BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • nwt 2 Reyes 1:1-25:30
  • 2 Reyes

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • 2 Reyes
  • Biblia Stiidxaʼ Dios. Traducción del Nuevo Mundo
Biblia Stiidxaʼ Dios. Traducción del Nuevo Mundo
2 Reyes

GUIROPA LIBRU DE REYES

1 Guti si Acab, bicaalú Moab guidxi Israel.

2 Ca dxi que gudxiʼbaʼ Ocozías ra cuartu ni nuu ique lidxi, ndaaniʼ guidxi Samaria, peru cumu de reja ti ndaa pisu que la? ora bixhaatañebe luni, biábabe ládeni ne guizáʼ gucanabe. Ngue runi bisendacaabe caadxi hombre ne gúdxibe laacaʼ: «Laché ne laguinabadiidxaʼ Baal-Zebub, dios stiʼ Ecrón, pa zianda ca herida stinneʼ». 3 Peru yetidxi ti ángel stiʼ Jehová Elías,* tisbita que: «Guyé ne biree lú ca hombre ni biseendaʼ rey stiʼ Samaria, ne gudxi laacaʼ: “¿Ñee gastiʼ Dios ndaaniʼ guidxi Israel nga runi zépetu zinabadiidxatu Baal-Zebub, dios stiʼ Ecrón la? 4 Yanna, ndiʼ nga ni ná Jehová: «Qué ziásaluʼ de lu cama néxheluʼ ca, purtiʼ napa xidé gátiluʼ»”». De raqué biree Elías zeʼ.

5 Ora biguetaʼ ca hombre que gunabadiidxaʼ Ocozías laacabe: «¿Xiñee biguétatu pue?». 6 Para bicábicabe laabe: «Bidxagaludu ti hombre ne gúdxibe laadu: “Laché, laibiguetaʼ ra nuu rey biseendaʼ laatu ne lagabi laabe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “¿Ñee gastiʼ Dios ndaaniʼ guidxi Israel nga runi biseendaluʼ tu chinabadiidxaʼ Baal-Zebub, dios stiʼ Ecrón la? Nga runi qué ziásaluʼ de lu cama néxheluʼ ca, purtiʼ napa xidé gátiluʼ”»”». 7 Ora binadiágabe ndiʼ, rábibe laacaʼ: «¿Ximodo hombre gudxi laatu ca diidxaʼ ca yaʼ?». 8 Para bicábicabe laabe: «Nácube ti lari de guichaladi maniʼ ne xiʼ ti cinturón de guidi ndaanibe». Oraqueca guníʼ Ocozías: «Elías tisbita que ni».

9 Para biseendaʼ rey que ti xaíque stiʼ 50 hombre chiyubi Elías. De raqué biree hombre que zeʼ ne ziné 50 hombre. Ora gudxíʼbabe ique dani que biiyabe zuba Elías ne rábibe laa: «Hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, ndiʼ nga ni ná rey: “Biete ne gudáʼ ra nuaaʼ”». 10 Peru ná Elías rabi xaíque stiʼ 50 hombre que: «Pa nacaʼ ti hombre ni biseendaʼ Dios, guiaba bele de guibáʼ ne gunduuxeni lii ne 50 hombre neluʼ ca». Ne biaba bele de guibáʼ ne binduuxeni xaíque que ne 50 hombre ziné.

11 Para biseendaʼ rey que sti xaíque stiʼ 50 hombre ne biree zeʼ ne ziné 50 hombre. Ne ora yendabe ra nuu Elías rábibe laa: «Hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, ndiʼ nga ni ná rey: “Biete ne gudáʼ ra nuaaʼ nagásica”». 12 Peru ná Elías rabi laacabe: «Pa nacaʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, guiaba bele de guibáʼ ne gunduuxeni lii ne 50 hombre neluʼ ca». Ne biaba bele de guibáʼ ne binduuxeni xaíque que ne 50 hombre ziné.

13 Para biseendaʼ rey que sti xaíque stiʼ 50 hombre ne biree zeʼ ne ziné 50 hombre. Peru ora yendá guionna xaíque stiʼ 50 hombre que ra nuu Elías, bizuxibi nezalube ne canabaʼ laabe: «Hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, canabaʼ lii gusisácaluʼ xquendanabaneʼ ne xquendanabani 50 hombre niaʼ riʼ. 14 Maʼ biaba bele de guibáʼ ne maʼ binduuxeni chupa xaíque stiʼ 50 hombre ne chupa grupu de 50 hombre, nga runi canabaʼ lii gusisácaluʼ xquendanabaneʼ».

15 Para ná ángel stiʼ Jehová rabi Elías: «Yené laabe. Cadi guidxíbiluʼ». Ngue runi biasa Elías ne ziné laabe ra nuu rey que. 16 Ora yendá Elías ra nuu rey que rábibe laa: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Biseendaluʼ hombre chinabadiidxaʼ Baal-Zebub, dios stiʼ Ecrón. ¿Ñee gastiʼ Dios ndaaniʼ guidxi Israel la? ¿Xiñee qué ninabadiidxaluʼ laabe yaʼ?* Nga runi, qué ziásaluʼ de lu cama néxheluʼ ca, purtiʼ napa xidé gátiluʼ”». 17 Ne guti Ocozías, casi peʼ gudxi Jehová Elías guiníʼ zazaacabe. Ne cumu qué ñápabe nin ti xiiñibe la? maʼ Jehoram* beeda gaca rey lugar stibe dxi maʼ ziné Jehoram xiiñiʼ Jehosafat chupa iza de naca rey stiʼ Judá.

18 Xcaadxi cosa ni bizaaca Ocozías ne guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel.

2 Dxi mayaca chiné Jehová Elías guibáʼ* lu ti bi yooxhoʼ, biree Elías ne Eliseo de guidxi Guilgal. 2 Para ná Elías rabi Eliseo: «Biʼniʼ favor biaana raríʼ, purtiʼ cuseendaʼ Jehová naa chaaʼ Betel». Peru ná Eliseo rabi laabe: «Dxandíʼ peʼ* cayabeʼ lii nezalú Jehová ne nezaluluʼ, qué zusaanaʼ diaʼ lii». Para biétecabe zécabe Betel. 3 Despué biree ca xiiñiʼ ca profeta* ni nuu Betel zidxagalucaʼ Eliseo ne gunabadiidxacaʼ laabe: «¿Ñee maʼ nánnaluʼ yannadxí ziné Jehová señor stiuʼ ne maʼ qué zácabe maestru stiluʼ la?». Para rábibe laacaʼ: «Ajaʼ, maʼ nannaʼ ni, peru maʼ cadi guzeetetu ni».

4 De raqué ná Elías rabi laabe: «Eliseo, biʼniʼ favor biaana raríʼ, purtiʼ cuseendaʼ Jehová naa chaaʼ Jericó». Peru rábibe Elías: «Dxandíʼ peʼ cayabeʼ lii nezalú Jehová ne nezaluluʼ, qué zusaanaʼ diaʼ lii». Para bireecabe zécabe ne yendácabe Jericó. 5 De raqué bidxiña ca xiiñiʼ ca profeta ni nuu Jericó ra nuu Eliseo ne gunabadiidxacaʼ laabe: «¿Ñee maʼ nánnaluʼ yannadxí ziné Jehová señor stiuʼ ne maʼ qué zácabe maestru stiluʼ la?». Para rábibe laacaʼ: «Ajaʼ, maʼ nannaʼ ni, peru maʼ cadi guzeetetu ni».

6 De raqué ná Elías rabi laabe: «Biʼniʼ favor biaana raríʼ, purtiʼ cuseendaʼ Jehová naa chaaʼ ra guiiguʼ Jordán». Para ná Eliseo rabi laabe: «Dxandíʼ peʼ cayabeʼ lii nezalú Jehová ne nezaluluʼ, qué zusaanaʼ diaʼ lii». Ngue runi bireecabe zécabe. 7 Laaca yenanda 50 de ca xiiñiʼ ca profeta que laacabe, peru biaanacaʼ cayuuyadxicaʼ laacabe dede zitu laga zuhuaacabe guriá guiiguʼ Jordán. 8 Óraque gucuaa Elías lari* stiʼ, bizeechube ni ne bichéndabe ni lu nisa que, para guca nisa que chupa ndaa ne biaana nisa que ladu bigaʼ* ne ladu derechu. Ngue runi gunda guzácabe ra nabidxi ne gudíʼdicabe guiiguʼ que.

9 Biluxe gudiʼdisícabe guiiguʼ que, ná Elías rabi Eliseo: «Gudxi naa xi racaláʼdxiluʼ guneʼ pur lii ante gusaanaʼ lii». Para gunabaʼ Eliseo laabe: «¿Ñee zanda guicaaʼ caadxi* espíritu stiluʼ la?». 10 Para bicábibe laa: «Aque nagana nga ni canabuʼ ca. Pa gúʼyaluʼ naa ora maʼ ziaaʼ, zacaaluʼ ni canabuʼ ca; peru pa qué gúʼyaluʼ naa, qué zacaaluʼ ni».

11 Laga zécabe ziyuíʼcabe diidxaʼ,* málasi bixheleʼ ti carru de bele né caballu de bele laacabe, óraque gundisaʼ ti bi nadipa’ Elías ne zeʼ guibáʼ.* 12 Ora biʼyaʼ Eliseo ni cayaca que, bizulú cucaa ridxi: «¡Bixhozeʼ, bixhozeʼ! ¡Biaa! ¡Carru stiʼ Israel ne ca ni dxiʼbaʼ caballu!». Ra maʼ qué ñuuyabe Elías, gunaazebe xhábabe ne guchézabe ni chupa ndaa. 13 Despué de ngue, gundísabe lari* stiʼ Elías ni biaba que ne biguétabe guriá guiiguʼ Jordán. 14 Para gucuaabe lari stiʼ Elías, ni biaba que, bichéndabe ni lu nisa que ne guniʼbe: «¿Paraa nuu Jehová, Dios stiʼ Elías?». Ora bichenda Eliseo lari que lu nisa que, guca nisa que chupa ndaa ne biaana nisa ladu bigaʼ ne ladu derechu, ne gudíʼdibe guiiguʼ que.

15 Ora biʼyaʼ xiiñiʼ ca profeta de Jericó que laabe de zitu, nacaʼ: «Maʼ luguiáʼ Eliseo nuu espíritu stiʼ Elías». Ngue runi guyécabe yechagalúcabe laabe ne bizuxíbicabe nezalube dede gundeteʼ íquecabe layú. 16 Para rábicabe laabe: «Señor stinneʼ, nuu 50 hombre nadxibalú ládedu, bidii lugar laacabe chiyúbicabe señor stiluʼ. Zándaca espíritu* stiʼ Jehová nga gundisaʼ laabe ne bilaa laabe lade ca dani ca o ndaaniʼ tobi de ca valle ca». Peru nabe rábibe laacaʼ: «Cadi guseendatu laacabe». 17 De tantu cácabe tema la? bireebe gana ne gúdxibe laacaʼ: «Laguseendaʼ laacabe». Para biseendacabe 50 hombre que, ne guzacaʼ chonna gubidxa yeyúbicaʼ Elías peru qué nidxélacaʼ laabe. 18 Ora biguétacabe ra nuu Eliseo, maʼ Jericó nuu, para ná rabi laacabe: «Gúdxecaʼ laatu cadi chetu, ¿njaʼ?».

19 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, guyé ca hombre de ndaaniʼ guidxi que ra nuu Eliseo, ne nacaʼ rábicaʼ laabe: «Señor, pa cayuuyaluʼ la? galán lugar ra nuu guidxi riʼ, peru cadi galán diʼ nisa stini ne qué rudii ca layú ca cosecha». 20 Para rábibe laacaʼ: «Latané ti tazón nahuiiniʼ ni nacubi ne laguchá zidi ndaanini». Para beedanécabe ni ra nuube. 21 De raqué yenebe ni ra cadá nisa que, para bichabe zidi que lu nisa que ne guniʼbe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, maʼ bisiayaʼ nisa riʼ, maʼ qué zuutini guirutiʼ ne maʼ zacaxiiñiʼ ca gunaa».* 22 Ne dede yanna nayá nisa que, casi maca guníʼ Eliseo zazaacani.

23 De raqué bireebe zebe Betel ne laga ziguíʼbabe para chindabe raqué, biree caadxi xcuidihuiiniʼ de ndaaniʼ guidxi que lube ne bizulucaʼ cayuni búrlacaʼ laabe ne nacaʼ: «¡Ique raa, gudxiʼbaʼ! ¡Gudxiʼbaʼ, ique raa!». 24 Últimu, bidiibe vuelta, biiyadxibe laacaʼ ne de lu lá Jehová gunábabe guiaba maldición luguiacaʼ. De raqué biree chupa oso* de ndaaniʼ guiʼxhiʼ que ne bixuuxecame 42 de ca xcuidihuiiniʼ que. 25 Para bireebe zebe lu dani Carmelo ne despué biguétabe Samaria.

3 Dxi maʼ ziné Jehosafat, rey stiʼ Judá, 18 iza de cayuni mandar beeda gaca Jehoram, xiiñiʼ Acab, rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria, ne biʼniʼ mandarbe 12 iza. 2 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová neca cadi biaʼ biʼniʼ bixhózebe ne jñaabe, purtiʼ guleebe columna ni runi adorárcabe stiʼ Baal ni biʼniʼ bixhózebe. 3 Peru bíʼnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. Ne qué nixéledibe de laacani.

