ne David si nanna ni. 40 De raqué bidii Jonatán arcu ne ca flecha stiʼ mozo que ne ná rabi laabe: «Guyé, yené cani ndaaniʼ guidxi».
41 Ora biree mozo que zeʼ, biree David de ra nucachilú, gaxha de raqué nuube, ladu gueteʼ. Para bizuxíbibe ne gudixhe íquebe layú chonna biaje. Despué, guirópacabe bidiisaacabe bixiduʼ ne biinacabe, peru jma biinaʼ David que Jonatán. 42 De raqué ná Jonatán rabi David: «Guyé ne maʼ cadi chuʼluʼ xizaa, purtiʼ guirópanu maʼ biʼniʼ jurarnu pur lá Jehová ne guninu: “Qué chuʼ dxi gusaana Jehová de gaca testigu de promesa ni bíninu para laanu ne para ca xiiñinu”».
Despué de ngue biree David zeʼ ne biguetaʼ Jonatán ndaaniʼ guidxi.
21 Despué, guyé David Nob, ra nuu sacerdote Ahimélec. Ne ora biʼyaʼ Ahimélec laabe, guizáʼ bidxibi dede cayacaditi, para gunabadiidxaʼ laabe: «¿Xiñee stúbiluʼ zeedaluʼ pue? ¿Xiñee guirutiʼ tu zedané lii?». 2 Óraque ná David rabi sacerdote Ahimélec: «Gunabaʼ rey ca naa guneʼ xiixa, peru gúdxibe naa: “Qué chiganna guirutiʼ xi gunabaʼ lii gúniluʼ ne guiráʼ ni bisieneʼ lii”. Yanna, maʼ gudxeʼ ca xpinneʼ cuézacaʼ naa ti lugar ra biaananiáʼ laacaʼ. 3 Nga runi, pa nápaluʼ gaayuʼ pan la? canabaʼ lii gudiiluʼ cani naa, o intiica si ni nápaluʼ». 4 Para bicabi sacerdote que David: «Pan si ni raʼtaʼ nezalú Dios napaʼ. Zanda gudieeʼ cani lii peru pa caʼruʼ gatané ca xpínniluʼ tuuxa gunaa». 5 Óraque ná David rabi sacerdote que: «Dxandíʼ peʼ cayabeʼ lii qué huayatanedu tuuxa gunaa ca dxi riʼ, cásica qué rúnidu ni ora ritíndenedu ca enemigu. Pa ora riuudu lu guerra rúnidu stipa chuʼ cuerpu stidu nayá, ¡laxa peʼ yanna, purtiʼ nabé risaca ni cayúnidu riʼ!». 6 Ngue runi bidii Ahimélec laabe pan ni raʼtaʼ nezalú Dios, purtiʼ ngue si nga ni napa. Peru maʼ cadi nexheʼ pan que nezalú Jehová ndaaniʼ tabernáculo, purtiʼ maʼ gundísacabe ni dxi riásani ne gudíxhecabe pan ni guca gasi.
7 Dxi que, nuu tobi de ca mozo stiʼ Saúl raqué —xaíque stiʼ ca ni rapa dendxuʼ— purtiʼ gupa xidé biaanabe ra tabernáculo que, nezalú Jehová. Labe Doeg ne edomita laabe.
8 De raqué gunabadiidxaʼ David Ahimélec: «¿Qué gapuʼ ti lanza o ti espada racá la? Cumu maʼ caquiiñeʼ guneʼ ni gunabaʼ rey ca naa la? bireeʼ guxooñeʼ ne maʼ qué nicaaʼ espada nin ca guiibaʼ stinneʼ». 9 Para ná sacerdote que rabi laabe: «Napaʼ espada stiʼ Goliat, filisteu ni biitiluʼ ndaaniʼ valle* stiʼ Elá que. Atrá de efod ca nuuni, réndani ti lari. Laasini nga zanda gudieeʼ lii, yené ni pa chiguiquiiñeluʼ ni». Para rabi David laabe: «Jma peʼ galán nga, dané ni naa».
10 Dxi queca biree David de raqué purtiʼ canazananda Saúl laa. De raqué yendabe ra nuu Akís, rey stiʼ Gat. 11 Para ná ca mozo stiʼ rey Akís rábicaʼ laa: «¿Ñee cadi David, rey stiʼ guidxi Israel nga la? ¿Ñee cadi laabe nga bizeetecabe dxi cuyaacabe ne cayuundacabe:
“Maʼ biiti Saúl mil soldadu
ne David, jma de chii mil” la?».
12 Nabé bicaa ca diidxaʼ riʼ David guiníʼ ique, ne guizáʼ bidxíbibe Akís, rey stiʼ Gat. 13 Ngue runi bíʼnibe casi ora zeʼ xpiaanibe ne guzabe casi ti loco lade ca binni que. Ne bizulú bizaabe raya ca puertaʼ ni nuu ra entrada guidxi que, ne bidiibe lugar guiete nisa ruaabe. 14 Ora biʼyaʼ Akís laabe, gudxi ca mozo stiʼ: «¡Gastiʼ xpiaaniʼ hombre riʼ! ¿Xiñee netu laabe ra nuaaʼ? 15 ¿Ñee riaadxaʼ loco raríʼ para gueedanetu stobi guni guendahuati nezaluáʼ la? ¿Ñee natu zaguaaʼ laabe ra lidxeʼ la?».
22 Para biree David de raqué ne yegucachilú ndaaniʼ ti cueva ni nuu Adulam. Ora gunna ca bíʼchibe ne guiráʼ ca ni nabeza ra lidxi bixhózebe nuube raqué, biétecaʼ yeguuyacaʼ laabe. 2 Laaca bieeguʼ xcaadxi binni David, ca ni napa xiixa guendanagana o ca ni nuzaabiʼ, ne guiráʼ ca ni cadi nuu conforme, ne beeda gácabe xaíque sticaʼ. Biaʼsi tapa gayuaa hombre nuu raqué.
3 Despué, biree David zeʼ Moab, ndaaniʼ ti guidxi ni láʼ Mizpé, de raqué gúdxibe rey stiʼ Moab: «Bidii lugar guiaana bixhozeʼ ne jñaaʼ raríʼ, dede ora gannaʼ ximodo gacané Dios naa». 4 Ngue runi bisaana David laacabe ra nuu rey stiʼ Moab, ne biaanacabe raqué biaʼ dxi bicachilú David ndaaniʼ cueva que.
5 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gudxi profeta Gad David: «Cadi guiaanaluʼ ndaaniʼ cueva ca, guyé lu layú stiʼ Judá». Ngue runi biree David de raqué ne biaaziʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ* stiʼ Héret.
6 Despué gunna Saúl maʼ bidxélacabe David ne guiráʼ ca xpinni. Gúnnabe ni dxi zúbabe ti lugar ra nasoo stiʼ Guibeá, xaʼnaʼ ti yaga tamarisco. Naazebe ti lanza ne guidubi vuelta de laabe zuhuaa ca soldadu stibe. 7 Para ná Saúl rabi ca soldadu que: «Lagucaadiaga naa, laatu ca hombre de Benjamín. ¿Ñee rábitu laaca zudii Jesé laatu layú para gúnitu dxiiñaʼ lú ne layú ni napa lubáʼ uva la? ¿Rábitu zúnibe laatu xaíque stiʼ ti mil soldadu o xaíque stiʼ ti gayuaa soldadu la? 8 ¡Guiratu bidii stiidxatu gucaalutu naa! ¡Nin tobi de laatu qué ñabi naa pa biʼniʼ xiiñeʼ ti tratu né xiiñiʼ Jesé! Guirutiʼ qué nizaalaʼdxiʼ naa ne ñabi naa xiiñeʼ piaʼ gudxi mozo stinneʼ gucachilú para quixheʼ ti trampa naa, ne nga peʼ nga ni cayaca yanna».
9 Para ná xaíque stiʼ ca soldadu stiʼ Saúl, Doeg, edomita, que: «Biiyaʼ ora yendá xiiñiʼ Jesé Nob ra nuu Ahimélec, xiiñiʼ Ahitub. 10 Ne guniʼné Ahimélec Jehová para gabi laabe xi racalaʼdxiʼ, ne bidii laabe guendaró. Dede bidii laabe espada stiʼ Goliat, filisteu que». 11 Óraque, nagueendaca bisendacaa rey que Ahimélec, xiiñiʼ Ahitub sacerdote que, ne guiráʼ ca sacerdote de familia stiʼ bixhózebe, ca ni nuu Nob. Guirácabe guyécabe ra nuu rey que.
12 Para ná Saúl: «¡Xiiñiʼ Ahitub, bicaadiaga naa!». Para ná Ahimélec rabi laabe: «Raríʼ nuaaʼ, señor stinneʼ». 13 Óraque ná Saúl rabi laabe: «¿Xiñee bieeguluʼ xiiñiʼ Jesé para gucaalutu naa pue? ¿Xiñee bidiiluʼ laabe pan ne ti espada, ne guníʼneluʼ Dios pur laabe pue? ¿Ñee qué gánnaluʼ enemigu stinneʼ laabe ne canagucachilube para gucaalube naa la? Nga nga ni cayúnibe naa». 14 Ora binadiaga Ahimélec ni guníʼ rey que, ná rabi laabe: «¿Ñee nápaluʼ sti mozo ni zanda gápacabe confianza casi David la? Xpigúdxiluʼ laabe, nácabe xaíque stiʼ ca soldadu ni rapa lii ne nabé runi respetárcabe laabe ndaaniʼ lídxiluʼ. 15 Lii nannuʼ cadi deruʼ ndiʼ nga primé biaje guinieniáʼ Dios pur laabe. Peru, ¡qué ziuu dxi guneʼ ni naluʼ ca! Señor stinneʼ, cadi ugaaniluʼ donda iqueʼ nin ique ca familia stiʼ bixhozeʼ. Qué lica gannaʼ xi cayácatu».