4 Tiempu que, Mesá, rey stiʼ Moab, rusiroobaʼ* dendxuʼ ne riguíxebe impuestu rey stiʼ Israel. Rudiibe laa ti gayuaa mil dendxuhuiiniʼ ne ti gayuaa mil dendxuʼ barracu ni caʼruʼ igá guichaladi. 5 Casi peʼ gutiʼ Acab, bizulú bicaalú rey stiʼ Moab rey stiʼ Israel. 6 Ngue runi biree rey Jehoram de ndaaniʼ guidxi Samaria dxi que ne bisendacaabe guidubi naca ejércitu stiʼ Israel. 7 Laaca biseendabe tu chitidxi Jehosafat, rey stiʼ Judá, ca diidxaʼ riʼ: «Cucaalú rey stiʼ Moab naa. ¿Zineluʼ naa para chitindenenu guidxi Moab la?». Para bicabi laabe: «Ziaaʼ. Zacaniáʼ lii, zieeguʼ* ca binni xquidxeʼ ca binni xquídxiluʼ ne zieeguʼ ca caballu stinneʼ ca caballu stiluʼ». 8 De raqué gunabadiidxabe: «¿Pa ladu chuunu* yaʼ?». Óraque bicabi laabe: «Neza zécabe lu desiertu stiʼ Edom».

9 Para ziné rey stiʼ Israel rey stiʼ Judá ne rey stiʼ Edom. Despué de gadxe gubidxa de zécabe lu desiertu, maʼ qué gápacabe nisa para ca xpínnicabe nin para ca maniʼ stícabe ni nanda atrá de laacabe. 10 Para ná rey stiʼ Israel: «¡Biaa desgracia riʼ biaa! ¡Bisendacaa Jehová laanu, guionnaʼ rey riʼ, para si guiábanu lu náʼ Moab!». 11 De raqué gunabadiidxaʼ Jehosafat: «¿Ñee gastiʼ nin ti profeta stiʼ Jehová neza raríʼ para guinabadiidxanu laa xi ná Jehová la?». Para ná tobi de ca mozo stiʼ rey stiʼ Israel: «Nuu Eliseo xiiñiʼ Safat, ni bichá nisa lu náʼ Elías».* 12 Para ná Jehosafat: «Laabe zanda gábibe laanu xi ná Jehová». Ngue runi biree rey stiʼ Israel, Jehosafat ne rey stiʼ Edom ziguuyacaʼ laabe.

13 Para ná Eliseo rabi rey stiʼ Israel: «Gastiʼ qué gapaniáʼ lii. Guyé yenabadiidxaʼ ca profeta stiʼ bixhózeluʼ ne ca profeta stiʼ jñaaluʼ». Óraque ná rey stiʼ Israel rabi laabe: «Coʼ, purtiʼ Jehová nga bisendacaa laadu, guionnaʼ rey riʼ, para guiábadu lu náʼ Moab». 14 Óraque ná Eliseo: «Casi peʼ nuu Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, ni runeʼ xhiiñaʼ,* pa ñaca cadi pur Jehosafat, rey stiʼ Judá, qué lica ñuuyadxieeʼ lii ne qué lica nucaadiaʼgaʼ lii. 15 Yanna, latané ti hombre ruxhidxi arpa* raríʼ». Ne ora bizulú hombre que cuxhidxi arpa, biaba espíritu stiʼ Jehová luguiáʼ Eliseo. 16 Ne guniʼbe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Laguindaa caadxi zanja ndaaniʼ valle* riʼ deche ca deche, 17 purtiʼ ndiʼ nga ni ná Jehová: «Qué zuuyatu bi, nin nisaguié, peru zadxá tipa valle riʼ de nisa ne zeʼtu nisa stini, laatu ne guiráʼ ca maniʼ ni ruaʼ stitu ne ca maniʼ ni zanda guutitu para goto»”. 18 Peru gastiʼ nga nezalú Jehová, purtiʼ laaca zusaanabe guidxi Moab lu natu. 19 Lagunidé guiráʼ guidxi nadipaʼ* ne guiráʼ guidxi risaca, lagusaba guiráʼ yaga galán ne laguchii ca lugar ra ridá nisa ne lagulaa guié lu guiráʼ ca layú ni galán stícabe».

20 Ne siadóʼ biaʼ ora rudiicabe ofrenda de biidxiʼ,* málasi bizulú zeeda nisa de Edom ne bilaahua lugar que.

21 Ne laaca binadiaga guiráʼ ca moabita que zeeda ca rey que luguiácabe para gucaalucaʼ laacabe. Ngue runi bisendacaacabe guiráʼ hombre ni maʼ zanda guinaaze guiibaʼ* ne bizuhuaacabe laacaʼ lu frontera que. 22 Ora biásacabe siadóʼ, maʼ rihuinni xtuxhu gubidxa lu nisa que, ngue runi ca moabita ni nuu sti ladu que biiyacaʼ nisa que naxiñáʼ rini, 23 ne nacaʼ: «¡Nga la? rini nga! Seguru maʼ biitisaa ca rey ca laacaʼ né espada. ¡Binni de Moab, chuu ne guicaanu stícabe!». 24 Ora guyuucabe ndaaniʼ campamentu stiʼ guidxi Israel, biaaxha* ca israelita que luguiácabe ne biree guxooñeʼ ca moabita. Guyuu ca israelita que ndaaniʼ guidxi Moab, ne laga ziyuucabe ziyuuticabe ca moabita que. 25 Binidécabe ca guidxi que ne cada hombre bilaa ti guié lu ca layú galán stícabe, ne bidxácani de guié; bichiicabe guiráʼ ca lugar ra ridá nisa ne bigácabe guiráʼ yaga galán. Ne ora bíʼyacabe maʼ ca muru si de guié stiʼ Quir-Haréset zuhuaa, guyé caadxi hombre guluucaʼ leʼ guidxi que, bichacaʼ ni guié né guixhe bixeendaʼ, ne binidecaʼ ni.

26 Ora biʼyaʼ rey stiʼ Moab maʼ biníticaʼ guendaridinde que, gucuaabe gadxe gayuaa hombre para chindané laabe ra nuu rey stiʼ Edom; peru qué ñanda diʼ nindabe ra nuu. 27 Óraque gucuaabe baʼduʼ primé stibe, ni chigaca rey lugar stibe, ne bizaaquibe laa lu muru que para gudiibe laa casi sacrificiu. Guizáʼ bidxiichinécabe* ca israelita dxi que, ngue runi bisaanacaʼ de tindenecaʼ laabe ne biguétacaʼ xquídxicaʼ.

4 Ti dxi, guyé xheelaʼ tobi de ca xiiñiʼ ca profeta que ra nuu Eliseo ne ná rabi laabe: «Maʼ guti xheelaʼ, mozo stiluʼ, ne lii nánnaluʼ siempre bidxíbibe Jehová. Yanna beeda ti hombre ni nuzaabibe laa ra nuaaʼ ne nuu chiné guiropaʼ xiiñidu casi esclavu». 2 Óraque ná Eliseo rabi laabe: «¿Xi zanda guneʼ para gacaniáʼ lii? Gudxi naa, ¿xi nápaluʼ ra lídxiluʼ?». Para ná gunaa que rabi laabe: «Señor stinneʼ, qué lica gapaʼ gastiʼ ra lidxeʼ, ti jarra* aceite si napaʼ». 3 Para rábibe gunaa que: «Guyé ra nuu guiráʼ ca xpecínuluʼ ne gudxi laacabe pa nápacabe jarru vacíu gudiicabe lii. Biyubi stale, biaʼ gándatiʼ. 4 Despué, guyuu ndaaniʼ lídxiluʼ né ca xiiñiluʼ ne biseeguʼ ra puertaʼ. Bichá ca jarru ca de aceite ne guleechú ca ni ziguchaluʼ». 5 Para bireebe zebe.

Ora biguétabe ra lídxibe, bieguyoonebe ca xiiñibe ndaaniʼ yoo, para bizulú ca xiiñibe cutiidicaʼ laabe ca jarru que ne ziguchabe cani de aceite. 6 Ora bidxá guiráʼ jarru que, gúdxibe tobi de ca xiiñibe: «Dané naa sti jarru». Para ná rabi laabe: «Maʼ guirani bitíʼdidu lii». Óraque bibidxi aceite que. 7 De raqué guyebe ra nuu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que ne gúdxibe laa ni bizaaca que. Para ná rabi laabe: «Guyé ne bitoo aceite ca, ne gudixe ra nuzaabiluʼ. Ne ni guiaanaʼ sobra ca zugaandani para guibanineluʼ ca xiiñiluʼ».

8 Ti dxi, guyé Eliseo guidxi Sunem, raqué nabeza ti gunaa risaca, ne gucuá gunaa que tema lube guiaanabe gobe ra lidxi. Ne cada biaje tídibe neza raqué, riebe ritobe ra lidxi gunaa que. 9 Ngue runi ti dxi ná gunaa que rabi xheelaʼ: «Nannaʼ naca hombre ni ridiʼdiʼ neza ra lídxinu riʼ ti profeta stiʼ Dios. 10 Nga runi canabaʼ lii gúninu ti cuartuhuiiniʼ ique yoo ca ne cuʼnu ti cama, ti mexaʼ, ti banguʼ ne ti candelabru ndaanini para laabe. Ti ganda guiaanabe racá cada biaje gueedabe».

11 Ti dxi, beeda Eliseo ne gudxiʼbaʼ ra cuartu ni nuu ique yoo que para gataʼ. 12 De raqué rábibe Guehazí, mozo stibe: «Yetidxi sunamita ca gueeda raríʼ». Para biree zeʼ zicaa gunaa que. 13 De raqué gudxi Eliseo Guehazí: «Biʼniʼ favor gudxi laabe: “Biaa guiráʼ ni maʼ bíʼniluʼ pur laadu. ¿Ximodo zanda quíxedu ni lii? ¿Ñee racaláʼdxiluʼ guinábadu rey ca o xaíque stiʼ ejércitu ca xiixa pur lii la?”». Para rábibe laacaʼ: «Coʼ, cadi caquiiñeʼ diaʼ gastiʼ. Nabaneʼ galán lade ca binni xquidxeʼ». 14 De raqué gunabadiidxaʼ Eliseo: «Yanna, ¿xi zanda gúninu pur laabe?». Óraque bicabi Guehazí: «Pue, qué gápabe nin ti xiiñibe, ne maʼ nagola xheelabe». 15 Oraqueca guníʼ Eliseo: «Bicaa ridxi laabe sti biaje». Para bicaa ridxi Guehazí laabe ne beedabe bizuhuaabe ra entrada que. 16 De raqué ná Eliseo rabi laabe: «Raríʼ ti iza, laaca ca dxi riʼ, mápeca nápaluʼ ti baʼduhuiiniʼ nexheʼ ndaaniʼ naluʼ». Peru óraque guniʼbe: «¡Coʼ, señor stinneʼ, hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ! Cadi quíteluʼ naa».

17 Peru gucaxiiñiʼ gunaa que ne sti iza que, laaca ca dxi que, gúpabe ti baʼduhuiiniʼ, casi maca guníʼ Eliseo zazaacani. 18 Biniisi hombrehuiiniʼ que ne, ti dxi, guyebe ra nuu bixhózebe, ra nuu ca hombre candisaʼ cosecha. 19 Ne laga nuube raqué, málasi gúdxibe bixhózebe: «¡Apá, iqueʼ! ¡Iqueʼ!». Óraque ná bixhózebe rabi ti mozo stiʼ: «Guyuáʼ* laabe ne yené laabe ra nuu jñaabe». 20 Para guyuáʼ* mozo que laabe ne yesaana laabe ra nuu jñaabe. Gucuaa jñaabe laabe ne bicuí laabe lu ñee dede ora gunda galaa dxi, de raqué gútibe. 21 Para gudxiʼbané jñaabe laabe ra riaana hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que, gudixhe laabe lu cama, biseeguʼ ra puertaʼ que ne biree zeʼ. 22 De raqué bicaa ridxi gunaa que xheelaʼ ne gúdxibe laa: «Biʼniʼ favor biseendaʼ ti mozo stiluʼ ne ti burru para chiné naa ra nuu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, ti maʼ ibiguetaʼ». 23 Para ná xheelabe rabi laabe: «¿Xiñee cheluʼ ra nuube yannadxí yaʼ? Caʼruʼ guiree beeuhuiiniʼ ne cadi sábadu ndiʼ». Óraque nabe rábibe xheelabe: «Cadi guizaaláʼdxiluʼ. Gastiʼ cadi cayaca». 24 De raqué guluube listu burru que ne gúdxibe mozo stibe: «Guca purá. Cadi guzuhuaadxiluʼ, dede ora gabeʼ lii».

25 Para bireebe zebe lu dani Carmelo, ziyúbibe hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que. Peru de zitu biiyaʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que laabe zeedabe, oraqueca gudxi Eliseo Guehazí, mozo stiʼ: «¡Biaa! Racá zeeda sunamita que. 26 Biʼniʼ favor bixooñeʼ, yeguidxagalú laabe ne gunabadiidxaʼ laabe: “¿Ñee cayácaluʼ xiixa la? ¿Nuu xi cayaca xheelaluʼ la? ¿Nuu xi cayaca hombrehuiiniʼ que la?”». Para bicabi gunaa que: «Coʼ, gastiʼ cayaca». 27 Ora yendabe lu dani, ra nuu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que, nagueendaca biábabe xañee ne gudiidxibe ñee. Óraque bidxiña Guehazí para gucueeza laabe, peru ná hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que rabi Guehazí: «Bidii lugar laabe, purtiʼ nabé naná nuu ladxidoʼbe, ne caʼruʼ gabi Jehová naa xi cayácabe». 28 Para ná gunaa que: «Señor stinneʼ, ¿ñee naa gunabaʼ lii gapaʼ ti xiiñeʼ la? ¿Cadi gudxeʼ lii “Cadi quíteluʼ naa” la?».