16 Peru ná rey que rabi laabe: «¡Zátiluʼ, Ahimélec! Lii ne guiráʼ familia stiʼ bixhózeluʼ». 17 Óraque ná rey que rabi ca soldadu* ni zuhuaa guidubi vuelta de laa: «¡Laguuti ca sacerdote stiʼ Jehová! ¡Bieegucabe David! ¡Nánnacabe canagucachilube ne qué ñábicabe naa!». Peru qué niná ca soldadu stiʼ rey que nigáʼnacaʼ ca sacerdote stiʼ Jehová. 18 Ngue runi biʼniʼ mandar rey que Doeg, edomita que: «¡Guyé, biiti laacabe lii!». Oraqueca biiti Doeg ca sacerdote que. Ne dxi que biitibe 85 hombre ni nacu efod de lino. 19 Laaca bicaalube ca binni de Nob, guidxi stiʼ ca sacerdote. Biitibe né espada hombre ne gunaa, xcuidi ne baʼduhuiiniʼ, ne laaca biitibe yuze, burru ne dendxuʼ stiʼ ca binni que.
20 Peru gunda bixoñelú Abiatar, tobi de ca xiiñiʼ Ahimélec xiiñiʼ Ahitub, ne bieegube ca xpinni David. 21 Para gudxi Abiatar David: «Biiti Saúl ca sacerdote stiʼ Jehová». 22 Ora binadiaga David ni guníʼ Abiatar, rábibe laa: «Cayábecaʼ yaʼ. Ora biiyaʼ nuu Doeg, edomita que raqué, rábecaʼ zábibe ni Saúl. Naa napaʼ donda guti guiráʼ familia stiʼ bixhózeluʼ. 23 Biaana raríʼ. Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ tutiica gacalaʼdxiʼ guuti lii, casi ñaca nuu guti naa. Naa zapaʼ lii».
23 Gudiʼdiʼ si ti tiempu bisendatídxicabe David: «Cucaalú ca filisteu Queilá ne cabáʼnacabe guiráʼ biidxiʼ ni napa ca binni que lu layú* sticaʼ». 2 Para gunabadiidxaʼ David Jehová: «¿Ziaaʼ zitindeniáʼ ca filisteu la?». Para bicabi Jehová laabe: «Guyé, yetindené ca filisteu ne bilá ca binni de Queilá». 3 Ora gunna ca xpinni David ni, rábicaʼ laabe: «Nin né Judá nuunu peru cadxíbinu, ¡laxa peʼ pa chuunu Queilá, chigucáʼlunu ejércitu stiʼ ca filisteu!». 4 Óraque gunabadiidxaʼ David Jehová sti biaje, ne biaje riʼ gudxi Jehová laabe: «Guyé Queilá purtiʼ zacaniáʼ lii guni ganarluʼ ca filisteu». 5 Para biree David ne ca xpinni zecaʼ Queilá ne bicaalúcabe ca filisteu. Biitibe stale de laacaʼ ne zinebe ca maniʼ sticaʼ. Zaqué nga bilá David ca binni de Queilá.
6 Peru dxi bixooñeʼ Abiatar, xiiñiʼ Ahimélec, ne yendá Queilá para chuʼ lade ca xpinni David, zinebe ti efod. 7 De raqué, bisendatídxicabe Saúl: «Nuu David Queilá». Ngue runi guníʼ Saúl: «Maʼ bisaana* Dios laabe lu nayaʼ purtiʼ laapebe biyúbibe chuʼbe ndaaniʼ ti guidxi ni napa puertaʼ ni rideeguné barra, ne qué zanda guxooñelube». 8 De raqué bisendacaa Saúl guiráʼ soldadu stiʼ para chitíndecaʼ, para guiétecaʼ Queilá ne cuʼcaʼ leʼ David ne ca xpinni. 9 Ora gunna David xi cá ique Saúl guni laabe, gúdxibe sacerdote Abiatar: «Dané efod ca raríʼ». 10 Óraque guníʼ David: «Jehová, Dios stiʼ Israel, maʼ gunnaʼ nuu Saúl gueeda Queilá ne pur naa nuube gunitilube guidxi riʼ. 11 ¿Ñee zusaana ca xaíque guidxi* stiʼ Queilá naa lu nabe la? Señor stinneʼ, ¿ñee dxandíʼ nga ni gunnaʼ ca la? ¿Ñee zeeda* Saúl raríʼ la? Jehová, Dios stiʼ Israel, canabaʼ lii guicábiluʼ naa». Para bicabi Jehová laabe: «Dxandíʼ, zeedabe».* 12 Ne gunabadiidxaʼ David laabe: «¿Ñee zusaana ca xaíque stiʼ Queilá naa ne ca xpinneʼ lu náʼ Saúl la?». Para bicabi Jehová laabe: «Zusaanacabe laatu lu nabe».
13 Nagueendaca biree David ne ca xpinni de Queilá —biaʼ xhoopaʼ gayuaa hombre— ne bicachilúcabe gadxé gadxé lugar. Ora gunna Saúl biree David de Queilá, maʼ qué niná nizananda laabe. 14 Bicachilú David lu desiertu, ra nuu ca lugar ra cadi casi zeʼ binni riuu, ne bicachilube lade ca dani ni nuu lu desiertu stiʼ Zif. Neca birá ra biyubi Saúl laabe, peru qué nusaana Jehová laabe lu náʼ Saúl. 15 Ne dxi nuu David Hores, lu desiertu stiʼ Zif, gúnnabe* biree Saúl para guuti laabe.
16 Ca dxi que biree Jonatán, xiiñiʼ Saúl, zeʼ Hores para chiguuyaʼ David, guluube gana David ne gucanebe laa gapa jma confianza Jehová. 17 Ne gúdxibe laa: «Cadi guidxíbiluʼ, qué zadxela bixhozeʼ lii. Zácaluʼ rey stiʼ guidxi Israel, ne nuaaʼ dispuestu gacaniáʼ lii. Ne maʼ nanna bixhozeʼ ni». 18 De raqué bíʼnicabe ti tratu nezalú Jehová. Despué biree Jonatán zeʼ ra lidxi ne biaana David Hores.
19 De raqué gudxiʼbaʼ ca hombre de Zif que, zecaʼ Guibeá, ra nuu Saúl, ne gúdxicabe laa: «Nucachilú David gaxha de laanu, nucachilube Hores, ti lugar ra cadi casi zeʼ binni riuu, lu ti danihuiiniʼ láʼ Hakilá, ni nuu ladu gueteʼ* de Jesimón.* 20 Rey stidu, ora naluʼ guiételuʼ la? biete. Laadu xcuéntadu gusaanadu laabe lu naluʼ». 21 Para ná Saúl rabi laacabe: «Jehová cuʼ ndaayaʼ laatu purtiʼ cayatu naa ne racaláʼdxitu gacanetu naa. 22 Laguni favor laché, lachiyubi paraa peʼ nucachilube, ne tu laa biʼyaʼ nuube raqué, purtiʼ huayábicabe naa nabé nexhenabe. 23 Laguyubi chaahuiʼ paraa nucachilube, ne ora maʼ nánnatu paraa nuube laguibiguetaʼ ra nuaaʼ. Óraca ziniáʼ laatu, ne pa nuube ndaaniʼ guidxi riʼ, zuyubeʼ laabe lade guiráʼ ca familia stiʼ Judá».
24 Para guzániru ca hombre que lu Saúl ne biguétacaʼ Zif. Peru David ne ca xpinni la? nucachilucaʼ Arabá, lu desiertu stiʼ Maón, ni nuu ladu gueteʼ de Jesimón. 25 Despué yendá Saúl ne ca xpinni para guyúbicaʼ laabe. Ora gunna David ni, guyebe lu desiertu stiʼ Maón ne bicaachilube lade caadxi guié naroʼbaʼ. Ora gunna Saúl paraa nuube, guzananda laabe lu desiertu stiʼ Maón. 26 Cueʼ dani que nuu David ne ca xpinni ora yendá Saúl sti ladu dani que. Ngue runi nagueenda biree David de raqué ne bilá nugaanda Saúl ne ca xpinni laabe. 27 Peru yendá ti hombre ra nuu Saúl ne gudxi laabe: «¡Caquiiñeʼ guibiguétaluʼ nagueenda! ¡Cucaalú ca filisteu xquídxinu!». 28 Ngue runi maʼ qué nizananda Saúl David ne zeʼ zigucaalú ca filisteu. Ne gulee lácabe lugar que Guié ra Bixélecabe.
29 De raqué biree David zeʼ zigucachilú ca lugar ra cadi casi zeʼ binni riuu ni nuu En-Guedí.
24 Ora biguetaʼ Saúl de yetindené ca filisteu, gúdxicabe laa: «Nuu David lu desiertu stiʼ En-Guedí».
2 Ngue runi biree Saúl ziné chonna mil soldadu ni jma nanna tinde de guidxi Israel ziyúbicaʼ David ne ca xpinni lade caadxi guié dani naroʼbaʼ ra rizá chiva guiʼxhiʼ. 3 De raqué yendá Saúl guriá ti neza ra nuu caadxi currá de guié ra riuu dendxuʼ. Raqué nuu ti cueva, ne guyuube ndaanini para chebe bañu. Peru ni qué gánnabe nga ndaaniʼ cueva que zuba David ne ca xpinni. 4 Para ná ca xpinni David rábicaʼ laa: «Yannadxí Jehová peʼ cayabi lii: “Biiyaʼ, raríʼ nuu enemigu stiluʼ. Cudieeʼ laabe lii para gúniluʼ laabe ni gápaluʼ gana”». Ngue runi chaahuidugá biasa David bidxiña ra nuu Saúl ne bigá ti ndaa xhábabe.* 5 Peru despué bichiiñaʼ xquendabiaaniʼ David laa purtiʼ bigá ti ndaa xhaba Saúl. 6 Para gudxi David ca xpinni: «Qué zanda diʼ guneʼ ndiʼ señor stinneʼ, purtiʼ Jehová peʼ gulí laabe. Ne cumu nannaʼ modo ruuyaʼ Jehová ca cosa ca la? qué ziuu dxi gunenaʼyaʼ binni ni maʼ gulí Jehová». 7 Pur ca diidxaʼ ni guníʼ David, bicueezabe* ca hombre que, ne qué nudiibe lugar ñuninacaʼ Saúl. De raqué biree Saúl ndaaniʼ cueva que ne zeʼ.
8 Para biree David ndaaniʼ cueva que ne bicaa rídxibe Saúl: «¡Rey stinneʼ!». Ora bidxiguetalú Saúl, bizuxibi David dede gudixhe ique layú. 9 Para gunabadiidxaʼ David Saúl: «¿Xiñee cayuni creluʼ ca binni ni caníʼ “Nuu David guuti lii” pue? 10 Yannadxí, lii piouʼ* cayuuyaluʼ ximodo bisaana Jehová lii lu nayaʼ ndaaniʼ cueva ca. Ne gúdxicabe naa guuteʼ lii. Peru biaʼyaʼ lii ne rabeʼ: “Qué zunenaʼyaʼ señor stinneʼ, purtiʼ Jehová peʼ gulí laabe”. 11 Bixhozeʼ, ¿maʼ biiyaluʼ lari naazeʼ riʼ la? bigayaʼ ni de lu xhábaluʼ. Ora bigayaʼ ni, ñanda ñuuteʼ lii, peru qué ninaʼyaʼ ñuneʼ ni. Yanna maʼ bidiiluʼ cuenta qué racalaʼdxeʼ gunenaʼyaʼ lii nin gucaaluáʼ lii. Qué huacheeniaʼ lii. Peru lii canayúbiluʼ naa para guutiluʼ naa. 12 Jehová guni juzgar tu tobi de laanu cayuni ni jneza. Ne Jehová guquixe lii ni nuuluʼ gúniluʼ naa. Purtiʼ naa cadi lica cá iqueʼ gunenaʼyaʼ lii. 13 Casi ná proverbio* yooxhoʼ que, “De ca binni malu riree guendaquéiquiiñeʼ”. Nga runi naa qué zunenaʼyaʼ lii. 14 ¿Tuu nga ni racalaʼdxiʼ rey stiʼ Israel guinaazeʼ pue? ¿Tuu nga canazanándaluʼ? Naa la? peru pa naa nacaʼ casi ti biʼcuʼ ni maʼ guti ne casi ti biiu ni qué risaca gastiʼ yaʼ. 15 Jehová guni juzgar naa ne lii para guʼyaʼ tu cayuni ni jneza. Zuuyaʼ chaahuibe ni cazaaca riʼ ne zuni defenderbe naa. Zúnibe justicia ne zulabe naa de lu naluʼ».
16 Ora biluxe guníʼ David ca diidxaʼ riʼ, gunabadiidxaʼ Saúl laabe: «David, xiiñeʼ, ¿ñee lii nga la?». Óraque bicaa Saúl ti ridxi nadipaʼ cayuunaʼ. 17 Ne ná Saúl rabi David: «Jneza ni cayúniluʼ, purtiʼ gúcaluʼ nachaʼhuiʼ né naa, peru naa cadi jneza ni cayuneʼ lii, purtiʼ feu modo cayuneʼ tratar lii. 18 Peru cayuuyaʼ bialuʼ naa, purtiʼ qué ninaluʼ ñuutiluʼ naa, nécaxa bisaana Jehová naa lu naluʼ. 19 Lácaxa nuu binni rudii lugar guxoñelú enemigu stiʼ pa gueeda guiábabe lu náʼ. Jehová quixeʼ lii ni bíʼniluʼ pur naa yannadxí. 20 Nannaʼ dxicheʼ zácaluʼ rey ne xadxí zuni mandarluʼ guidxi Israel. 21 Yanna, canabaʼ lii guni jurarluʼ pur Jehová qué zunitiluluʼ familia stinneʼ ora maʼ qué guinneʼ. Biʼniʼ jurar naa qué zuxhialuʼ* laʼyaʼ lade familia stiʼ bixhozeʼ». 22 Para biʼniʼ jurar David guiráʼ ni gudxi Saúl laa. Despué de ngue biree Saúl zibíʼ ra lidxi ne David ne ca xpinni biguétacaʼ ra nucachilucaʼ.
25 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, guti Samuel. Ne guidubi naca guidxi Israel bidagulisaacaʼ para gúʼnacaʼ ne bicaachicaʼ laabe Ramá, ra lídxibe. De raqué biree David zeʼ lu desiertu stiʼ Parán.
2 Ca dxi que, bibani ti hombre ricu ndaaniʼ guidxi Maón ne nápabe ca maniʼ stibe ndaaniʼ guidxi Carmelo.* Nápabe chonna mil dendxuʼ ne ti mil chiva. Ne tiempu que, laabe ne ca xpínnibe cugácabe guichaladi ca dendxuʼ stibe ndaaniʼ guidxi Carmelo. 3 Nabal láʼ hombre riʼ, zabe de familia stiʼ Caleb ne xheelabe láʼ Abigaíl. Naca Abigaíl ti gunaa nuu xpiaaniʼ ne sicarú, peru xheelabe Nabal nabé naguidxi ladxidóʼ ne runi cosa malu. 4 Dxi nuu David lu desiertu, gúnnabe cugá Nabal ne ca xpinni guichaladi ca dendxuʼ stiʼ. 5 Ngue runi gudxi David chii de ca xpinni: «Laché guidxi Carmelo, laguyubi Nabal ne lagabi laabe canabadiidxaʼ David ximodo nuube. 6 Lagabi laabe: “Gupa guendariuudxí ne bibani xadxí. Cuʼ ndaayaʼ Dios familia stiluʼ ne guiráʼ ni nápaluʼ. 7 Maʼ gunnaʼ cugaluʼ guichaladi ca dendxuʼ stiluʼ. Biaʼ dxi guyuu ca pastor stiluʼ ládedu ndaaniʼ guidxi Carmelo, qué nuchiichidu laacabe ne guirutiʼ ñaxha laacabe gastiʼ. 8 Gunabadiidxaʼ ca xpínniluʼ, laacabe zábicabe lii. Nga runi canabaʼ lii guidxagaluluʼ ca xpinneʼ, purtiʼ galán ca dxi bedandadu riʼ. Canabaʼ lii gudiiluʼ ca xpinneʼ ne xiiñiluʼ David intiica cosa ni nápaluʼ”».
9 Para biree ca xpinni David zecaʼ* ra nuu Nabal ne gúdxicaʼ laabe guiráʼ ni gudxi David laacaʼ. Biluxe guniʼsícabe, 10 ná Nabal rabi ca xpinni David: «¿Tuu nga David ca yaʼ? ¿Tuu nga ná xiiñiʼ Jesé ca naca pue? Ca dxi riʼ, stale mozo cusaana xpixuaanaʼ. 11 Maʼ guleechuaʼ pan, nisa ne beela para ca ni cugá guichaladi ca dendxuʼ stinneʼ, ¿xiñee gudieeʼ ni ca hombre ca pa nin qué lica gannaʼ padé zeedacaʼ?».
12 Para biguetaʼ ca hombre que ra nuu David ne gúdxicaʼ laabe xi guiráʼ guníʼ Nabal. 13 Oraqueca ná David rabi ca xpinni: «¡Cada tobi guicaa espada stiʼ!». Ngue runi cada tobi gucuaa espada stiʼ, dede né David. Biaʼ tapa gayuaa hombre ziné* laabe, ne biaʼ chupa gayuaa hombre biaanacaʼ cayápacaʼ ca cosa stícabe.
14 Laga cazaaca ndiʼ, guyé ti mozo stiʼ Nabal ra nuu Abigaíl, xheelaʼ Nabal, ne gúdxibe laa: «Dede lu desiertu beeda caadxi hombre ni biseendaʼ David, ne gunábacabe cuʼ Dios ndaayaʼ señor stinu, peru nabé feu modo gudindené señor stinneʼ laacabe. 15 Nabé nachaʼhuiʼ guca ca hombre ca né laadu. Qué ñuu hora ñúnicabe laadu xiixa ne guirutiʼ ñaxha laadu xiixa biaʼ tiempu guyuʼdu lu ca layú ca. 16 Beeda gácabe casi ti muru para laadu ridxíʼ ne huaxhinni. Gúpacabe laadu biaʼ tiempu yegápadu dendxuʼ ne chiva lu ca layú ca. 17 Yanna guníʼ ique xi gúniluʼ. Purtiʼ nannaʼ zeeda stale cosa malu luguiáʼ señor stinu ne luguiáʼ ca ni nabeza ra lídxibe. Ne cumu qué iquiiñeʼ hombre riʼ la? guirutiʼ zanda guiniʼné laa».