29 Oraqueca ná Eliseo rabi Guehazí: «Bixhii ndaaniluʼ, gucuaa bastón stinneʼ ne guyé. Pa guidxaagaluʼ tuuxa, cadi ugapadiúxiluʼ laa, ne pa chuʼ tu ugapadiuxi lii la? cadi guicábiluʼ. Guyé ne gudixhe bastón stinneʼ lú hombrehuiiniʼ ca». 30 Para ná jñaa hombrehuiiniʼ que: «Dxandíʼ peʼ cayabeʼ lii, nezalú Jehová ne nezaluluʼ, qué zabiguetaʼ pa qué chineluʼ naa». Óraque biasa Eliseo ne ziné laabe. 31 Peru yendá Guehazí primé que laacabe ne gudixhe bastón ziné que lú hombrehuiiniʼ que, peru qué lica niniibi hombrehuiiniʼ que ne qué ñuni nin ti ruidu. Para biguétabe ra nuu Eliseo ne rábibe laa: «Qué nibani hombrehuiiniʼ que».

32 Ora guyuu Eliseo ndaaniʼ yoo que, nexheʼ hombrehuiiniʼ que lu cama, maʼ guti. 33 Óraque guyuube ra nuu hombrehuiiniʼ que, biseegube ne bizulú cayuni orarbe Jehová. 34 Despué gudxíʼbabe lu cama que ne guʼtaʼ gudaabe luguiáʼ hombrehuiiniʼ que. Biquiidiʼ ruaabe ruaa hombrehuiiniʼ que, biquiidiʼ lube lú hombrehuiiniʼ que ne gudíxhebe ca batanabe ndaaniʼ ca batanáʼ hombrehuiiniʼ que, ne zaqué biaanabe ti ratu dede ra bidxaa cuerpu stiʼ hombrehuiiniʼ que. 35 Despué guzá Eliseo ndaaniʼ yoo que, zeʼ ne zeeda, gudxíʼbabe lu cama que ne guʼtaʼ gudaabe luguiáʼ hombrehuiiniʼ que sti biaje. Óraque bixhiaxiʼ hombrehuiiniʼ que gadxe biaje ne bixheleʼ lú. 36 Óraque bisendacaa Eliseo Guehazí ne rábibe laa: «Gudxi sunamita ca gueeda raríʼ». Para yecaa Guehazí sunamita que, ne ora beeda gunaa que biuu ra nuu Eliseo. Óraque ná Eliseo rabi laabe: «Gundisaʼ xiiñiluʼ». 37 Para guyuube, biábabe xañee Eliseo, dede gundeteʼ íquebe layú nezalú. Despué gundísabe xiiñibe ne bireebe.

38 Ora biguetaʼ Eliseo Guilgal, nuu ti hambre ndaaniʼ guidxi que. Zuba ca xiiñiʼ ca profeta que nezalube, óraque gúdxibe ti mozo stibe: «Bizuhuaa ti cazu naroʼbaʼ lu dé ca ne biʼniʼ ti guendaró para ca xiiñiʼ ca profeta riʼ». 39 Para biree tobi de laacabe zeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ ziyubi guixi malva. Peru bidxélabe ti lubáʼ guitu guiʼxhiʼ ne bichuugube jma dede ra bidxá xhábabe. Despué biguétabe, bixuuxebe cani ne bichabe cani ndaaniʼ cazu guendaró que sin ñánnabe xii cani. 40 Gudiʼdiʼ si ti ratu, guluucabe ni go ca hombre que. Peru ora biʼniʼ pruebacaʼ guendaró que, bicaacaʼ ridxi: «¡Hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, zuuti ndiʼ laadu!». Ne maʼ qué ñanda ñócabe ni. 41 Óraque ná Eliseo rabi laacabe: «Latané harina». Ne bichásibe ni lu guendaró ni nuu ndaaniʼ cazu que guniʼbe: «Guluu ni go ca binni ca». Ne maʼ qué ñuni diʼ guendaró que dañu nin tobi de laacabe.

42 Beeda ti hombre de ti lugar ni láʼ Baal-Salisá, beedanebe gande pan de cebada, ni gucané ca primé ni bidii lu layú* stibe, ne bidiibe ni hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que, laaca beedanebe ti bolsa semiá ni nacubi biruuguʼ. Para óraque ná Eliseo: «Bidii ndiʼ go ca binni ca». 43 Peru ná mozo stibe rabi laabe: «¿Zudii xa ndiʼ go ti gayuaa binni?». Óraque rábibe laa: «Bidii ni go ca binni ca, purtiʼ ndiʼ nga ni ná Jehová: “Zócabe ne zuni sobra”». 44 Ngue runi bidiibe ni gudocaʼ, ne casi guníʼ Jehová, gudócabe ne biʼniʼ sobra.

5 Guyuu ti hombre láʼ Naamán, nácabe xaíque ejércitu stiʼ rey stiʼ Siria, nabé risácabe ne nabé runi respetar rey que laabe, purtiʼ biquiiñeʼ Jehová laabe para gacané Siria guni ganar.* Nácabe ti hombre nadipaʼ ne nanna tinde, peru nápabe lepra.* 2 Tobi de ca biaje bicaalú ca siriu guidxi Israel, gunaazecabe ti dxaapahuiiniʼ ne bedagácabe criada stiʼ xheelaʼ Naamán. 3 Ti dxi, gúdxibe patrona stibe: «¡Galán pa niná señor stinneʼ niguuyaʼ profeta ni nuu Samaria! Laa zusianda lepra nápabe». 4 Para bireebe* zebe ra nuu rey stibe ne gúdxibe laa guiráʼ ni gudxi dxaapahuiiniʼ israelita que laabe.

5 Para ná rey stiʼ Siria rabi laabe: «¡Nagásica guyé! Chiguseendaʼ ti carta ra nuu rey stiʼ Israel». Para biree Naamán zeʼ ne ziné chii talentu* de plata, xhoopaʼ mil pieza de oro ne chii muda lari. 6 Ne zinebe carta ni bicaa rey stibe ra nuu rey stiʼ Israel, luni ná: «Cuseendaʼ carta riʼ ra nuuluʼ ne Naamán mozo stinneʼ para gusiaandaluʼ lepra stiʼ». 7 Ora biʼndaʼ rey stiʼ Israel carta que, gucheza xhaba ne ná: «¿Ñee Dios naa para guuteʼ tuuxa o para cadi gudieeʼ lugar gatiʼ la? ¡Maʼ biiyatu la? maʼ nabe cuseendabe hombre riʼ para gusiandaʼ lepra stiʼ! Peru ni nuube nga gucaalube naa».

8 Peru ora gunna Eliseo —hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que— gucheza rey stiʼ Israel xhaba, oraqueca biseendabe tu chitidxi rey que: «¿Xiñee guchézaluʼ xhábaluʼ pue? Bidii lugar laabe gueedabe ra nuaaʼ. Zacá zánnabe nuu ti profeta ndaaniʼ guidxi Israel». 9 Para biree Naamán zeʼ, ziné ca caballu ne ca carru de guerra stiʼ ne bizuhuaabe entrada ra lidxi Eliseo. 10 Peru biseendaʼ Eliseo tu chitidxi laabe: «Guyé ra guiiguʼ Jordán ne gudiibiʼ ládiluʼ gadxe biaje ndaanini, zacá zianda ládiluʼ ne ziuuluʼ nayá». 11 Ora binadiaga Naamán ndiʼ, guizáʼ bidxiichi, ne biree zeʼ ziníʼ: «Guníʼ iqueʼ ndaʼ “Zareebe zadxaagalube naa, zuzuhuaabe raríʼ ne zucaabe ridxi lá Jehová, Dios stibe, ne zuniibi nabe cheríʼ chericaʼ luguiáʼ lepra riʼ para guiandaʼ”. 12 ¿Cadi xa jma galán Abaná ne Farpar, ca guiiguʼ stiʼ Damasco, que ca nisa nuu Israel? ¿Cadi laaca ñanda niguiibeʼ ladeʼ ndaanicani ne ñandaʼ la?». Para bidiibe vuelta ne zebe zidxiichibe.

13 Para bidxiña ca mozo stibe laabe ne nacaʼ rábicaʼ laabe: «Bixhozeʼ, pa ñaca ñabi profeta ca lii ñúniluʼ xiixa cosa nagana, ¿cadi dxandíʼ ñúniluʼ ni la? Peru cadi lica nagana ni canábabe lii “Gudiibiʼ ládiluʼ ne ziándaluʼ”». 14 Ngue runi biétebe ne biaazibe ndaaniʼ guiiguʼ Jordán que gadxe biaje, casi gudxi hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que laabe gúnibe. Despué de ngue biá ládibe ne biaana ládibe casi ladi ti xcuidihuiiniʼ.

15 De raqué biguetanebe guiráʼ ca xpínnibe* ra nuu hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que. Ora yendabe ra nuu, bizuhuaabe nezalú ne rábibe laa: «Yanna huaxa maʼ nannaʼ ninruʼ sti lugar lu guidxilayú riʼ nuu Dios pa cadi ndaaniʼ guidxi Israel si. Yanna, señor stinneʼ, canabaʼ lii guicaaluʼ ti regalu* chigudieeʼ lii». 16 Peru óraque ná Eliseo rabi laabe: «Casi peʼ nuu Jehová, ni runeʼ xhiiñaʼ,* qué zacaaʼ diaʼ regalu ca». Ne neca gucuabe tema lu Eliseo, qué niná nicaa ni. 17 Últimu la? ná Naamán rabi laabe: «Bueno, bidii lugar naa chiniáʼ caadxi yu stiʼ guidxi riʼ, biaʼ ruaʼ chupa mulaʼ, purtiʼ maʼ qué zudieeʼ ofrenda ni riaʼquiʼ nin sacrificiu ninruʼ sti dios pa cadi Jehová. 18 Peru nuu ti cosa ni runeʼ ne canabaʼ Jehová guni perdonar naa: ora rié rey stinneʼ ra templu* stiʼ Rimón para guzuxibi raqué, rinaazeʼ nabe para guzuxíbibe, ne naa laaca naquiiñeʼ guzuxibeniáʼ laabe ndaaniʼ templu stiʼ Rimón. Nga runi canabaʼ guni perdonar Jehová naa ora guzuxibeʼ ndaaniʼ templu stiʼ Rimón». 19 Óraque ná Eliseo rabi laabe: «Guyé ne cadi chuʼluʼ xizaa», ne biree Naamán zeʼ. Guzásibe ti tramu, 20 guníʼ ique Guehazí, mozo stiʼ Eliseo, hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ: «Qué niná señor stinneʼ nicaa ni cudii Naamán laa ne bidiibe lugar zeʼ siriu ca. Casi peʼ nuu Jehová, ziugaandaʼ laabe para gudiibe naa xiixa». 21 Ngue runi biree Guehazí ziguxooñeʼ zinanda Naamán. Ora biʼyaʼ Naamán zeeda tobi zeeda guxooñeʼ, biete de lu carru stiʼ para guidxagalú laabe ne gunabadiidxaʼ laabe: «¿Ñee nuu xi cayaca la?». 22 Para bicabi laabe: «Coʼ, gastiʼ cayaca. Biseendaʼ señor stinneʼ naa gabeʼ ndiʼ lii: “Biaa, casi beeda chupa joven ra nuaaʼ, xiiñiʼ ca profeta laacabe ne zeedacabe de lade ca dani stiʼ Efraín. ¿Ñee zanda gudiiluʼ laacabe ti talentu de plata ne chupa muda lari la?”». 23 Óraque ná Naamán rabi laabe: «¡Ora! Gucuaa chupa talentu riʼ». Despué de gucuá Naamán tema lu Guehazí para guicaa ca cosa que, guluube chupa talentu de plata ne chupa muda lari ndaaniʼ chupa sacu ne bidiibe cani chupa mozo stibe para guaʼ cani ne guzanírucaʼ lu Guehazí.

24 Ora yendácabe Ofel,* gucuaabe ca sacu ziné ca mozo que ne guluube cani ndaaniʼ yoo, ne gúdxibe ca hombre que maʼ zanda checaʼ. Ora biree ca hombre que zecaʼ, 25 guyuube ra nuu Eliseo ne bizuhuaabe cueʼ. Para gunabadiidxaʼ Eliseo laabe: «¿Paraa guyeluʼ pue, Guehazí?». Para ná Guehazí rabi laabe: «Abatiʼ xa, señor stinneʼ». 26 Óraque ná Eliseo rabi laabe: «¿Ñee rábiluʼ qué ñannaʼ yenándaluʼ hombre ca ne biétebe de lu carru stibe para guidxagalube lii la? ¿Ñee yanna nga caquiiñeʼ guicaanu plata, lari, layú ra zuhuaa olivu, layú uva, dendxuʼ, vaca, mozo ne criada la? 27 Yanna, zacá lepra stiʼ Naamán lii ne siempre zacani ca xiiñiluʼ». Oraqueca biree Guehazí de ra nuu Eliseo, ne mápeca naze lepra ládibe, naquichibeni casi nieve.

6 Ti dxi, ná ca xiiñiʼ ca profeta que rábicaʼ Eliseo: «Biaa, maʼ nahuiiniʼ lugar ra nabézanu riʼ para guiranu. 2 Bidii lugar laadu chuudu ra guiiguʼ Jordán ne cada tobi de laadu ugá ti yaga ti ganda gucuidu ti yoo para cuézadu». Para nabe rábibe laacaʼ: «Laché». 3 Óraque ná tobi de laacabe: «Señor, ¿ñee zanda chineluʼ laadu la?». Para nabe: «Zanda pue, ziniáʼ laatu». 4 Ngue runi bireebe zinebe laacaʼ ne ora yendácabe ra guiiguʼ Jordán bizulú cusábacabe yaga. 5 Ora cusaba tobi de laacabe ti yaga, biree jacha que de lu cabu stiʼ ne biábani ndaaniʼ nisa, óraque bicaabe ridxi ne nabe: «¡Señor stinneʼ, ni bitiiñecabe ni naa!». 6 Óraque gunabadiidxaʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que laabe: «¿Paraa biábani?». Para biluiʼbe laa paraa biábani. Óraque bigá Eliseo ti ndaa yaga ne bisaba ni raqué ne bixuubalaahua* jacha que lu nisa. 7 De raqué ná Eliseo rabi laabe: «Gulee ni». Para bisigaanabe ne guleebe ni.