18 Oraqueca gucuaa Abigaíl chupa gayuaa pan, chupa jarra naroʼbaʼ de vinu, gaayuʼ dendxuʼ ni maʼ guca preparar para gaca guendaró, gaayuʼ sea* de biidxiʼ ni maʼ biguii, ti gayuaa torta de pasa ne chupa gayuaa torta de duʼgaʼ* ni bicuiidxicabe, ne bidxiibabe guiráʼ ni deche caadxi burru. 19 Óraque gúdxibe ca mozo stibe: «Lasániru, nagasi maʼ nandáʼ laatu». Peru qué ñábibe Nabal xheelabe xi cayúnibe.
20 Laga zedayétebe cueʼ dani que ne dxíʼbabe burru stibe, laaca zedayete David ne ca xpinni ne bidxagalucaʼ laabe. 21 Peru guidubi neza que zeeda guiníʼ David: «Pur gana si gupaʼ guiráʼ cosa napa hombre riʼ lu desiertu. Guirutiʼ ñaxha laabe xiixa ne yanna, lugar de ñacanebe naa, biaa ni cayúnibe. 22 Pa guixíʼ siadóʼ caʼruʼ guuteʼ Nabal ne ca hombre* ni naca xpínnibe, xcuenta Dios guni castigar ca enemigu stinneʼ».*
23 Ora biʼyaʼ Abigaíl David, nagueendaca biete deche burru stiʼ, bizuxíbibe nezalú David dede gudixhe íquebe layú. 24 De raqué bidxíñabe xañee David ne gúdxibe laa: «Señor stinneʼ, bigaaniʼ donda ca luguiaʼyaʼ, canabaʼ lii gudiiluʼ lugar guiniéʼ. Bicaadiaga ni chitidxeʼ lii, señor stinneʼ. 25 Señor stinneʼ, canabaʼ lii cadi gulábiluʼ ni guiníʼ Nabal. Qué iquiiñeʼ hombre ca, biaʼsi peʼ gulee lácabe laabe Nabal,* purtiʼ nahuátibe. Dxandíʼ peʼ la? señor stinneʼ, qué ñuuyaʼ diaʼ ora guyé ca hombre biseendaluʼ. 26 Nga runi, señor stinneʼ, cayabeʼ lii nezalú Jehová ne nezaluluʼ, Jehová nga cucueeza lii para cadi guquíxeluʼ ni biʼniʼ ca binni riʼ lii ne cadi gaʼniʼ donda íqueluʼ pur guxhiiluʼ rini stícabe. Guiráʼ ni guizaaca Nabal, nga ca guizaaca ca enemigu stiluʼ ne guiráʼ ca ni racalaʼdxiʼ guniná lii. 27 Yanna, señor stinneʼ, bidii lugar guicaa ca xpínniluʼ regalu riʼ,* purtiʼ zeedaniáʼ ni para laacaʼ. 28 Canabaʼ lii gutiidiláʼdxiluʼ naa pa bicheeniaʼ lii. Señor stinneʼ, nannaʼ zacané Jehová lii para guni mandar ca xiiñiluʼ xadxí. Purtiʼ ritíndeluʼ lu ca guerra stiʼ Jehová, ne biaʼ dxi nabániluʼ qué huayúniluʼ xiixa cosa malu. 29 Señor stinneʼ, ora sananda tuuxa lii ne gacalaʼdxiʼ guuti lii la? Jehová, Dios stiluʼ, zapa xquendanabániluʼ, casi rapa binni xiixa risaca ndaaniʼ ti bolsa. Peru zusáʼbibe xquendanabani ca enemigu stiluʼ zitu, casi rusáʼbicabe ti guié né ti guixhe bixeendaʼ. 30 Ne ora maʼ biʼniʼ cumplir Jehová guiráʼ cosa galán biʼniʼ prometer lii ne guni lii xaíque stiʼ guidxi Israel la? 31 qué ziuubaʼ ladxidoʼloʼ ne qué zaca arrepentirluʼ pur biquíxeluʼ ni bíʼnicabe lii ne pur bixhiiluʼ rini.* Ora cuʼ Jehová ndaayaʼ lii, bietenalaʼdxiʼ de naa, señor stinneʼ».
32 Óraque ná David rabi Abigaíl: «¡Guisaca Jehová, Dios stiʼ Israel, ni biseendaʼ lii yannadxí para gueeda guidxagaluluʼ naa! 33 ¡Dios cuʼ ndaayaʼ lii, purtiʼ nabé nuu xpiaaniluʼ! Ne purtiʼ bicueezaluʼ naa de nuquixeʼ ni bíʼnicabe naa ne qué nuxhieeʼ rini. 34 Casi peʼ nabani Jehová, Dios stiʼ Israel, —ni bilá lii lu nayaʼ—, pa qué ñaca puraluʼ ñeeda guiníʼneluʼ naa la? nin ti xpinni Nabal* qué nirá gueelaʼ guixíʼ siadóʼ». 35 Ne óraque, gucuaa David ni beedanebe que ne gudxi laabe: «Biguetaʼ ra lídxiluʼ ne gupa guendariuudxí. Maʼ bicaadiagaʼ guiráʼ ni gúdxiluʼ naa ne zuneʼ ni canábaluʼ naa».
36 Despué, biguetaʼ Abigaíl ra nuu Nabal, nuu hombre riʼ ra lidxi cayuni ti guendaró especial casi runi ti rey. Nayecheʼ nuu ladxidóʼ Nabal ne naxudxi dxeʼ. Ngue runi qué niná Abigaíl ñabi laabe gastiʼ dede sti dxi que. 37 Ora birá gueelaʼ, ne maʼ cadi naxudxi Nabal, gudxi xheelabe laabe xi guiráʼ bizaaca. Óraque, biaʼ que nibezadxí si ladxidoʼbe, ne bichongabe casi ti guié. 38 Gudiʼdiʼ si chii gubidxa, bidii Jehová lugar gatiʼ Nabal.
39 Ora gunna David maʼ guti Nabal, guníʼ: «¡Guisaca Jehová! Neca bisituí Nabal luaʼ, peru biʼniʼ defender Jehová naa. Bicueezabe naa de guneʼ ti cosa malu ne biquíxebe Nabal guiráʼ ni gunabaʼ para naa». De raqué biseendaʼ David tu chitidxi Abigaíl nápabe gana guichaganabe laa. 40 Ora yendá ca xpinni David ndaaniʼ guidxi Carmelo, gúdxicaʼ Abigaíl: «Biseendaʼ David laadu gueedayúbidu lii purtiʼ nápabe gana guichaganabe lii». 41 Oraqueca bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú ne guniʼbe: «Raríʼ nuaaʼ, nuaaʼ dispuesta gacaʼ xcriada señor stinneʼ, ne quiibeʼ ñee ca xpínnibe». 42 Casi biluxe guníʼ Abigaíl, biasa ne gudxiʼbaʼ burru stiʼ ne zinanda gaayuʼ criada stibe laabe a pie, zinécabe ca xpinni David, ne despué bichaganabe laa.
43 Peru maca bichaganáʼ David ti gunaa de Jezreel láʼ Ahinoham. Ne guiropa gunaa riʼ gúcacaʼ xheelabe.
44 Neca maʼ bichaganáʼ David Mical, xiiñiʼ Saúl, peru bicheelaʼ Saúl laabe Paltí, xiiñiʼ Lais, ti hombre de Galim.
26 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, guyé ca hombre de Zif Guibeá ne gúdxicaʼ Saúl: «Nucachilú David lu loma stiʼ Hakilá, frente de Jesimón».* 2 Ngue runi bietené Saúl chonna mil soldadu ni jma nanna tinde de guidxi Israel lu desiertu stiʼ Zif para guyúbicaʼ David. 3 Gudixhe Saúl campamentu stiʼ guriá ti neza, lu loma stiʼ Hakilá, frente de Jesimón. Ne cumu lu desiertu que nabeza David la? binadiágabe zeeda Saúl zeedayubi laabe. 4 Ngue runi biseendaʼ David caadxi xpinni para chiguuyaʼ pa dxandíʼ ngue nuu Saúl lu desiertu que. 5 De raqué guyé David dede ra naguixhe Saúl campamentu stiʼ, ne biiyabe paraa nisiaasiʼ Saúl ne paraa nisiaasiʼ xaíque stiʼ ejércitu stiʼ, Abner xiiñiʼ Ner. Nisiaasiʼ Saúl galaa campamentu que, ne guidubi vuelta de laa nexheʼ ca soldadu stiʼ. 6 Óraque gunabadiidxaʼ David Ahimélec, hitita que, ne Abisái xiiñiʼ Zeruyá, biʼchiʼ Joab: «¿Tu chiné naa ra nuu campamentu stiʼ Saúl?». Para bicabi Abisái: «Naa chiniáʼ lii». 7 Neca nacahui purtiʼ maʼ huaxhinni, gunda yendá David ne Abisái ra nuu campamentu que. Yendácabe Saúl nisiaasiʼ ne daabi lanza stiʼ layú, cueʼ ique. Abner ne ca soldadu que la? néxhecaʼ guidubi vuelta de laabe.
8 Para ná Abisái rabi David: «Yannadxí Dios peʼ cusaana enemigu stiluʼ lu naluʼ. Bidii lugar naa gutaabeʼ laabe layú né lanza riʼ. Ti biaje si zuneʼ ni, maca biiteʼ laabe». 9 Peru ná David rabi Abisái: «Qué chiguninaluʼ laabe. Guirutiʼ zanda guniná binni ni maʼ gulí Jehová sin gaʼniʼ donda ique». 10 Ne laaca guníʼ David: «Casi peʼ nuu Jehová, Jehová peʼ guuti laabe o laaca si zedandá dxi zátibe cásica rati guiráʼ binni o zándaca guuticabe laabe lu xiixa guendaridinde. 11 Cumu maʼ nannaʼ ximodo ruuyaʼ Jehová ca cosa ca la? ¡nin que ziuu dxi gunenaʼyaʼ binni ni maʼ gulí Jehová! Nga runi gucuaa lanza stibe ne jarra nisa ca ne chuu». 12 Óraque gucuaa David lanza que ne jarra nisa ni zuhuaa cueʼ ique Saúl, ne bireecabe de raqué. Guirutiʼ ñuuyaʼ laacabe ne guirutiʼ ñanna pa guyécabe raqué. Guiráʼ ca soldadu que nisiaasicaʼ. Guirutiʼ nibani purtiʼ bidii Jehová lugar guicá bacaandaʼ laacabe. 13 De raqué gudiʼdiʼ David ndaaniʼ ti valle* ne gudxiʼbaʼ ique ti dani, zitu de ra nuu Saúl ne ca xpinni.
14 Ne raqué bicaa ridxi David ca soldadu que ne bicaa rídxibe Abner xiiñiʼ Ner: «¡Abner! ¡Canieniáʼ lii!» Para bicabi Abner laabe: «¿Tuu nga cucaa ridxi rey stinneʼ zacá pue?». 15 Para ná David rabi Abner: «¿Cadi naluʼ hombre lii la? Gastiʼ stobi casi lii ndaaniʼ guidxi Israel. Yanna, ¿xiñee qué ñatanaluʼ para ñápaluʼ rey stiluʼ pue? Purtiʼ nin ñánnaluʼ guyuu ti soldadu ndaaniʼ campamentu ca para guuti laabe. 16 Qué ñúniluʼ xhiiñaluʼ. Casi peʼ nuu Jehová, naquiiñeʼ gátitu, purtiʼ qué ñápatu señor stitu, hombre ni maʼ gulí Jehová. ¡Gudxi naa! ¿Paraa nuu lanza stibe ne jarra nisa zuhuaa cueʼ íquebe que?».
17 Óraque binibiáʼ Saúl stidxi David ne ná rabi laabe: «David, xiiñeʼ, ¿ñee lii nga la?». Para bicabi David laabe: «Ajaʼ, naa ndiʼ, rey stinneʼ». 18 Ne guníʼ: «Señor stinneʼ, ¿xiñee canazanándaluʼ naa pue? ¿Xi bineʼ? ¿Paraa bicheeʼ? 19 Rey stinneʼ, canabaʼ lii gucaadiágaluʼ naa. Pa Jehová cucaa lii sanándaluʼ naa, zudieeʼ laabe ti ofrenda de biidxiʼ* para guicaabe.* Peru pa hombre cucaa lii gúniluʼ ni la? guni castigar Jehová laacabe. Purtiʼ maʼ guládxicabe naa ne maʼ bixhélecabe naa de xquidxi Jehová. Casi ñaca ñábicabe naa “¡Guyé, yeguni adorar xcaadxi dios!”. 20 Yanna canabaʼ lii cadi guixii rini stinneʼ zitu de nezalú Jehová. Rey stinneʼ, zeedaluʼ casi ñaca canazanándaluʼ ti biuu, casi ñaca nuuluʼ guinaazeluʼ ti pájaru guiʼxhiʼ».*
21 Para ná Saúl rabi laabe: «Maʼ bicheeʼ. Biguetaʼ, David, xiiñeʼ, maʼ qué zuneʼ diaʼ lii gastiʼ, purtiʼ yannadxí bisihuínniluʼ rusisácaluʼ xquendanabaneʼ. Ti guendahuati ndiʼ cayuneʼ. Ne nannaʼ cadi jneza ni». 22 Para bicabi David laabe: «Raríʼ nuu lanza stiluʼ, rey. Biseendaʼ tobi de ca xpínniluʼ gueedacaa ni. 23 Maʼ Jehová quixe ca ni runi ni jneza ne ca ni ruzuubaʼ stiidxaʼ. Purtiʼ, neca bisaana Jehová lii lu nayaʼ yannadxí, qué ñunenaʼyaʼ hombre ni maʼ gulí Jehová. 24 Cásica bisisacaʼ xquendanabániluʼ, zaqueca gusisaca Jehová xquendanabaneʼ. Ne gulabe naa de intiica guendanagana». 25 Óraque gudxi Saúl laabe: «Dios cuʼ ndaayaʼ lii, David, xiiñeʼ. Zúniluʼ stale cosa ne zareendú guiráʼ ni gúniluʼ». De raqué biree David zeʼ, ne Saúl la? biguetaʼ ra lidxi.
27 Peru guníʼ ique David: «Ziuu dxi zuuti Saúl naa. Mejor chaaʼ xquidxi ca filisteu. Ti cadi guyubi Saúl naa guidubi naca ndaaniʼ guidxi Israel ne cadi guinaazebe naa». 2 Ngue runi guyé David ne xhoopaʼ gayuaa xpinni ra nuu Akís, xiiñiʼ Maoc, rey stiʼ Gat. 3 Ne biaananebe ca xpínnibe ndaaniʼ guidxi Gat, ra nuu Akís, cada tobi né familia stiʼ. Biaanané David guiropaʼ xheelaʼ raqué: Ahinoam de guidxi Jezreel ne Abigaíl de guidxi Carmelo, viuda stiʼ Nabal. 4 Ora gúdxicabe Saúl yegucachilú David ndaaniʼ guidxi Gat, maʼ qué nizananda laabe.
5 Despué gudxi David Akís: «Pa naluʼ la? bidii lugar chindezaʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxihuiiniʼ ca. Purtiʼ, ¿tuu ndiʼ nacaʼ para cuezaniáʼ lii ndaaniʼ ti guidxi naroʼbaʼ ra runi mandar ti rey?». 6 Ngue runi bidii Akís laabe guidxi Ziclag dxi que. Nga runi dede yanna stiʼ ca rey stiʼ Judá guidxi Ziclag.
7 Biaʼsi ti iza ne tapa beeu guleza David ndaaniʼ tobi de ca guidxihuiiniʼ stiʼ ca filisteu. 8 Cumu nabeza David ne ca xpinni lu ca layú ni nuu neza zécabe Telam hasta Sur ne dede ra nuu ca layú stiʼ Egipto la? riécabe ritindenécabe ca guesurita, ca guirzita ne ca amalequita. 9 Ora rié David ritindené laacabe, ruuti pareju, hombre ne gunaa. Peru riaananebe dendxuʼ, vaca, burru, camellu ne lari stiʼ ca binni que. Despué ribiguétabe ra nuu Akís. 10 Ne rinabadiidxaʼ Akís laabe: «¿Paraa yegucaaluluʼ yannadxí?». Óraque rabi David laabe: «Ladu gueteʼ* de Judá», o «Ladu gueteʼ de ca layú stiʼ ca jerahmeelita», o «Ladu gueteʼ de ca layú stiʼ ca quenita». 11 Ruuti David guirácabe, hombre ne gunaa, ti cadi chinécabe laacaʼ Gat, purtiʼ riníʼ: «Ti cadi chuʼ tu laa guiníʼ “ndiʼ ne ndicaʼ biʼniʼ David”». (Ngue nga costumbre gúpabe biaʼ dxi gulézabe ndaaniʼ tobi de ca guidxihuiiniʼ stiʼ ca filisteu). 12 Ne cumu runi cré Akís guiráʼ ni rabi David laa la? guníʼ ique: «Seguru yanna maʼ ribixhilaʼdxiʼ guidxi Israel laabe, nga runi siempre zúnibe xhiiñaʼ».
28 Ca dxi que, bisendacaa ca filisteu ca soldadu sticaʼ para chitindenecaʼ guidxi Israel. Ngue runi gudxi Akís David: «Maca nánnaluʼ, lii ne ca xpínniluʼ zinetu naa lu guerra riʼ». 2 Ora binadiaga David ni guniʼbe, gudxi laabe: «Señor stinneʼ, maʼ nánnaluʼ xi chiguneʼ». Óraque ná Akís rabi laabe: «Nga runi maʼ gulieeʼ lii para gápaluʼ naa guiráʼ dxi».*
3 Para tiempu riʼ maʼ guti Samuel ne bicaachicabe laabe Ramá, xquídxibe, ne guidubi naca guidxi Israel guyuu triste. Ne laaca maʼ gulee Saúl de ndaaniʼ guidxi que guiráʼ ca ni ná riniʼné gueʼtuʼ ne ca ni runi adivinar.
4 Bidxiña si ca filisteu, bireecaʼ zecaʼ Sunem ne raqué gudíxhecaʼ campamentu sticaʼ. Ngue runi laaca bisendacaa Saúl ca soldadu stiʼ guidxi Israel ne gudíxhecaʼ campamentu sticaʼ Guilboa. 5 Ora biʼyaʼ Saúl campamentu stiʼ ca filisteu, guizáʼ bidxibi ne bizulú bipapa ladxidóʼ. 6 Neca gunabadiidxaʼ Saúl Jehová, peru qué niquiiñeʼ Jehová nin ti bacaandaʼ, nin Urim ne nin ca profeta para guicabi laabe. 7 Últimu la? biʼniʼ mandar Saúl ca mozo stiʼ: «Laguyubi tuuxa ni riniʼné ca gueʼtuʼ. Napaʼ gana guinabadiidxaʼ laabe xiixa». Para ná ca mozo stibe rabi laabe: «Nuu ti gunaa ndaaniʼ guidxi En-Dor ni ná riniʼné gueʼtuʼ».