8 Ti dxi, biree rey stiʼ Siria zigucaalú guidxi Israel. Guníʼnebe ca mozo stibe ne rábibe laacaʼ: «Raríʼ ne raricaʼ chitíxhenu campamentu stinu». 9 De raqué biseendaʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que tu chitidxi rey stiʼ Israel: «Gupa cuidadu qué chitídiluʼ neza ca, purtiʼ neza ca zedayete ca siriu». 10 Ngue runi biseendaʼ rey stiʼ Israel tu chitixhená guiráʼ ca ni nuu neza ra guníʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que. Ne qué nusaana Eliseo de niguixhená rey que para cadi tídicaʼ lugar que, ne stale* biaje biʼniʼ Eliseo ni.

11 Guizáʼ bidxiichi rey* stiʼ Siria, ngue runi bichíñabe ca mozo stibe ne nabe rábibe laacaʼ: «¡Laguiníʼ! ¿Tu tobi de laatu nuu pur rey stiʼ Israel?». 12 Óraque ná tobi de ca mozo stibe: «¡Guirutiʼ, señor stinneʼ! Eliseo profeta stiʼ Israel que nga cayabi rey stiʼ Israel guiráʼ ni riniʼluʼ ndaaniʼ cuartu ra rásiluʼ». 13 Para nabe: «Laché, lachiguuya paraa nuube ti guseendaʼ caadxi hombre guinaazeʼ laabe». Despué gúdxicabe laabe: «Nuube Dotán». 14 Nagueendaca biseendabe caballu, carru ni rié lu guerra ne ti ejércitu naro’ba’. Ma’ huaxhinni yendácabe guidxi que ne guluucabe leʼ ni.

15 Siadoʼroʼ ora biasa mozo stiʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que ne biree, biiyabe naguu ti ejércitu leʼ guidxi que ne zedanecaʼ jma caballu ne carru ni rié lu guerra. Oraqueca gudxi mozo que Eliseo: «¡Señor stinneʼ! ¿Xi gúninu yanna?». 16 Peru óraque nabe rábibe laa: «¡Cadi guidxíbiluʼ! Jma stale ca ni nuuné laanu que ca ni nuuné laacabe». 17 Para bizulú Eliseo cayuni orar ne ná: «Jehová, Dios stinneʼ, canabaʼ lii bixheleʼ lube para gúʼyabe». Oraqueca bixheleʼ Jehová lú mozo que, ne gunda biiyabe... ¡Daapa jma caballu ne carru de bele lu ca dani ni nuu guidubi vuelta de Eliseo!

18 Ora biete ca siriu que ra nuu Eliseo, biʼniʼ orarbe Jehová ne nabe: «Canabaʼ lii gusicheepaluʼ lú ejércitu riʼ». Ngue runi bisicheepabe lucaʼ, casi gunabaʼ Eliseo ni laabe. 19 Óraque ná Eliseo rabi laacabe: «Coʼ, cadi raríʼ ni. Cadi guidxi riʼ ni. Lasananda naa, naa chiniáʼ laatu ra nuu hombre canayúbitu ca». Peru yenebe laacaʼ Samaria.

20 Ora yendácabe Samaria, guníʼ Eliseo: «Jehová, Dios stinneʼ, bixheleʼ lúcabe para gúʼyacabe». Para bixheleʼ Jehová lúcabe ne ora bíʼyacabe, bidiicabe cuenta nuucabe galahuiʼ guidxi Samaria. 21 Casi peʼ biʼyaʼ rey stiʼ Israel laacabe, ná rabi Eliseo: «Bixhozeʼ, ¿zuuteʼ laacabe la? ¿Zuuteʼ laacabe la?». 22 Peru óraque guniʼbe: «Cadi guutiluʼ laacabe. ¿Ñee ruutiluʼ ca ni rinaazeluʼ né espada ne arcu stiluʼ la? Bidii laacabe pan ne nisa ti gócabe ne guécabe ne ibiguétacabe ra nuu rey stícabe». 23 Ngue runi bíʼnibe stale guendaró, para gudocaʼ ne güeʼcaʼ. De raqué biseendabe laacaʼ ra nuu rey sticaʼ. Ne maʼ qué ñuuruʼ dxi niguzuhuaa ca siriu ni rigaxha stiʼ binni lu layú stiʼ guidxi Israel.

24 Despué, bisendacaa Ben-Hadad, rey stiʼ Siria, guidubi naca ejércitu* stiʼ, para guyécabe Samaria ne guluucabe leʼ ni. 25 Ngue runi guyuu ti hambre guizáʼ nadipaʼ ndaaniʼ guidxi Samaria, guluucabe leʼ ni dede bedandá ora bisaca ique ti burru ochenta pieza de plata, ne ti cuartu cab* de xquiʼ paloma bisaca gaayuʼ pieza de plata. 26 Ti dxi, laga zizá rey stiʼ Israel lu muru stiʼ guidxi que, bicaa ridxi ti gunaa laabe: «¡Ay, rey stinneʼ! ¡Gucané laadu!». 27 Óraque ná rey que: «Pa nin Jehová cadi cayacané lii, ¿paraa chindeeʼ xiixa ni gudieeʼ lii yaʼ? ¿Paraa chindeeʼ biidxiʼ,* uva ne aceite para gudieeʼ lii?». 28 Ne gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xi cayácaluʼ?». Para nabe rábibe laa: «Gudxi gunaa riʼ naa: “Bidii lugar guidoʼno xiiñiluʼ yannadxí, ti guixíʼ guidoʼno xiiñeʼ”. 29 Ngue runi bigáʼguidu xiiñeʼ ne gudoʼdo laabe. Sti dxi que gudxeʼ gunaa riʼ: “Bidii lugar guidoʼno xiiñiluʼ yanna”, peru bicaachibe xiiñibe».

30 Casi binadiaga rey que ni guníʼ gunaa que, gucheza xhaba. Guzabe lu muru que ne biiyaʼ binni nácube lari nachonga* xagueteʼ de lari nácube. 31 De raqué guniʼbe: «¡Guni castigar Dios naa pa qué gaxhaʼ yanni Eliseo xiiñiʼ Safat yannadxí!».

32 Ne zuba Eliseo ra lidxi, zubanebe ca hombre huaniisi.* Biseendaʼ rey que ti mensajeru para sániru delante de laa, peru ante chindá hombre que, ná Eliseo rabi ca hombre huaniisi que: «¿Maʼ biiyatu biʼniʼ mandar xiiñiʼ hombre ni ruuti binni ca ugácabe yanneʼ la? Lachuu listu ora gueeda mensajeru ca, laguseeguʼ puertaʼ ca ne lagucaanáʼ ni para cadi guxhélebe ni. Nanda rey stibe atrá de laabe». 33 Caniʼruʼ Eliseo ora bedandá mensajeru que, óraque ná rey que: «Jehová biseendaʼ castigu riʼ. ¿Xi para cuezaʼ jma tiempu para guni Jehová xiixa?».

7 De raqué ná Eliseo: «Lagucaadiaga ca diidxaʼ ni guníʼ Jehová. Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Guixíʼ, biaʼ oraríʼ, ra puertaʼ guidxi* Samaria, zasaca ti sea* de harina de ni jma galán ti siclo* ne chupa sea de cebada zasaca ti siclo”». 2 Ora binadiaga oficial de confianza stiʼ rey que ca diidxaʼ riʼ, gúdxibe hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ: «Neca nuxheleʼ Jehová ca compuerta ni nuu guibáʼ, nagana para gaca ni naluʼ ca». Óraque ná Eliseo rabi laabe: «Lii piouʼ* zuuyaluʼ ni, peru qué zoloʼ gastiʼ».

3 Ne ra entrada stiʼ puertaʼ guidxi que nuu tapa hombre napa lepra caniʼcaʼ: «¿Xiñee zúbanu raríʼ cabézanu gátinu pue? 4 Pa chuʼnu ndaaniʼ guidxi ca, cumu gastiʼ guendaró racá la? zátinu. Ne pa cuinu raríʼ la? laaca si zátinu. Chuu ra campamentu stiʼ ca siriu ca. Pa guuticabe laanu la? pue maʼ gútinu. Ne pa co’ la? maʼ bilanu ngue». 5 Ngue runi bireecabe zécabe biaʼ ora zixhinni ra campamentu stiʼ ca siriu. Ora yendácabe guriá campamentu stiʼ ca siriu que, guirutiʼ guinni raqué.

6 Purtiʼ bicaa Jehová campamentu stiʼ ca siriu que gunadiágacaʼ casi ora zeeda ti ejércitu naroʼbaʼ ni né stale carru de guerra ne caballu. Ngue runi guníʼ ca siriu que: «¡Laguuyaʼ! ¡Maʼ gudixe rey stiʼ Israel ca rey stiʼ ca hitita ne ca rey stiʼ Egipto para gucaalucaʼ laanu!». 7 Oraqueca, biaʼ ora zixhinni, biásacabe ne nagueendaca bixooñecabe. Bisaanacabe ca yoo de lari, ca caballu ne ca burru stícabe. Qué nindísacabe campamentu que ne bireecabe zécabe, bixooñecabe para cadi gáticabe.

8 Ora yendá ca hombre napa lepra que guriá campamentu que, guyuucabe ndaaniʼ tobi de ca yoo de lari que ne bizulú cayócabe ne cayéʼcabe. Gucuaacabe plata ne oro ne lari nuu raqué ne yegucaachicabe cani. Despué biguétacabe ne guyuucabe ndaaniʼ sti yoo de lari, laaca guleecabe cosa de raqué ne yegucaachicabe cani.

9 Últimu guníʼcabe: «Cadi jneza ni cayúninu. ¡Mejor gábinu xcaadxi binni noticia galán riʼ! Pa qué guininu ni la? laanu zápanu donda pa gúnicabe laanu xiixa, jma galán chitídxinu ni ca ni nuu ra palaciu stiʼ rey». 10 Ngue runi bireecabe zécabe ne bicaa rídxicabe ca ni rapa ra puertaʼ guidxi que ne gúdxicabe laacaʼ: «Guyuʼdu ndaaniʼ campamentu stiʼ ca siriu, peru qué nidúʼyadu guirutiʼ, ne laaca qué ñunadiágadu guirutiʼ. Ma’ ca caballu si ne burru stícabe cá yaga raqué, ne qué lica nuchiácabe ca yoo de lari stícabe». 11 Oraqueca guizáʼ reciu guníʼ ca hombre ni cayapa ra puertaʼ que noticia que ne yendani ra lidxi rey que.

12 Nagueendaca biasa rey que neca maʼ huaxhinni ngue, ne ná rabi ca mozo stiʼ: «Lacueza gabeʼ laatu xii nga cá ique ca siriu ca gúnicaʼ. Cumu nánnacabe candaananu la? bisaanacabe campamentu stícabe para chigucachilúcabe ndaaniʼ guiʼxhiʼ, ne sicaríʼ guníʼ íquecabe: “Zareecabe de ndaaniʼ guidxi ca, ne oracaruʼ zanáʼzenu laacabe ne ziuʼnu ndaanini”». 13 Óraque ná tobi de ca mozo stibe: «Canabaʼ lii, gudiiluʼ lugar guiree caadxi hombre ne chinecaʼ gaayuʼ caballu de ca ni riaana ndaaniʼ guidxi riʼ. ¡Ngueca si rudiini! Laaca si cayacanácabe casi cayacaná guiráʼ binni ni riaana de guidxi Israel ne laaca si záticabe cásica maʼ guti stale de ca binni de guidxi Israel. Guséʼndanu laacabe ne guidúʼyanu xi guizaaca». 14 Ngue runi bireecabe zécabe ne zinécabe chupa carru ni zixubiyú caballu. Biseendaʼ rey que laacabe ra campamentu stiʼ ca siriu, ne ná rabi laacabe: «Laché, lachiguuyaʼ». 15 Para bireecabe ziyúbicabe ca siriu que dede yendácabe ra guiiguʼ Jordán, ne guidubi neza que nexheʼ lari ne traste ni biaba stiʼ ca siriu que purtiʼ nagueendaca biree guxooñecaʼ. De raqué biguetaʼ ca hombre ni biseendaʼ rey que ne gúdxicaʼ laabe guiráʼ ni bíʼyacaʼ.

16 Ngue runi biree guiráʼ binni guidxi que zindeecaʼ guiráʼ ni biaana ndaaniʼ campamentu stiʼ ca siriu que. Ne zaqué nga bizaaca ca diidxaʼ ni guníʼ Jehová, bisaca ti sea de harina de ni jma galán ti siclo ne chupa sea de cebada bisaca ti siclo. 17 Ne maca bizuhuaa rey que oficial de confianza stiʼ para gapaʼ ra puertaʼ guidxi que. Peru ora gudiʼdiʼ ca binni que ra puertaʼ que, gudíʼdicaʼ luguiabe ne gútibe, casi guníʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que zazaacabe dxi guyé rey que ra nuu. 18 Bizaacani casi gudxi hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que rey que zazaacani: «Guixíʼ, biaʼ oraríʼ, chupa sea de cebada zasaca ti siclo ne ti sea de harina de ni jma galán zasaca ti siclo ra puertaʼ stiʼ guidxi Samaria». 19 Peru gudxi oficial stiʼ rey que hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que: «Neca nuxheleʼ Jehová ca compuerta ni nuu guibáʼ, nagana para gacaʼ ni naluʼ ca». Ne gudxi Eliseo laabe: «Lii piouʼ* zuuyaluʼ ni, peru qué zoloʼ gastiʼ». 20 Ne ngue peʼ nga ni bizaacabe, purtiʼ gudiʼdiʼ ca binni que luguiabe ra puertaʼ que ne biiticaʼ laabe.

8 Ti dxi ná Eliseo rabi jñaa hombrehuiiniʼ ni bisibani que: «Guyé, yené familia stiluʼ ne biiyaʼ paraa zanda guibániluʼ casi binni de sti guidxi, purtiʼ maʼ guníʼ Jehová ziuu ti hambre ndaaniʼ guidxi riʼ ne zandaani gadxe iza». 2 Ne biʼniʼ gunaa que ni gudxi hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ laa guni. Bireenebe familia stibe ne yendézacabe lu layú stiʼ ca filisteu gadxe iza.

3 Gudiʼdiʼ si gadxe iza, biree gunaa que de lu ca layú stiʼ ca filisteu ne yenábabe rey que gudxiguétacabe laabe lídxibe ne layú stibe. 4 Raqué caniʼné rey que Guehazí, mozo stiʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que. Para ná rey que rabi laabe: «Por favor, gudxi naa xi guiráʼ milagru huayuni Eliseo». 5 Biaʼsi peʼ ora cayábibe rey que ximodo bisibani Eliseo ti hombrehuiiniʼ, bedandá jñaa hombrehuiiniʼ bisibani Eliseo que, zedanabaʼ rey que gudxiguétacabe laa lidxi ne layú stiʼ. Óraque ná Guehazí: «Rey stinneʼ, ndiʼ nga gunaa ni cayabeʼ lii ne ndiʼ nga xiiñibe ni bisibani Eliseo». 6 Óraque gunabadiidxaʼ rey que gunaa que ximodo bizaacani, ne gudxi gunaa que laabe xi guiráʼ bizaaca. Para gunabaʼ rey que ti hombre ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu stiʼ gacané gunaa que ne rábibe laa: «Bidxiguetaʼ guiráʼ stiʼ gunaa riʼ ne biaʼ risaca guiráʼ ni bidii lu layú stibe dede dxi bireebe de ndaaniʼ guidxi riʼ».

7 Ca dxi huará Ben-Hadad, rey stiʼ Siria, biree Eliseo zeʼ Damasco. Ngue runi gúdxicabe rey stiʼ Siria: «Beeda hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que». 8 Para ná rey que rabi Hazael: «Guyé yeguuya hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ ne yené ti regalu para laabe. Gunabaʼ laabe guinabadiidxabe Jehová pa zianda guendahuará stinneʼ». 9 Ngue runi guyé Hazael ra nuube ne yené ti regalu para laabe: yené guiráʼ clase cosa galán de Damasco, biaʼ randa ruaʼ 40 camellu. Ora yendá, bizuhuaa nezalube ne rabi laabe: «Xiiñiluʼ Ben-Hadad, rey stiʼ Siria, biseendaʼ naa para guinabadiidxaʼ lii “¿Ñee zianda guendahuará stinneʼ la?”». 10 Para ná Eliseo rabi laabe: «Guyé ne gudxi laabe “zianda xquendahuaraluʼ”. Neca maʼ gudxi Jehová naa dxandíʼ peʼ zátibe». 11 Ne biaanabe cayuuyadxibe Hazael dede bisituibe lú.* Óraque bizulú hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que cayuunaʼ. 12 Para gunabadiidxaʼ Hazael laabe: «Señor stinneʼ, ¿xiñee cayuunaluʼ pue?». Para ná Eliseo rabi laabe: «Purtiʼ nannaʼ nabé zuninaluʼ ca binni de guidxi Israel. Zucaaguiluʼ ca lugar nadipaʼ stícabe,* zuutiluʼ né espada ca hombre jma nadipaʼ stícabe, zaguíñeluʼ ca xiiñicabe dede zuxuuxeluʼ laacaʼ ne zachézaluʼ ndaaniʼ ca gunaa nacaxiiñiʼ stícabe». 13 Para ná Hazael rabi laabe: «¿Ximodo guneʼ nga, señor stinneʼ, pa naa nacaʼ ti biʼcuʼ si yaʼ?». Peru ná Eliseo rabi laabe: «Maʼ gudxi Jehová naa zácaluʼ rey stiʼ Siria».

14 Para biree Hazael de ra nuu Eliseo ne biguetaʼ ra nuu rey stiʼ. Ora yendabe, gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xi gudxi Eliseo lii?». Para rábibe laa: «Gúdxibe naa zianda xquendahuaraluʼ». 15 Peru sti dxi que gucuaa Hazael ti colcha, guluube ni ndaaniʼ nisa ne biquiidibe* ni lú rey que né stipa dede ra biitixhieʼbe laa. Ne maʼ Hazael beeda gaca rey.

16 Dxi nácaruʼ Jehosafat rey stiʼ Judá beeda gaca Jehoram xiiñibe rey dxi maʼ ziné Jehoram xiiñiʼ Acab, rey stiʼ Israel, gaayuʼ iza de cayuni mandar. 17 Nápabe 32 iza dxi beeda gácabe rey, ne biʼniʼ mandarbe xhono iza Jerusalén. 18 Ne yenándabe ni biʼniʼ ca rey stiʼ Israel, casi biʼniʼ ca familia stiʼ Acab, purtiʼ bichaganabe xiiñidxaapaʼ Acab. Ne bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová. 19 Peru qué niná Jehová nunitilú Judá pur David, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ,* purtiʼ maca biʼniʼ prometerbe laa qué zusaana de gapa ti lámpara,* laa ne ca xiiñiʼ.

20 Ca dxi cayuni mandar Jehoram, maʼ qué niná guidxi Edom ñuni mandar Judá laacaʼ ne gulicaʼ ti rey sticaʼ. 21 Ngue runi gucuaa Jehoram ca carru stiʼ ne gudiʼdiʼ neza Zaír. Biásabe huaxhinni ne biʼniʼ ganarbe ca edomita ni guluu leʼ laabe ne ca comandante stiʼ ca carru que, ngue runi nagueenda bixooñeʼ ejércitu que ra nuu ca yoo de lari sticaʼ. 22 Peru dede yanna qué naʼ Edom guni mandar Judá laa. Ne ca dxi que ngueca biʼniʼ guidxi Libná.

23 Ne xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoram, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 24 De raqué guti Jehoram ne bicaachicabe laabe ndaaniʼ Xquidxi David, ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe.* Ne maʼ xiiñibe Ocozías beeda gaca rey.

25 Bizulú cayuni mandar Ocozías xiiñiʼ Jehoram, rey stiʼ Judá, dxi ziné Jehoram xiiñiʼ Acab 12 iza de cayuni mandar. 26 Napa Ocozías 22 iza dxi guca rey, ne biʼniʼ mandarbe ti iza Jerusalén. Jñaabe nga Atalía, xnieta* Omrí, rey stiʼ Israel. 27 Yenanda Ocozías ni biʼniʼ ca familia stiʼ Acab, ne bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, casi biʼniʼ ca familia stiʼ Acab, purtiʼ bichaganáʼ bixhózebe ti gunaa de ca familia stiʼ Acab. 28 Ti dxi, bireenebe Jehoram xiiñiʼ Acab, zitindenécabe Hazael, rey stiʼ Siria, ndaaniʼ guidxi Ramot-Galaad, peru bininá ca siriu que Jehoram. 29 Ngue runi biguetaʼ rey Jehoram Jezreel para guianda ca herida stiʼ, purtiʼ bininá ca siriu laa ndaaniʼ guidxi Ramá dxi gudindenebe Hazael, rey stiʼ Siria. Cumu gucaná* Jehoram xiiñiʼ Acab la? biete Ocozías xiiñiʼ Jehoram, rey stiʼ Judá, Jezreel para chiguuya laabe.

9 Para bisendacaa profeta Eliseo tobi de ca xiiñiʼ ca profeta que ne rábibe laa: «Bixhii ndaaniluʼ ne guca purá, gucuaa frascu aceite riʼ ne guyé Ramot-Galaad. 2 Ora chindaluʼ raqué, biyubi Jehú, xiiñiʼ Jehosafat, xiiñiʼ Nimsí. Bidxiña ra nuunebe ca bíʼchibe ne gudxi laabe chinebe lii ndaaniʼ cuartu ni nuu dede dentru de ndaaniʼ yoo que. 3 Despué bindaateʼ aceite daʼ ndaaniʼ frascu ca íquebe ne gudxi laabe: “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «Cabieeʼ lii para gácaluʼ rey stiʼ Israel»”. De racá bixheleʼ ra puertaʼ ne biree guxooñeʼ».

4 Para biree mozo stiʼ profeta que zeʼ Ramot-Galaad. 5 Ora yendabe, zuba ca xaíque stiʼ ejércitu que raqué. Para nabe: «Jefe, niaʼ ti razón para lii». Óraque gunabadiidxaʼ Jehú: «¿Tu para yaʼ?». Para nabe: «Para lii, jefe». 6 Óraque biasa Jehú ne guyuu ndaaniʼ yoo que. De raqué bindaateʼ mozo que aceite que íquebe ne guníʼ: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Cabieeʼ lii para gácaluʼ rey stiʼ Israel, xquidxi Jehová. 7 Caquiiñeʼ gunduuxeluʼ familia stiʼ Acab, rey stiluʼ, ne naa zuquixeʼ rini stiʼ ca profeta stinneʼ ne stiʼ guiráʼ ca xpinni Jehová ni biiti Jezabel. 8 Guiráʼ ca de familia stiʼ Acab zati; zunduuxeʼ de ndaaniʼ guidxi Israel guiráʼ hombre* ni naca de familia stiʼ Acab, dede né ca ni qué zanda gaca defender ne ca ni qué gapa ti puestu risaca. 9 Zunduuxeʼ familia stiʼ Acab cásica binduuxeʼ familia stiʼ Jeroboán xiiñiʼ Nebat ne cásica binduuxeʼ familia stiʼ Baasá xiiñiʼ Ahíya. 10 Ne zo biʼcuʼ Jezabel lu layú stiʼ Jezreel, ne guirutiʼ zucaachiʼ laa”». De raqué bixheleʼ mozo que ra puertaʼ ne biree guxooñeʼ.

11 Ora biguetaʼ Jehú ra nuu ca xaíque ejércitu stiʼ rey que, gunabadiidxacaʼ laabe: «¿Nuu xi cayaca la? ¿Xi beeda guni loco ca ra nuuluʼ pue?». Para rábibe laacaʼ: «Maca nánnatu ximodo ca binni ca ne modo riniʼcaʼ». 12 Para nacaʼ: «¡Coʼ, gudxi laadu xi gúdxibe lii!». Óraque gúdxibe laacaʼ xi gudxi hombre que laabe: «Ndiʼ ne ndiʼ nga gúdxibe naa, ne despué guniʼbe: “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «Cabieeʼ lii para gácaluʼ rey stiʼ Israel»”». 13 Ngue runi nagueendaca gucuaa cada tobi de laacabe xhaba, bichiaacabe ni xañeebe, lu ca escalón que ne bixhídxicabe cachu ne guníʼcabe: «¡Maʼ naca Jehú rey!». 14 De raqué biyubi Jehú xiiñiʼ Jehosafat, xiiñiʼ Nimsí, modo guuti Jehoram.

Ndaaniʼ guidxi Ramot-Galaad nga guyuu Jehoram ne guidubi guidxi Israel, yetindenécabe Hazael, rey stiʼ Siria. 15 Despué biguetaʼ Jehoram guidxi Jezreel para guianda ca herida stiʼ purtiʼ bininá ca siriu laa dxi gudindenebe Hazael, rey stiʼ Siria.

Para ná Jehú: «Pa nuutu pur naa la? cadi gudiitu lugar guiree guirutiʼ ndaaniʼ guidxi riʼ para cheʼ chitidxi ni ca ni nuu Jezreel». 16 Despué gudxiʼbaʼ Jehú lu carru stiʼ ne biree zeʼ Jezreel, purtiʼ raqué nuu Jehoram nexheʼ cayanda ca herida sti’, ne yeguuya Ocozías, rey stiʼ Judá, laabe. 17 Ora biʼyaʼ guardia* ni dxiʼbaʼ lu torre stiʼ Jezreel que zeeda ti grupu naroʼbaʼ de ca xpinni Jehú, guníʼ: «Cayuuyaʼ zeeda jma hombre». Óraque ná Jehoram: «Bisendacaa ti soldadu ni rié lu caballu ne gudxi laa chiguidxagalú laacabe ne guinabadiidxaʼ laacabe: “¿Zedadxitu la?”». 18 Para gudxiʼbaʼ ti soldadu que ti caballu ne biree zidxagalú laacabe ne ná rabi laacabe: «Ndiʼ nga ni ná rey: “¿Ñee zedadxitu la?”». Peru bicabi Jehú laabe: «¿Xiñee caniʼluʼ de “guendariuudxí”? ¡Dananda naa nga laani!».

De raqué guníʼ guardia que: «Yendá soldadu que de ra nuucabe, peru caʼruʼ guibiguetaʼ». 19 Para biseendaʼ rey que sti soldadu dxiʼbaʼ caballu, ne ora yendá ra nuucabe guníʼ: «Ndiʼ nga ni ná rey: “¿Ñee zedadxitu la?”». Peru bicabi Jehú laabe: «¿Xiñee caniʼluʼ de “guendariuudxí”? ¡Dananda naa nga laani!».