8 Para gucu Saúl sti clase lari, ti cadi gunibiáʼcabe laa, ne huaxhinni que bireenebe chupa de ca xpínnibe zécabe ra nuu gunaa que. Para rábibe gunaa que: «Canabaʼ lii guiníʼneluʼ ca espíritu ne gábiluʼ naa xi chiguizaaca. Naa gabeʼ lii tu guiníʼneluʼ». 9 Para bicabi gunaa que laabe: «Lii ca nánnaluʼ xi biʼniʼ Saúl, guládxibe ca ni riniʼné gueʼtuʼ ne ca ni runi adivinar de ndaaniʼ guidxi riʼ. Yanna, ¿xiñee zeeduʼ ra nuaaʼ pue? ¿Ñee nuuluʼ guuticabe naa la?». 10 Para biʼniʼ jurar Saúl laabe pur Jehová: «¡Casi peʼ nuu Jehová, guirutiʼ tu zaníʼ xi chigúniluʼ!». 11 Óraque ná gunaa que rabi laabe: «¿Tu racaláʼdxiluʼ guinieniáʼ?». Para rábibe laa: «Guniʼné Samuel». 12 Ora biʼyaʼ gunaa que «Samuel»,* bicaa ti ridxi ne rabi Saúl: «¿Xiñee gudxíteluʼ naa pue? ¡Saúl lii, ¿njaʼ?!». 13 Para ná rey Saúl rabi laabe: «Cadi guidxíbiluʼ. Gudxi naa, ¿xi cayuuyaluʼ?». Para bicabi gunaa que laabe: «Cayuuyaʼ tuuxa ziree de ndaaniʼ yu. Ruluiʼbe ti dios». 14 Óraque gunabadiidxaʼ Saúl laabe: «¿Ximodo laabe yaʼ?». Para bicabi gunaa que Saúl: «Ti binnigola laabe ne nácube ti lari ziuulaʼ sin manga». Ora bidii Saúl cuenta «Samuel» ngue cayuuyaʼ gunaa que, oraqueca bizuxibi dede gudixhe ique layú.
15 Para gunabadiidxaʼ «Samuel» Saúl: «¿Xiñee bicaaluʼ naa guendaʼ ra nuuluʼ?». Óraque ná Saúl rabi laabe: «Purtiʼ maʼ qué guidxelaʼ xi guneʼ. Cucaalú ca filisteu naa ne maʼ bisaana Dios naa ne maʼ qué nabe iquiiñebe ca profeta stibe ne nin ti bacaandaʼ para guicábibe naa. Nga runi biseendacaaʼ lii para gábiluʼ naa xi naquiiñeʼ guneʼ».
16 Para ná «Samuel» rabi laabe: «Yanna, ¿xiñee canabadiidxaluʼ naa pa nánnaluʼ maʼ bidxiideche Jehová lii ne nácaluʼ enemigu stibe yaʼ? 17 Zuni Jehová guiráʼ ni gudxi naa guinieeʼ: Zaxha Jehová lii reinu stiluʼ ne zudiibe ni stobi, zudiibe ni David. 18 Qué nuzuubaluʼ stiidxaʼ Jehová ne qué nunitiluluʼ ca amalequita, ca ni bichiichi laabe. Nga runi yannadxí cudii Jehová lugar guizaacaluʼ guiráʼ ndiʼ. 19 Laaca zudii Jehová lugar guiábaluʼ lii ne guidxi Israel lu náʼ ca filisteu. Guixíʼ lii ne ca xiiñiluʼ zedanándatu naa. Ne laaca zudii Jehová lugar guiaba ejércitu stiʼ guidxi Israel lu náʼ ca filisteu».
20 Oraqueca biaba Saúl layú. Guizáʼ bidxíbibe pur guiráʼ ni gudxi «Samuel» laabe. Ne cumu qué ñobe guidubi dxi ne guidubi gueelaʼ la? maʼ qué gápabe stipa. 21 Ora bidxiña gunaa que ra nuu Saúl ne biʼyaʼ modo nuube, gudxi laabe: «Señor stinneʼ, maʼ bineʼ ni gunábaluʼ naa, dede qué ñaʼyaʼ xpidaʼ ne bineʼ ni gúdxiluʼ naa. 22 Yanna, señor stinneʼ, bicaadiaga naa, gudó ti ndaa pan riʼ para gápaluʼ stipa ne guni huantarluʼ neza». 23 Peru qué ninabe ne guniʼbe: «Qué zahuaʼ diaʼ gastiʼ». Peru, cumu cá gunaa que tema lube ne ca xpínnibe laaca cayábicaʼ laabe gobe xiixa la? bíʼnibe ni nacaʼ. Biásabe layú que ne guribe ruaa cama. 24 Napa gunaa que ti yuzehuiiniʼ naróʼ ra lidxi, ngue runi nagueendaca biitibe laame. Laaca gucuaabe harina, biguuchanabe ni ne bíʼnibe pan sin levadura. 25 Para bidiibe ni gudó Saúl ne ca xpinni. Ne gueelaʼ queca bireecaʼ zecaʼ.
29 Para bisendacaa ca filisteu guiráʼ ca soldadu sticaʼ ndaaniʼ guidxi Afec, ne ca israelita que naguíxhecaʼ campamentu sticaʼ cueʼ ti lugar ra rindani nisa ni nuu Jezreel. 2 Ziné ca xaíque stiʼ ca filisteu que ca soldadu sticaʼ pur grupu de ti gayuaa ne de ti mil soldadu. Atrá de laacabe nanda Akís, David ne ca xpinni. 3 Peru ca príncipe stiʼ ca filisteu que gunabadiidxacaʼ: «¿Xi cayuni ca hebreu ca raríʼ pue?». Para ná Akís rabi laacabe: «David nga, mozo stiʼ rey Saúl de guidxi Israel. Biaʼ ti iza o jma de bisaanabe Saúl ne beedabe ra nuaaʼ. Ne dede dxi ca qué huayuuyaʼ gúnibe xiixa cosa malu». 4 Peru guizáʼ bidxiichiné ca príncipe stiʼ ca filisteu que Akís ne gúdxicaʼ laabe: «Guladxi hombre ca de raríʼ, gudxi laabe guibiguétabe guidxi ni bidiiluʼ laabe. Cadi gudiiluʼ lugar chinándabe laanu lu guerra riʼ, cadi málasi ra cadíndenu ca gucaalube laanu. Purtiʼ ni racalaʼdxiʼ hombre riʼ nga chiné ique ca soldadu stinu ra nuu señor stiʼ para guiaana bien né laabe. 5 ¿Ñee cadi David riʼ nga bizeetecabe dxi cuyaacabe ne cayuundacabe:
“Maʼ biiti Saúl mil soldadu,
ne David, jma de chii mil” la?».
6 Ngue runi bisendacaa Akís David ne gúdxibe laa: «Casi peʼ nuu Jehová, naa ruuyaʼ lii casi ti hombre ni runi ni jneza, ne cayecheʼ purtiʼ nuuluʼ lade ejércitu stinneʼ ni cheʼ chitinde, purtiʼ naa qué huayuuyaʼ gúniluʼ xiixa cosa malu dede dxi beedaluʼ ra nuaaʼ. Peru ca xaíque stiʼ ca filisteu riʼ qué gápacaʼ confianza lii. 7 Nga runi, biguetaʼ ne cadi gúniluʼ xiixa ni guchiichi ca xaíque stiʼ ca filisteu». 8 Peru ná David rabi Akís: «¿Xi ga bineʼ yaʼ? Señor stinneʼ, biaʼ tiempu huayuaaʼ ra nuuluʼ, ¿ñee huayuuyaluʼ guneʼ xiixa cosa malu la? Rey stinneʼ, ¿xiñee qué zanda chiniáʼ lii chitindenenu ca enemigu stiluʼ pue?». 9 Para ná Akís rabi David: «Nannaʼ guizáʼ nacháʼhuiluʼ casi ti ángel stiʼ Dios. Peru maʼ gudxi ca príncipe stiʼ ca filisteu naa: “Cadi gudiiluʼ lugar chinándabe laanu ra chitíndenu riʼ”. 10 Nga runi, guixíʼ siadoʼroʼ, ora maʼ zedará gueelaʼ, lii ne ca xpinni señor stiluʼ, ni bedananda lii, laguiasa ne laché».
11 Ngue runi nacándaruʼ biasa David ne ca xpinni para guibiguétacaʼ xquidxi ca filisteu, ne ca filisteu que zecaʼ* Jezreel.
30 Lu guionna gubidxa que yendá David ne ca xpinni ndaaniʼ guidxi Ziclag, peru mápeca yechuu ca amalequita lu ca layú stiʼ Négueb ne laaca yechuucabe Ziclag ne bizaaquicabe ni. 2 Zinécabe guiráʼ ca gunaa ni nuu ndaaniʼ guidxi que, ne guiráʼ ca binni de raqué, dede ni jma nahuiiniʼ hasta ni jma huaniisi. Qué ñuuticabe guirutiʼ peru zinécabe laacaʼ. 3 Ora yendá David ne ca xpinni, biiyacaʼ maʼ bicaaguícabe guidxi que ne zinécabe xheelacaʼ, ca xiiñicaʼ ne ca xiiñidxaapacaʼ. 4 Óraque bizulú David ne ca xpinni cayuunacaʼ. Ne biinacabe stale dede maʼ qué ñápacabe stipa para ñuunarucabe. 5 Laaca zinécabe guiropaʼ xheelaʼ David: Ahinoam de guidxi Jezreel ne Abigaíl, viuda stiʼ Nabal de guidxi Carmelo. 6 Guizáʼ cayuubaʼ ladxidóʼ ca hombre que purtiʼ zinécabe ca xiiñicaʼ ne ca xiiñidxaapacaʼ, ne guníʼ stiidxacaʼ guchacaʼ guié David, ngue runi guizáʼ guyuube xizaa. Peru neca zaqué, biyubi David Jehová, Dios stiʼ, para cuʼ gana laabe.