20 De raqué biʼniʼ avisar guardia que: «Yendabe dede ra nuucaʼ, peru caʼruʼ guibiguétabe. Ne xaíque stícabe zedagusá casi rusá Jehú, xnietu* Nimsí, purtiʼ loco laa para gusá». 21 Óraque guníʼ Jehoram: «¡Lacuu listu carru stinneʼ!». Ngue runi guluucabe listu carru stibe ni rinebe lu guerra, para biree Jehoram, rey stiʼ Israel, ne Ocozías, rey stiʼ Judá, zidxagalucaʼ Jehú, cada tobi dxiʼbaʼ lu carru stiʼ ni riné lu guerra. Bidxagalúcabe laabe lu layú stiʼ Nabot, jezreelita que.

22 Casi bi’ya’ Jehoram Jehú, guníʼ: «¿Zedadxiluʼ la? Jehú?». Peru bicábibe: «¿Ximodo naluʼ chuʼ guendariuudxí pa cayuni jñaaluʼ Jezabel jma cosa dxabaʼ* ne cayuni guiráʼ brujería stiʼ?». 23 Oraqueca bidiiné Jehoram carru stiʼ vuelta para bixooñelú ne rábibe Ocozías: «¡Biábanu lu ti trampa, Ocozías!». 24 Para gucuaa Jehú arcu stiʼ ne bindaabe ti flecha Jehoram, biaʼsi galaa deche Jehoram gucuá flecha que. Biree flecha que neza ra nuu ladxidoʼbe ne biábabe ndaaniʼ carru stibe. 25 Para ná Jehú rabi Bidcar, ti oficial stiʼ: «Gundisaʼ laabe ne bilaa laabe lu layú stiʼ Nabot, Jezreelita que. ¿Rietenaláʼdxiluʼ dxi zinándanu Acab, bixhózebe, lu carru de guerra* stinu la? Dxi que bizeeteʼ Jehová xi chiguizaacabe ora guníʼ: 26 “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «Biiyaʼ bixhiiluʼ rini stiʼ Nabot ne stiʼ ca xiiñiʼ neegueʼ, nga runi gunna dxiichiʼ zuquixeʼ lii ni bíʼniluʼ riʼ —ná Jehová— ne laaca lú layú riʼ zuneʼ ni»”. Nga runi gundisaʼ laabe ne bilaa laabe lu layú ca, ti gácani casi guníʼ Jehová».

27 Ora biʼyaʼ Ocozías, rey stiʼ Judá, ni cazaaca que, bixooñelú neza ni riaana gaxha de yoo ni napa jardín que. (Despué, guzananda Jehú laabe ne guníʼ: «Né laabe laguuti». Para bininácabe laabe lu carru stibe neza zebe Gur, ti lugar ni nuu gaxha de Ibleam. Peru qué ñaanadxibe dede yendabe Meguidó ne raqué gútibe. 28 Para yené ca mozo stibe laabe Jerusalén ndaaniʼ ti carru ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe,* ndaaniʼ Xquidxi David. 29 Guca Ocozías rey stiʼ Judá dxi maʼ ziné Jehoram, xiiñiʼ Acab, 11 iza de cayuni mandar).

30 Ora yendá Jehú Jezreel, gunna Jezabel ni. Ngue runi bitieebe lube color nayaaseʼ,* biguudabe guicha íquebe ne guleelube neza ra ventana que para guyadxibe xagueteʼ. 31 Ora ziyuu Jehú ra puertaʼ guidxi que, rábibe laa: «¿Xi tal xa Zimrí, hombre biiti señor stiʼ?». 32 Ora gundisalú Jehú para guyadxí neza ra nuu ventana que, gunabadiidxaʼ: «¿Tu nuu pur naa? ¿Tu laa?». Oraqueca biiyadxí chupa o chonna hombre ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu que laabe dede luguiáʼ que. 33 Óraque guniʼbe: «¡Lacuubí laabe!». Para guluubícabe Jezabel. Dede biacha* rini stibe guriá yoo ne ladi ca caballu que, ne gudiʼdiʼ Jehú luguiabe. 34 Despué de ngue, guyuu Jehú, gudó ne güeʼ, de raqué guníʼ: «Laguni favor lachindisaʼ gunaa yuudxuʼ ca ne lagucaachiʼ laa, purtiʼ xiiñiʼ rey laabe». 35 Peru, ora zindísacabe laabe para gucaachicabe laabe, maʼ nisi bichuga íquebe, ñeebe ne nabe nexheʼ raqué. 36 Ora biguetaʼ ca hombre que ra nuube para gábicaʼ laabe xi bíʼyacaʼ, guniʼbe: «Racá guca cumplir ca diidxaʼ ni gudxi Jehová Elías tisbita que, hombre ni runi xhiiñaʼ: “Zo biʼcuʼ xpeela Jezabel lu layú stiʼ Jezreel. 37 Ne lu layú stiʼ Jezreel zaca ca dxitaladi Jezabel abono para lu layú, ti zacá guirutiʼ guiníʼ «Jezabel ndiʼ»”».

10 Napa Acab 70 xiiñiʼ ndaaniʼ guidxi Samaria. Ngue runi bicaa Jehú caadxi carta ne biseendabe cani Samaria, ra nuu ca príncipe stiʼ Jezreel, ra nuu ca hombre huaniisi* ne ra nuu ca ni rapa ca xiiñiʼ Acab, ne rábibe laacaʼ: 2 «Ora chindá carta riʼ lu natu la? nuuruʼ ca xiiñiʼ rey stitu ra nuutu, ne laaca nápatu carru ni rié lu guerra, caballu ne ti guidxi nadipaʼ ne guiibaʼ para tíndenetu. 3 Yanna, lacuí tobi de ca xiiñiʼ rey stitu, ni jma runi ni jneza, ne lagucuí laa lu trono stiʼ bixhoze. De racá lagucaalú para gápatu familia stiʼ rey stitu».

4 Peru guizáʼ bidxíbicabe ne guníʼcabe: «¡Biaa! Pa nin chupa rey qué ñanda ñuni ganar laabe la? laxa peʼ laanu». 5 Ngue runi biseendaʼ hombre ni rapa ra palaciu* que, gobernador stiʼ guidxi que, ca hombre huaniisi ne ca ni rapa ca xiiñiʼ rey que mensaje riʼ ra nuu Jehú: «Nácadu mozo stiluʼ ne zúnidu guiráʼ ni gábiluʼ laadu. Qué zúnidu rey guirutiʼ. Biʼniʼ ni rábiluʼ jma jneza».

6 De raqué bicaabe sti carta ra nuucaʼ, ne luni rábibe laacaʼ: «Pa nuutu pur naa ne dxandíʼ racaláʼdxitu gúnitu ni rabeʼ la? latané ique ca xiiñiʼ rey stitu ne latáʼ Jezreel ra nuaaʼ guixíʼ biaʼ oraríʼ».

Nuu 70 xiiñiʼ rey que ra nuu ca hombre risaca stiʼ guidxi que ni cusiniisi laacaʼ. 7 Casi bíʼndacabe carta que, gucuaacabe ne biiticabe ca xiiñiʼ rey que, biaʼsi 70 hombre. Guluucabe íquecaʼ ndaaniʼ dxumi ne biseendacabe cani ra nuube, Jezreel. 8 Para yendá ti mensajeru ra nuube ne gudxi laabe: «Maʼ beedanécabe ique ca xiiñiʼ rey ca». Óraque guniʼbe: «Laguni cani chupa montón ra entrada stiʼ puertaʼ guidxi ca ne lagusaana cani racá dede ora guiráʼ gueelaʼ». 9 Ora bireebe sti dxi siadóʼ que, bizuhuaabe nezalú guidxi que ne rábibe laacaʼ: «Laatu qué gápaditu donda. Dxandíʼ, naa biyubeʼ modo guuteʼ señor stinneʼ ne biiteʼ laa, peru ¿tu biiti guiráʼ ca hombre riʼ yaʼ? 10 Nga runi, laganna, nin ti diidxaʼ de guiráʼ ni maʼ guníʼ Jehová, guiráʼ ni guníʼ Jehová zazaaca familia stiʼ Acab, qué ziaana sin gaca cumplir;* maʼ biʼniʼ Jehová guiráʼ ni guníʼ de ruaa Elías, siervu stiʼ». 11 Laaca biiti Jehú guiráʼ ca ni biaana de familia stiʼ Acab ndaaniʼ guidxi Jezreel ne guiráʼ ca hombre risaca stiʼ Acab, ca ni runibiáʼ laabe ne ca sacerdote stibe, binduuxeʼ Jehú guiracaʼ, nin tobi qué nilá.

12 De raqué biásabe ne zebe Samaria. Neza zebe que nuu ti yoo ra rundiibi* ca pastor dendxuʼ. 13 Raqué biiyaʼ Jehú ca biʼchiʼ Ocozías, rey stiʼ Judá, ne gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Tu laatu pue?». Para nacaʼ: «Biʼchiʼ Ocozías laadu. Ziúpadu para guidúʼyadu ximodo nuu ca xiiñiʼ rey ne ca xiiñiʼ reina».* 14 Oraqueca guniʼbe: «¡Laguinaaze laacabe!». Ngue runi gunaazecabe laacaʼ ne biiticabe laacaʼ cueʼ cisterna stiʼ yoo ra rundiibicabe dendxuʼ. Biaʼsi 42 hombre biitibe, nin tobi qué nilá.

15 Ora bireebe de raqué, biiyabe Jehonadab, xiiñiʼ Recab, zeeda guidxagalú laabe. Ora bigapadiúxibe laa,* rábibe laa: ¿Ñee de guidubi ladxidoʼloʼ zeeda gacaneluʼ naa, cásica de guidubi ladxiduáʼ zacaniáʼ lii la?

Para bicabi Jehonadab laabe: «Ya, de guidubi ladxiduáʼ».

Óraque ná Jehú rabi laabe: «Pa zacá ni la? dané naluʼ naa».

Para bisigaanabe ne bidxiibaʼ Jehú laabe lu carru stiʼ. 16 Óraque ná Jehú: «Chuu, ne zuuyaluʼ qué lica riuuladxeʼ guni adorárcabe sti dios pa cadi Jehová». Ngue runi ziné Jehú laabe lu carru stiʼ. 17 Ora yendá Jehú Samaria, biiti guiráʼ ca ni biaana de ca familia stiʼ Acab ni nuu Samaria dede ra binduuxe’ laacabe, casi maca gudxi Jehová Elías zazaacani.

18 Laaca bisendacaa Jehú guiráʼ binni que ne guníʼ: «Gastiʼ nga ni biʼniʼ Acab para guni adorar Baal. Purtiʼ jma zuni adorar Jehú Baal. 19 Laguchiña guiráʼ ca profeta stiʼ Baal raríʼ, guiráʼ ca ni runi adorar laabe ne guiráʼ ca sacerdote stibe. Qué chiguiaadxa guirutiʼ, purtiʼ chiguneʼ ti sacrificiu naroʼbaʼ para Baal. Ne guiráʼ ni guiaadxaʼ la? zati». Peru caguite si Jehú laacabe purtiʼ ni racalaʼdxiʼ nga gunitilú ca ni runi adorar Baal.

20 De raqué ná Jehú: «Laguiníʼ zácani* ti dxi especial para guni adorarnu Baal». Ne zaqué guníʼcabe. 21 Despué de ngue, bidii Jehú diidxaʼ guidubi naca guidxi Israel, ne beeda guiráʼ ca ni runi adorar Baal. Guirutiʼ qué ñaadxaʼ. Guyuucabe ndaaniʼ templu stiʼ Baal ne bidxá tipa templu stiʼ Baal. 22 Para rábibe hombre ni riguu chaahuiʼ lari ndaaniʼ templu que: «Gulee lari para gacuʼ guiráʼ ca ni runi adorar Baal». Ngue runi gulee hombre que ca lari que. 23 Para guyuu Jehú ne Jehonadab, xiiñiʼ Recab, ndaaniʼ templu stiʼ Baal. De raqué ná Jehú rabi ca ni runi adorar Baal: «Laguyubi chaahuiʼ ne laguuyaʼ pa nuu tuuxa ni runi adorar Jehová raríʼ, purtiʼ ca ni runi adorar si Baal naquiiñeʼ chuʼ raríʼ». 24 Últimu guyuucabe para gudiicabe sacrificiu ne ofrenda ni riaʼquiʼ. Bizuhuaa Jehú 80 xpinni fuera que ne gúdxibe laacaʼ: «Cusaanaʼ ca hombre riʼ lu natu, peru tu gudii lugar guxooñeʼ tobi de laacabe la? laa gatiʼ lugar stibe».

25 Casi biluxe bidii Jehú ofrenda ni riaʼquiʼ que, gúdxibe ca guardia* ne ca oficial que: «¡Lachuu ne laguuti laacabe! ¡Cadi gudiitu lugar guxooñeʼ nin tobi!». Ngue runi guyuu ca guardia ne ca oficial que ne biiticaʼ laacabe né espada, bisáʼbicaʼ xcuérpucabe fuera, ne guyuuca’ dede dentru ndaaniʼ templu que, ra nuu cuartu* ra runi adorárcabe Baal. 26 De raqué guleecabe ca columna ni runi adorar binni de ndaaniʼ templu stiʼ Baal ne bizaaquicabe guirácani. 27 Binidécabe columna stiʼ Baal. Laaca binidécabe templu stiʼ Baal ne bíʼnicabe ni bañu para cheʼ binni* ne dede yanna nuuni raqué.