7 Óraque ná David rabi sacerdote Abiatar, xiiñiʼ Ahimélec: «Dané naa efod que». Ngue runi yecaa Abiatar efod que. 8 Para gunabadiidxaʼ David Jehová: «¿Ñee zinandaʼ ca binni ni guxha guiráʼ stidu la? ¿Zugaandaʼ laacabe la?». Para bicabi Dios laabe: «Guyé, purtiʼ zugaandaluʼ laacabe ne zudxiguétacabe lii guiráʼ ni zinécabe».
9 Nagueendaca biasa David ne ziné xhoopaʼ gayuaa xpinni ne yendacaʼ ra nuu neza nisa stiʼ Besor, ne caadxi de ca xpínnibe biaanacaʼ raqué. 10 Para bireené David tapa gayuaa de ca xpinni, peru chupa gayuaa de laacabe biaanacaʼ raqué purtiʼ guizáʼ maʼ bidxágacaʼ ne maʼ qué zanda tídicaʼ neza nisa stiʼ Besor.
11 De raqué bidxela ca xpínnibe ti egipciu, para yenécabe laa ra nuu David. Ne bidiicabe laa guendaró ne nisa, 12 ne laaca bidiicabe laa chupa torta de pasa ne ti pedazu torta de duʼgaʼ* ni bicuiidxicabe. Casi peʼ gudobe, biguetaʼ stipa stibe, purtiʼ maʼ raca chonna dxi ne chonna gueelaʼ de qué huayobe ne qué huayeʼbeʼ nisa. 13 De raqué gunabadiidxaʼ David laabe: «¿Padé lii? ¿Tu xpixuaanaluʼ?». Para bicabi hombre que laabe: «Egipciu naa ne nacaʼ esclavu stiʼ ti amalequita. Raca chonna gubidxa gucahuaraʼyaʼ, ngue runi bisaana xpixuaanaʼ naa. 14 Laadu nga ca ni yechuu ladu gueteʼ de ca layú stiʼ ca keretita, lu ca layú stiʼ Judá, ne ladu gueteʼ de ca layú stiʼ Caleb, ne bicáʼguidu Ziclag». 15 Ora binadiaga David ni guniʼbe que, gudxi laabe: «¿Ñee zanda chineluʼ naa ra nuu ca ni gulaʼnaʼ stidu la?». Para ná hombre que rabi laabe: «Pa guni jurarluʼ nezalú Dios qué zuutiluʼ naa ne qué zudxiguétaluʼ naa xpixuaanaʼ la? ziniáʼ lii ra nuucabe».
16 Para yené hombre que laabe. Ora yendácabe, biiyacabe caziilaʼdxiʼ ca amalequita lu ca layú que, cayocaʼ ne cayeʼcaʼ. Cayéchecaʼ purtiʼ guizáʼ stale ni gúxhacaʼ ca filisteu ne ca binni de Judá. 17 Málasi bicaalú David laacabe ne gudindené laacabe, bizulúcabe dede nacanda hasta ora bixhinni. Tapa gayuaa hombre si bilá purtiʼ bixoñelucaʼ lu ca camellu sticaʼ ne maʼ guirútiruʼ ñanda nuxoñelú. 18 Guxha David ca amalequita que guiráʼ ni gucuaacaʼ stícabe, dede né guiropaʼ xheelabe. 19 Biguetaʼ guiráʼ cosa stícabe ne guiráʼ ca binni ziné ca amalequita que, dede ni jma nahuiiniʼ hasta ni jma huaniisi. Gucuaacabe guiráʼ stícabe, ca xiiñicabe ne ca xiiñidxaapacabe. Gunda guxha David ca amalequita guiráʼ ni guláʼnacabe sticaʼ. 20 Laaca biaanané David guiráʼ ca dendxuʼ ne vaca stícabe. Ne bisániru ca xpinni David laacame delante de ca maniʼ sticaʼ. Ne nacaʼ: «Stiʼ David guiráʼ ndiʼ».
21 Para biguetaʼ David ra nuu chupa gayuaa hombre ni biaana ra nuu neza nisa stiʼ Besor, ca ni qué ninanda laabe purtiʼ maʼ bidxágacaʼ. Ora bíʼyacabe David, bireecabe zidxagalúcabe laa ne ca hombre ni nanda laa. Ora zidxiña David, gunabadiidxaʼ laacabe ximodo nuucabe. 22 Peru, lade ca hombre ni yené David que, nuu caadxi hombre malu ni qué iquiiñeʼ ne bizulú caniʼcaʼ: «Cumu qué ninácabe ninécabe laanu la? qué zudiʼnu laacabe gastiʼ de ca ni gúxhanu ca binni ca. Guicaacabe xheelacabe ne ca xiiñicabe ne chécabe». 23 Peru óraque ná David rabi laacabe: «Coʼ, bicheʼ caʼ, cadi gúnitu zacá, purtiʼ Jehová nga bidii cani laanu. Laabe nga gúpabe laanu ne gucanebe laanu guni ganarnu ca ni gulaʼnaʼ stinu. 24 ¿Ñee rábitu guiráʼ tu ziuulaʼdxiʼ ni cayúnitu la? Biáʼqueca nga chiguicaa guiratu: ca ni guyé yetinde ne ca ni biaana gupa ca cosa stinu. Biáʼqueca zacaa guiráʼ». 25 Dede dxi que, gudixhe David gácani ti regla, ne beeda gácani ti ley ndaaniʼ guidxi Israel. Ne zacá ruuyacabe ni dede yanna.
26 Ora biguetaʼ David Ziclag, biseendabe caadxi cosa ni gúxhabe ca amalequita ra nuu ca xhamígube, ra nuu ca hombre huaniisi* de Judá. Ne bisendatídxibe laacaʼ: «Cuseendaʼ regalu riʼ* ra nuutu, ni gúxhadu ca enemigu stiʼ Jehová». 27 Biseendabe ni ra nuu ca ni nabeza Betel, ra nuu ca de Ramot ni nuu Négueb,* ra nuu ca de Jatir, 28 ca de Aroer, ca de Sifmot, ca de Estemoa, 29 ne ra nuu ca de Racal. Ne laaca biseendabe ni ra nuu ca hombre huaniisi de ca guidxi stiʼ ca jerahmeelita ne ca guidxi stiʼ ca quenita, 30 ne ra nuu ca de Hormá, ca de Borasán, ne ra nuu ca de Atac, 31 ra nuu ca de Hebrón ne ca ni nabeza ca lugar ra guzá David ne ca xpinni.
31 Ca dxi que cadindené ca filisteu guidxi Israel. Peru bixoñelú ca israelita de ca filisteu ne stale de laacaʼ gúticaʼ lu dani Guilboa. 2 Guizáʼ gaxha guzananda ca filisteu Saúl ne ca xiiñiʼ, ne biiticabe Jonatán, Abinadab ne Malki-Súa, ca xiiñiʼ Saúl. 3 De raqué, nabé feu modo gudindenécabe Saúl. Ora biʼyaʼ ca arqueru que Saúl, bindaacaʼ flecha laabe, gucuani laabe ne guizáʼ gucanabe. 4 Óraque gudxi Saúl hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «Gucuaa espada stiluʼ ne bitaabi ni naa. Purtiʼ qué racalaʼdxeʼ gueeda ca hombre ni qué runi ni ná Dios ca* ne guninacaʼ naa dede guuticaʼ naa». Peru qué niná hombre qué ñuni ni purtiʼ guizáʼ cadxibi. Ngue runi gucuaa Saúl espada stiʼ ne biiti laca laa.* 5 Ora biʼyaʼ hombre que maʼ guti Saúl, gucuaa espada stiʼ ne laaca biiti laa.* 6 Zaqué nga ti dxi si guti Saúl, guionnaʼ xiiñibe, hombre ruaʼ ca xquiibabe ne guiráʼ ca xpínnibe. 7 Ora biʼyaʼ ca israelita ni nuu ndaaniʼ valle* que ne ca ni nabeza gaxha de guiiguʼ Jordán bixooñelú ca hombre de guidxi Israel ne maʼ guti Saúl ne ca xiiñiʼ, bisaanacaʼ ra nabézacaʼ ne bixooñelucaʼ. Despué de ngue beeda ca filisteu ne maʼ laacaʼ gulézacaʼ raqué.
8 Sti dxi que, ora yegaxha ca filisteu ca cosa risaca stiʼ ca hombre ni maʼ guti que, yendácabe Saúl ne guionnaʼ xiiñiʼ, néxhecaʼ maʼ gúticaʼ lu dani Guilboa. 9 Para bigácabe ique Saúl ne gúxhacabe guiráʼ cosa stibe ni yenebe lu guerra,* ne biseendacabe razón ndaaniʼ ca guidxi stiʼ ca filisteu ti gánnacaʼ xi bizaaca, bireeche noticia riʼ lade ca binni que ne dede ndaaniʼ ca yuʼduʼ stiʼ ca bidóʼ stícabe. 10 De raqué gucuaacabe guiráʼ cosa ni yenebe lu guerra ne yesaanacabe cani ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ ca bidóʼ stiʼ Astoret* ne bicaacabe cuerpu stibe lu muru stiʼ Bet-San. 11 Ora gunna ca binni de Jabés-Galaad ni biʼniʼ ca filisteu que Saúl, 12 biree guiráʼ ca soldadu nadipaʼ stiʼ guidxi Jabés-Galaad ne biʼniʼ viajarcaʼ guidubi gueelaʼ para chindétecaʼ cuerpu stiʼ Saúl ne ca xiiñiʼ lu muru stiʼ Bet-San. De raqué biguétacabe Jabés ne raqué bizaaquicabe laacaʼ. 13 Despué bicaachicabe ca dxitaladi Saúl ne ca xiiñiʼ xaʼnaʼ yaga tamarisco ni nuu Jabés ne qué ñócabe gastiʼ* gadxe gubidxa.