28 Zaqué nga gulee Jehú Baal de ndaaniʼ guidxi Israel. 29 Peru bíʼniruʼ Jehú ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat guni guidxi Israel, qué nusaana de ñuni adorarbe ca yuzehuiiniʼ de oro ni nuu Betel ne Dan. 30 Ndiʼ nga ni gudxi Jehová Jehú: «Cumu galán ni bíʼniluʼ ne bíʼniluʼ ni jneza nezaluáʼ ora bíʼniluʼ guiráʼ ni cá iqueʼ guneʼ ca familia stiʼ Acab la? tapa generación de ca xiiñiluʼ zabí lu trono stiʼ Israel». 31 Peru que nucaa ique peʼ Jehú ninanda Ley stiʼ Jehová, Dios stiʼ Israel, de guidubi ladxidóʼ. Qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán guidxi Israel guni.

32 Ca dxi que, chaahuidugá, chaahuidugá bisixiéʼ Jehová ca layú stiʼ guidxi Israel. Guzá Hazael guidubi naca guidxi Israel para gucaalú laacabe, 33 dede ra nuu ca layú ni nuu neza ra rindani gubidxa de guiiguʼ Jordán, guidubi naca layú stiʼ Galaad —ra nabeza ca gadita, ca rubenita ne ca manasita— ni ruzulú dede Aroer, ni nuu cueʼ valle* stiʼ Arnón, hasta Galaad ne Basán.

34 Peru xcaadxi cosa ni bizaaca Jehú, guiráʼ ni bíʼnibe ne poder ni gúpabe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 35 De raqué guti Jehú ne bicaachicabe laabe Samaria ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe.* Ne maʼ xiiñibe Jehoacaz nga beeda gaca rey. 36 Biaʼsi 28 iza biʼniʼ mandar Jehú guidxi Israel dede ndaaniʼ guidxi Samaria.

11 Ora biʼyaʼ Atalía, jñaa Ocozías, biiticabe xiiñiʼ, binduuxebe ca xiiñiʼ rey que.* 2 Ora gunna Jehoseba xiiñiʼ rey Jehoram, bizaʼnaʼ Ocozías, ni bizaaca que, nagaʼchiʼ yenebe Jehoás, xiiñiʼ Ocozías, ne guleechube laa de ca xiiñiʼ rey ni chigati que, guluube laa ndaaniʼ ti cuartu né ti gunaa ni gusiniisi laa, zaqué nga bicaachicabe laabe para cadi ganna Atalía. Ne pur ngue maʼ qué ñuuticabe laabe. 3 Xhoopaʼ iza bicaachiluné gunaa que hombrehuiiniʼ que ra lidxi Jehová, laga cayuni mandar Atalía ndaaniʼ guidxi que.

4 Ra bizaa gadxe iza, biseendaʼ Jehoiadá tu chiyubi ca xaíque stiʼ ti gayuaa guardia caria* ne ca xaíque ca guardia stiʼ palaciu* que ne biseendacabe laacaʼ ra lidxi Jehová. Bíʼninebe laacaʼ ti tratu ne bicaabe laacaʼ guni jurarcaʼ ndaaniʼ lidxi Jehová zuni cumplircaʼ ni, de raqué biluiʼbe laacaʼ xiiñiʼ rey que. 5 Bíʼnibe laacaʼ chonna grupu ne biʼniʼ mandarbe laacaʼ: «Ndiʼ nga ni chigúnitu: ti grupu riʼ la? chiguni dxiiñaʼ sábadu ne chigápacaʼ ra lidxi rey* ti cadi chuʼ guirutiʼ, 6 sti grupu ca chigápacaʼ ra Puertaʼ stiʼ Fundamentu ne sti grupu ca zuzuhuaa ra puertaʼ, deche ca guardia stiʼ palaciu ca. Zaca turnartu para gápatu yoo ca. 7 Ne guiropaʼ grupu ni qué zuni dxiiñaʼ sábadu la? caquiiñeʼ gapa’ chaahuicaʼ ra lidxi Jehová para cadi gúnicabe rey ca gastiʼ. 8 Laguzuhuaa guidubi vuelta de rey ca, cada tobi caquiiñeʼ guinaaze guiibaʼ stiʼ. Tutiica binni tidilaagaʼ ládetu, napa xidé gatiʼ. Lachinanda rey ca ladu tiica cheʼ».*

9 Para biʼniʼ ca xaíque stiʼ ti gayuaa que guiráʼ xixé ni biʼniʼ mandar sacerdote Jehoiadá laacaʼ. Cada tobi bisendacaa ca xpinni, ca ni chiguni dxiiñaʼ sábadu, ne ca ni qué zuni dxiiñaʼ sábadu, ne guyuucabe ra nuu sacerdote Jehoiadá. 10 Para bidii sacerdote que ca xaíque stiʼ ti gayuaa que lanza ne escudu redondo ni guca stiʼ rey David ni nuu ra lidxi Jehová. 11 Ne bizuhuaa ca guardia stiʼ palaciu que ra guca caber laacaʼ guzuhuaacaʼ, cada tobi naaze guiibaʼ stiʼ, bizuhuaacabe dede ladu derechu stiʼ yoo que hasta ladu bigaʼ* de laani, cueʼ altar que ne cueʼ yoo que, zaqué nga guluucabe leʼ guidubi vuelta ra nuu rey que. 12 De raqué gulee Jehoiadá hombrehuiiniʼ xiiñiʼ rey que, ne guluube ti corona ique ne gudíxhecabe Testimonio* que ique. Bíʼnicabe laabe rey ne bindaatecabe aceite íquebe ne bizulú cagapanácabe ne caníʼcabe: «¡Viva rey!».

13 Ora binadiaga Atalía cuxooñeʼ binni, nagueendaca bireebe zebe zinándabe ca binni ni zeʼ ra lidxi Jehová. 14 Ora yendabe raqué biiyabe rey que zuhuaa cueʼ ti columna, casi maca runi ca rey ni. Raqué nuu ca xaíque ne ca trompetista que, zuhuaanecaʼ rey que, guiráʼ ca binni guidxi que cayéchecaʼ ne cuxhídxicaʼ trompeta. Oraqueca gucheza Atalía xhaba ne bicaa ridxi: «¡Traidor caʼ! ¡Traidor caʼ!». 15 Peru biʼniʼ mandar sacerdote Jehoiadá ca xaíque stiʼ ti gayuaa que, ca ni runi mandar ejércitu que: «¡Lacuee laabe lade ca soldadu ca ne tu chuʼ pur laabe la? laguuti laa né espada!». Purtiʼ maca guníʼ sacerdote que: «Cadi guutitu laabe ra lidxi Jehová». 16 Ngue runi gunaazecabe laabe ne, ora yendanécabe laabe neza ra riuu ca caballu ra lidxi rey que, raqué biiticabe laabe.

17 Despué biʼniné Jehoiadá ti tratu Jehová, rey que ne guidxi que, ra bidii stiidxacabe qué zusaana de gácacabe xquidxi Jehová. Ne laaca bíʼninebe rey que ne guidxi que ti tratu. 18 Despué de ngue zeʼ guiráʼ binni guidxi que ra templu stiʼ Baal, binidécabe ca altar que ne binduuxecabe ca bidóʼ que, ne frente de ca altar que biiticabe Matán, sacerdote stiʼ Baal.

Despué de ngue, gulí sacerdote que caadxi hombre* para gapaʼ ra lidxi Jehová. 19 Ne laaca bisendacaabe ca xaíque stiʼ ti gayuaa que, guardia caria, ca guardia stiʼ palaciu, ne guiráʼ ca binni guidxi que para gápacabe rey que ora guiree de ra lidxi Jehová. Ne yendácabe ra lidxi rey que neza ra puertaʼ ra ruzuhuaa ca guardia stiʼ palaciu que, de raqué gurí rey que lu trono ra ribí ca rey. 20 Guiráʼ ca binni guidxi que guizáʼ cayéchecaʼ ne guyuu guendariuudxí ndaaniʼ guidxi que, purtiʼ biiticabe Atalía né espada cueʼ lidxi rey que.

21 Napa Jehoás gadxe iza dxi beeda gaca rey.

12 Guca Jehoás rey dxi maʼ ziné Jehú gadxe iza de naca rey, ne biʼniʼ mandarbe 40 iza Jerusalén. Zibíah láʼ jñaabe ne de Beer-Seba laa. 2 Biʼniʼ Jehoás ni jneza nezalú Jehová biaʼ dxi guca sacerdote Jehoiadá consejeru stibe. 3 Peru biaanaruʼ ca lugar ra nasoo* que, ne rieruʼ binni raqué para gudiicaʼ sacrificiu ne gúnicaʼ guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu.

4 Ndiʼ nga ni gudxi Jehoás ca sacerdote que: «Laguicaa guiráʼ bueltu ni reedanécabe ra lidxi Jehová para ca ofrenda:* impuestu ni riguixe cada tobi, ne bueltu ni maʼ gudixhe cada binni gudii ne guiráʼ bueltu ni racalaʼdxiʼ cada tobi gudii de guidubi ladxidóʼ para lidxi Jehová. 5 Ne ca sacerdote si nga naquiiñeʼ guicaa guiráʼ donación guedanécabe ne zaquiiñecabe bueltu ca para guni chaahuicabe guiráʼ ra caquiiñeʼ gaca chaahuiʼ* ra lidxi Dios».

6 Dxi maʼ ziné rey Jehoás 23 iza de cayuni mandar, caʼruʼ guni chaahuiʼ ca sacerdote guiráʼ ra naquiiñeʼ gaca chaahuiʼ ra lidxi Dios. 7 Ngue runi bisendacaa rey Jehoás sacerdote Jehoiadá ne xcaadxi sacerdote que, ne rábibe laacaʼ: «¿Xiñee qué huayuni chaahuitu lidxi Dios pue? Yanna, maʼ cadi guicaatu donación stiʼ ca binni ca, laguicaa ni pa dxandíʼ chiguni chaahuitu yoo ca». 8 Dede dxi que guyuu ca sacerdote que de acuerdu maʼ cadi guicaacaʼ bueltu ni rudii ca binni guidxi que ne maʼ qué ninacaʼ niguunacaʼ para ñaca chaahuiʼ yoo que.

9 Para gucuaa sacerdote Jehoiadá ti caja, bíʼnibe ti huecu lu tapa stini ne bizuhuaabe ni cueʼ altar que, ladu derechu, neza ra riuucabe ra lidxi Jehová. Ne raqué nga ruchá ca sacerdote ni ruzuhuaa ra puertaʼ que guiráʼ bueltu ni rinécabe ra lidxi Jehová. 10 Ora gúʼyacabe maʼ stale bueltu nuu ndaaniʼ caja que, rié secretariu stiʼ rey que ne sacerdote ni jma risaca* que para gutopaca’ ni.* Ne rugábacabe bueltu ni riné ca binni que ra lidxi Jehová. 11 Ne bueltu ni rugábacabe que, rudiicabe ni ca ni ruuyaʼ gaca ca dxiiñaʼ ni cayaca ra lidxi Jehová. Ne maʼ laacaʼ nga riguíxecaʼ ca carpinteru ne xcaadxi trabajador ni cayuni chaahuiʼ ra lidxi Jehová, 12 zaqueca ca albañil ne ca hombre ni rugá guié. Laaca guzíʼcabe yaga ne guié ni maca bigá para gaca chaahuiʼ lidxi Jehová, ne biquiiñecabe bueltu que para xcaadxi gastu ni cayaca para gaca chaahuiʼ yoo que.

13 Peru qué niquiiñecabe bueltu ni rinécabe ra lidxi Jehová para gúnicabe traste de plata, ni rusuiʼnécabe mecha, tazón, trompeta ne ninruʼ stiʼ cosa de oro o plata para lidxi Jehová. 14 Rudiicabe bueltu que ca ni cayuni si dxiiñaʼ, ne riquiiñecabe ni para guni chaahuicabe lidxi Jehová. 15 Ne cadi maʼ nándacabe ca hombre ni ricaa bueltu para quixe ca trabajador que para gánnacabe xi cayuninecaʼ ni, purtiʼ nácacaʼ hombre de confianza. 16 Peru bueltu para ca ofrenda pur donda* ne bueltu para ca ofrenda pur pecadu, qué rudiicabe ni para gaca chaahuiʼ lidxi Jehová; para ca sacerdote que nga bueltu que.

17 Ca dxi que gudxiʼbaʼ Hazael, rey stiʼ Siria, yegucaalú guidxi Gat ne biʼniʼ ganarbe ni. Despué gudixhe íquebe gucaalube Jerusalén. 18 Ngue runi bisendacaa Jehoás, rey stiʼ Judá, guiráʼ ofrenda para Dios ni guleechú ca bixhozebiidabe Jehosafat, Jehoram ne Ocozías, ca rey stiʼ Judá, zaqueca ca ofrenda para Dios ni guleechube ne guiráʼ oro ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ tesoro ni nuu ra lidxi Jehová ne ra lidxi rey.* Para biseendabe cani ra nuu Hazael, rey stiʼ Siria, de raqué biree zeʼ de Jerusalén.

19 Peru xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoás, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 20 Peru biʼniʼ traicionar ca xpínnibe laabe ne biiticaʼ laabe ndaaniʼ yoo ni nuu lu Montículo* que, ni riaana neza zécabe Silá. 21 Ca xpínnibe ni bicaalú laabe ne biiti laabe nga Jozacar, xiiñiʼ Simeat ne Jehozabad, xiiñiʼ Somer. Ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe* ndaaniʼ Xquidxi David, ne maʼ xiiñibe Amasías nga beeda gaca rey.