O «de Ramá, ti zufita».
O «para guzuxibi nezalú».
Raríʼ caniʼbe de hombre ne gunaa.
Lit. «biseeguʼ Jehová matriz stibe».
O «sti xheelaʼ Elcaná».
O «¿Xiñee nabé naná nuu ladxidoʼloʼ?».
Laca laani nga tabernáculo.
O «maʼ cadi gaca preocuparluʼ».
Riníʼ lá riʼ “lá Dios”.
Biaʼ 22 L. Biiyaʼ apén. B14.
O «cayuneʼ jurar lii, naa nga gunaa».
Lit. «cutiiñeʼ».
Zándaca Elcaná nga bizuxibi.
Lit. «rindisaʼ cachu stinneʼ nezalú Jehová». Biiyaʼ glosario, cachu.
Biiyaʼ glosario.
O «ca ni zirenda ñee».
Lit. «maʼ biguunduʼ».
O “Seol”. Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
O zándaca «de lade guixi».
O zándaca «Zadxibi daata ca ni rucaalú Jehová».
Lit. «Zandísabe cachu stiʼ». Biiyaʼ glosario, cachu.
Biiyaʼ glosario.
Biiyaʼ glosario.
O zándaca «para guindísabe guʼxhuʼ stiʼ ca sacrificiu».
Lit. «ca xiiñiʼ Israel».
Lit. «rulaañetu».
Lit. «ugayaʼ naluʼ ne náʼ».
O «zúnibe ni nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ».
Laca laani nga tabernáculo.
O «stiidxaʼ».
Lit. «zaxidxi diaga».
Lit. «ñabayú».
O «ca hombre ni napa autoridad». Biiyaʼ glosario, ancianu.
Lit. «Xiñee binduuxe Jehová laanu».
O «arca stiʼ pactu». Biiyaʼ glosario, arca stiʼ acuerdu.
O zándaca «galahuiʼ».
O «maʼ cadi raqué nuu íquebe».
Riníʼ lá riʼ “¿paraa zeʼ guendanandxóʼ que?”.
Lit. «ra lidxi».
Lit. «Dagón si».
O «arca stiʼ pactu». Biiyaʼ glosario, arca stiʼ acuerdu.
O «izquierdo».
O «ca guidxi ni napa muru guidubi vuelta».
Lit. «70 hombre, 50,000 hombre».
O «gudxíʼbanécabeni».
O «biʼniʼ santificárcabe». Biiyaʼ glosario, santificar.
O «gucaná ladxidoʼcaʼ ne biinacaʼ nezalú».
O «qué ñócabe gastiʼ».
Riníʼ lá riʼ «guié ni racané».
O «hombre ni napa autoridad».
Biiyaʼ glosario.
Lit. «ca burra».
Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.
Biiyaʼ glosario.
O «gudxíʼbacabe».
O «gucueeza».
Lit. «guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼlo».
O «ra terraza».
O «guníʼnerube».
O «diidxaʼ».
Lit. «casi ti mudu».
O «ca hombre ni napa autoridad».
O «laʼchiʼ».
Biaʼ las 2 de la mañana hasta ora rirá gueelaʼ biaʼ las 6 de la mañana.
Lit. «bicaadiagaʼ».
Lit. «ni zániru nezalutu».
O «sícabe naa».
O «sícabe lii».
Lit. «qué huadxélacabe gastiʼ ndaaniʼ nayaʼ».
O «ca familia stitu ni bibani dxiqué».
O «cosa ni jneza».
Lit. «bitoobe».
O «ni cadi dxandíʼ».
Cadi zeeda númeru ca lu textu hebreu.
Lit. «yoo de lari sticaʼ».
O «ribixhilaʼdxiʼ».
Biiyaʼ glosario.
O «ndaaniʼ sótano».
Lit. «zinduube ndaayaʼ».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
Laani nga ti medida ni gudixenécabe dxiqué, zándaca nanaani biaʼ 0.67 siclo. Biiyaʼ apén. B14.
Biiyaʼ glosario, circuncisión.
Lit. «galaa surcu ni rucaa ti yunta lu ti layú». Laani nga ti galaa de ca surcu ni rucaa ti yunta lu ti dxi.
Lit. «dxi».
Lit. «Gulee náʼ».
Biiyaʼ glosario, maldecir.
Lit. «pan».
O «panal».
Lit. «bizaaniʼ guié lube».
Lit. «bizaaniʼ guié luaʼ».
Biiyaʼ glosario, Urim ne Tumim.
Cadi laadini nga suerte ni runi cré binni yanna. Biiyaʼ glosario, bilaacabe suerte.
Cadi laadini nga suerte ni runi cré binni yanna. Biiyaʼ glosario, bilaacabe suerte.
O «nin ti guicha íquebe qué ziaba layú».
Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.
O «biá».
O «Nuaaʼ triste».
Lit. «stidxi Jehová».
O «dios ni rápacabe ra lídxicabe». Lit. «terafim».
O «ca hombre ni napa autoridad».
O zándaca «cadi cadxibi».
O «ca hombre ni napa autoridad».
O «Lagaca santificar». Biiyaʼ glosario, santificar.
O «biʼniʼ santificarbe». Biiyaʼ glosario, santificar.
O «galán».
Lit. «campamentu».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
Nasoobe biaʼ 2.9 m. Biiyaʼ apén. B14.
Laani nga ni ricá xpechu ti soldadu.
O «escama».
Biaʼ 57 kg. Biiyaʼ apén. B14.
Biiyaʼ glosario.
Biaʼ 6.84 kg. Biiyaʼ apén. B14.
O «cayuneʼ burla».
Biaʼ 22 L. Biiyaʼ apén. B14.
O «semiá ni biruba», «ni guca tostar».
Lit. «leche».
O «zeeda guni búrlabe».
O «guni burla».
Lit. «guicharuaacame».
O «cayuni búrlabe».
Laani nga ni ricá xpechu ti soldadu.
O «ti honda». Biiyaʼ glosario, guixhe bixeendaʼ.
O «ni cayuni búrlaluʼ».
O «ruyúbibe gúnibe ni jneza».
Laani nga ti instrumentu casi ti guitarra ni biquiiñecabe dxiqué.
Nuu biaje runi ca profeta que o riniʼcaʼ xiixa cosa ni cadi normal para binni. Dede riníʼ íquecabe gastiʼ xpiaanicaʼ. Zándaca nga nga ni ná ca diidxaʼ «bíʼnibe casi runi ca profeta».
O «prepucio».
O «prepucio».
O «Lii peʼ».
O «chiguxhiiluʼ rini stiʼ».
O «dios ni rápacabe ra lídxicabe». Lit. «terafim».
O «dios ni rápacabe ra lídxicabe». Lit. «terafim».
Biiyaʼ nota stiʼ 1 Samuel 18:10.
Biiyaʼ nota stiʼ 1 Samuel 18:10.
Biiyaʼ nota stiʼ 1 Samuel 18:10.
Biiyaʼ nota stiʼ 1 Samuel 18:10.
Lit. «Jonatán».
Lit. «ca enemigu stiʼ David».
O «¡Xiiñiʼ ti gunaa nahuati!».
O «guiropa dxi biree beeuhuiiniʼ».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «bosque».
Lit. «ca ni ruxooñeʼ».
O «era». Biiyaʼ glosario.
Lit. «Maʼ bitoo».
O zándaca «ca dueñu stiʼ ca layú».
O «ziete».
O «ziétebe».
O zándaca «bidxíbibe purtiʼ».
Lit. «ladu derechu».
O zándaca «de desiertu».
O «túnica sin manga stibe».
O zándaca «bicheechebe».
O «lii peʼ».
O «dichu».
O «qué zusiaandacabe».
Ti guidxi stiʼ Judá; cadi laa diʼ ni nga dani Carmelo.
O «gudxíʼbacaʼ».
O «gudxíʼbané».
Ti sea nga 7.33 L. Biiyaʼ apén. B14.
O «higo».
Lit. «ca ni rinesa cueʼ pader». Lu diidxaʼ hebreu riquiiñecabe ca diidxaʼ riʼ ora caníʼcabe mal de ca hombre.
O zándaca «guni castigar David».
Riníʼ lá riʼ “ni qué riuu razón” o “binnihuati”.
Lit. «ndaayaʼ riʼ».
O «pur biitiluʼ binni».
Lit. «nin tobi de ca ni rinesa cueʼ pader». Lu diidxaʼ hebreu riquiiñecabe ca diidxaʼ riʼ ora caníʼcabe mal de ca hombre.
O zándaca «lu desiertu».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «semiá».
Lit. «chúʼxiibe».
Casi berexunaxi.
O «Négueb».
Lit. «gápaluʼ iqueʼ guiráʼ dxi».
O «tuuxa ni ruluíʼ Samuel».
O «gudxíʼbacaʼ».
O «higo».
O «ca hombre ni napa autoridad».
Lit. «ti ndaayaʼ».
O «ni nuu neza gueteʼ».
O «ni qué ñaca circuncidar ca». Biiyaʼ glosario, circuncisión.
O «biaba luni».
O «biaba luni».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «armadura stibe».
Biiyaʼ glosario.
O «biʼniʼ ayunárcabe».