13 Beeda gaca Jehoacaz xiiñiʼ Jehú rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria dxi ziné Jehoás xiiñiʼ Ocozías, rey stiʼ Judá, 23 iza de cayuni mandar, ne biʼniʼ mandarbe 17 iza. 2 Bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová ne qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. Qué nusaana de ñúnibe cani. 3 Nga runi guizáʼ bidxiichiné Jehová guidxi Israel ne stale iza bisaanabe laacaʼ lu náʼ Hazael rey stiʼ Siria ne lu náʼ Ben-Hadad xiiñiʼ Hazael.

4 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, biʼniʼ rogar Jehoacaz Jehová pur guidxi Israel,* ne bicaadiaga Jehová laabe purtiʼ biiyaʼ modo cuquiichináʼ rey stiʼ Siria guidxi Israel. 5 Ngue runi gulí Jehová tuuxa para gulá guidxi Israel de lu náʼ Siria, ne biguetaʼ bibani ca israelita que ra lídxicaʼ casi dxiqué.* 6 (Peru qué nusaana de ñúnicabe ca pecadu ni biʼniʼ familia stiʼ Jeroboán, ca ni bicaabe guidxi Israel guni. Biʼnirúcabe ca pecadu que ne qué ñáxhacabe poste ni runi adorar ca binni que ndaaniʼ guidxi Samaria). 7 Ni biaanané si Jehoacaz nga ti ejércitu de 50 hombre ni riguiʼbaʼ caballu, chii carru ni rinécabe lu guerra ne chii mil soldadu ni rié a pie, purtiʼ binitilú rey stiʼ Siria laacabe ne bisaana laacabe casi yudé ni riaana ora riguíbicabe biidxiʼ.*

8 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoacaz, guiráʼ ni bíʼnibe ne poder ni gúpabe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 9 De raqué guti Jehoacaz ne bicaachicabe laabe ndaaniʼ guidxi Samaria ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe* ne maʼ xiiñibe Jehoás nga beeda gaca rey.

10 Beeda gaca Jehoás, xiiñiʼ Jehoacaz, rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria dxi maʼ ziné Jehoás, rey stiʼ Judá, 37 iza de cayuni mandar ne biʼniʼ mandarbe 16 iza. 11 Bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová, qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. Bíʼnirube* ca pecadu que.

12 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoás, guiráʼ ni bíʼnibe, poder ni gúpabe ne modo gudindenebe Amasías, rey stiʼ Judá, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 13 De raqué guti Jehoás ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe ne maʼ Jeroboán* gurí lu trono stibe. Bicaachicabe Jehoás ndaaniʼ guidxi Samaria ra gaʼchiʼ ca rey stiʼ Israel.

14 Dxi gupa Eliseo xa guendahuará ni biiti laa que guyé Jehoás, rey stiʼ Israel, yeguuya laabe. Bidxíñabe ne gudiidxibe Eliseo, cayuunabe rábibe laa: «¡Bixhozeʼ, bixhozeʼ! ¡Carru stiʼ Israel ne ca ni dxiʼbaʼ caballu!». 15 Para ná Eliseo rabi laabe: «Dané ti arcu ne caadxi flecha». Para beedanebe ti arcu ne caadxi flecha. 16 Óraque ná Eliseo rabi rey stiʼ Israel: «Gucuaa arcu ca». Para gucuaabe arcu que, ne gudixhenáʼ Eliseo lu náʼ rey que. 17 Para ná Eliseo: «Bixheleʼ ventana ni nuu ladu rindani gubidxa ca». Óraque bixhélebe ni. De raqué ná Eliseo rabi laabe: «¡Bindaa ti flecha!». Para bindaabe ti flecha. Óraque ná Eliseo rabi laabe: «¡Flecha ni chiguiquiiñeʼ Jehová para guni ganar,* flecha ni chiguiquiiñebe para guni ganarbe Siria! Zuni ganarluʼ Siria ndaaniʼ guidxi Afec dede ra gunduuxeluʼ ni».

18 Ne rábibe laa: «Gucuaa ca flecha ca». Para gucuaa rey que ca flecha que. Óraque ná Eliseo rabi rey stiʼ Israel: «Bigaze cani layú». Para bigázebe cani layú chonna biaje ne biaanadxibe. 19 Óraque bidxiichiné hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ que laabe, ne ná rabi laabe: «¡Ñándaca nugázeluʼ cani layú gaayuʼ o xhoopaʼ biaje! Pa ñúniluʼ ni la? ñuni ganarluʼ Siria dede nunduuxeluʼ ni, peru yanna chonna si biaje zuni ganarluʼ Siria».

20 Despué guti Eliseo ne bicaachicabe laa. Tiempu que guyuu caadxi grupu moabita ni rindanaʼ stiʼ binni, ne riuucaʼ ndaaniʼ guidxi que cada ruzulú iza.* 21 Ti dxi, laga cucaachiʼ caadxi hombre ti gueʼtuʼ, biiyacabe ti grupu de binni ni canandanaʼ, ngue runi nagueendaca bilaacabe gueʼtuʼ que ra baʼ stiʼ Eliseo ne bixooñecabe, ora bidiiñe cuerpu stiʼ gueʼtuʼ que ca dxitaladi Eliseo, bibani gueʼtuʼ que sti biaje ne bizuhuaa.

22 Biquiichináʼ Hazael rey stiʼ Siria guidxi Israel biaʼ tiempu biʼniʼ mandar Jehoacaz. 23 Peru guca Jehová nachaʼhuiʼ né laacabe ne biá laacabe, pur acuerdu ni bíʼninebe Abrahán, Isaac ne Jacob. Qué ninabe nunitilube laacaʼ ne dede yanna qué huabeebe laacaʼ de nezalube. 24 Dxi gutiʼ Hazael, rey stiʼ Siria, maʼ xiiñibe Ben-Hadad beeda gaca rey. 25 Jehoás xiiñiʼ Jehoacaz gúxhabe Ben-Hadad xiiñiʼ Hazael ca guidxi ni guxhaʼ Hazael Jehoacaz bixhózebe tiempu gudíndecaʼ. Biʼniʼ ganar Jehoás Ben-Hadad chonna biaje ne gúxhabe laa ca guidxi stiʼ Israel.

14 Beeda gaca Amasías, xiiñiʼ rey Jehoás de guidxi Judá, rey lu guiropa iza de cayuni mandar Jehoás xiiñiʼ Jehoacaz, rey stiʼ Israel. 2 Nápabe 25 iza dxi beeda gácabe rey, ne bi’ni’ mandarbe 29 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jehoadín lá jñaabe ne de Jerusalén laa. 3 Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová, neca cadi casi biʼniʼ bixhozebiidabe* David ni. Bíʼnibe casi peʼ biʼniʼ bixhózebe Jehoás. 4 Peru biaanaruʼ ca lugar ra nasoo* que ne rieruʼ binni raqué para gudiicaʼ sacrificiu ne gúnicaʼ gu’xhu’ stiʼ sacrificiu. 5 Ne ora beeda gácabe ti rey nadipaʼ, biitibe ca mozo stibe, ca ni biiti bixhózebe. 6 Peru qué ñuutibe xiiñiʼ ca hombre ni biiti bixhózebe, purtiʼ yenándabe mandatu stiʼ Jehová ni zeeda lu libru ra cá Ley stiʼ Moisés: «Cadi naquiiñeʼ gatiʼ ti hombre pur donda stiʼ ca xiiñiʼ, ninca cadi naquiiñeʼ gatiʼ xiiñiʼ binni pur donda stiʼ bixhoze. Cada tobi naquiiñeʼ gatiʼ pur pecadu stiʼ». 7 Biʼniʼ ganarbe ca edomita ti lugar ni runibiáʼcabe casi valle de Zidi,* biitibe chii mil hombre, ne lu guendaridinde que biʼniʼ ganarbe guidxi Sela, de raqué biree lani Jocteel, ne zacá lani dede yanna.

8 De raqué biseendaʼ Amasías tu chitidxi ca diidxaʼ riʼ Jehoás —xiiñiʼ Jehoacaz, xiiñiʼ Jehú—, rey stiʼ Israel: «Gudáʼ, guidxelasaanu lu ti guendaridinde». 9 Para biseendatidxi rey Jehoás de guidxi Israel rey Amasías de guidxi Judá: «Ndiʼ nga ni biseendatidxi yaga guichi ni nuu lu Líbano cedru ni nuu lu Líbano: “Bidii xiiñidxaapaluʼ xiiñeʼ para guichaganáʼ”. Peru beeda ti maniʼ guiʼxhiʼ de lu Líbano ne bixhatañee yaga guichi que. 10 Dxandíʼ, bi’ni’ ganarluʼ Edom, nga runi cudxiibaluʼ laca lii. Guyuu nayecheʼ purtiʼ biʼniʼ ganarluʼ, peru biaana ra lídxiluʼ.* ¿Xiñee nuuluʼ gúniluʼ ti desgracia ne gusábaluʼ Judá ora guiábaluʼ?». 11 Peru qué niná Amasías nucaadiaga laabe.

Ngue runi guyé Jehoás, rey stiʼ Israel, yetindené rey Amasías de Judá ne gudíndecabe Bet-Semes, ti guidxi stiʼ Judá. 12 Bi’ni’ ganar guidxi Israel guidxi Judá, ngue runi guirácabe bixooñecabe ne cada tobi guyé ra lidxi.* 13 Ndaaniʼ guidxi Bet-Semes gunaazeʼ Jehoás, rey stiʼ Israel, rey Amasías de guidxi Judá, xiiñiʼ Jehoás, xiiñiʼ Ocozías. Despué beedanebe laa Jerusalén ne bisábabe ti parte de muru stiʼ Jerusalén, dede ra Puertaʼ stiʼ Efraín hasta ra Puertaʼ stiʼ Squina que. Biaʼsi tapa gayuaa codo* nga biaanaxeleʼ muru que. 14 Ne zinebe guiráʼ oro, plata ne ca cosa ni nuu ra lidxi Jehová ne ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ tesoro ni nuu ra lidxi rey, ne laaca gunaazebe caadxi binni ne zinebe laacaʼ. De raqué biguétabe Samaria.

15 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoás, guiráʼ ni bíʼnibe, poder ni gúpabe ne modo gudindenebe Amasías, rey stiʼ Judá, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 16 De raqué guti Jehoás ne bicaachicabe laa Samaria, ra gaʼchiʼ ca rey stiʼ Israel, ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe, ne maʼ xiiñibe Jeroboán* beeda gaca rey.

17 Bibani Amasías xiiñiʼ Jehoás, rey stiʼ Judá, sti 15 iza jma despué de guti Jehoás xiiñiʼ Jehoacaz, rey stiʼ Israel. 18 Xcaadxi cosa ni bizaaca Amasías, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 19 Despué biyúbicabe modo guuticabe laabe Jerusalén, ngue runi bixooñebe Lakís, peru biseendacabe caadxi hombre chinanda laabe Lakís ne raqué biiticabe laabe. 20 De raqué bidxiibacabe laabe lu caballu ne biguetanécabe laabe, ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe Jerusalén, ndaaniʼ Xquidxi David. 21 De raqué, guidubi naca guidxi Judá bíʼnicaʼ Azarías* rey dxi napa 16 iza, para guni mandarbe xlugar bixhózebe Amasías. 22 Biʼniʼ chaahuibe guidxi Elat ne bidxiguétabe ni lu náʼ Judá despué de guti rey* que ne yanna maʼ caziilaʼdxiʼ casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidaʼ.

23 Beeda gaca Jeroboán xiiñiʼ Jehoás, rey stiʼ Israel, rey ndaaniʼ guidxi Samaria dxi ziné Amasías xiiñiʼ Jehoás, rey stiʼ Judá, 15 iza de cayuni mandar, ne biʼniʼ mandarbe 41 iza. 24 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová. Qué nusaana de ñúnibe guiráʼ ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. 25 Ne biguetaʼ gudíxhebe padé nga rugaanda frontera stiʼ Israel dede Lebó-Hamat* hasta ra nuu nisadóʼ stiʼ Arabá,* casi maca guníʼ Jonás, xiiñiʼ Amitái, profeta de Gat-Héfer, purtiʼ zacá nga gudxi Jehová, Dios stiʼ Israel, laabe guiniʼbe. 26 Purtiʼ biiyaʼ Jehová pabiáʼ cayacaná guidxi Israel. Qué ñaana guirutiʼ para ñacané guidxi Israel, dede nin ca ni qué zanda gaca defender ne ca ni qué gapa ti puestu risaca. 27 Peru maca biʼniʼ prometer Jehová qué zuxhiá lá guidxi Israel lu guidxilayú. Ngue runi biquiiñebe Jeroboán, xiiñiʼ Jehoás, para gulabe laacaʼ.

28 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jeroboán, guiráʼ ni bíʼnibe, poder ni gúpabe, modo gudíndebe ne modo bidxiguétabe Judá ne Israel guidxi Damasco ne Hamat, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 29 De raqué guti Jeroboán ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe, ca rey stiʼ Israel, ne maʼ xiiñibe Zacarías beeda gaca rey.

15 Azarías* xiiñiʼ Amasías, rey stiʼ Judá, beeda gaca rey dxi maʼ ziné Jeroboán* 27 iza de cayuni mandar guidxi Israel. 2 Napa Azarías 16 iza dxi guca rey, ne biʼniʼ mandarbe 52 iza Jerusalén. Jecolías láʼ jñaabe, ne de Jerusalén laa. 3 Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová, casi peʼ biʼniʼ bixhózebe Amasías ni. 4 Peru biaanaru’ ca lugar ra nasoo* que, ne rieruʼ binni raqué para gudiica’ sacrificiu ne gúnica’ guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu. 5 Gundisaʼ Jehová lepra luguiáʼ rey que ne gúpabe lepra dede dxi gútibe. Gulézabe ndaaniʼ ti yoo aparte laga cayuni mandar xiiñibe Jotán ndaaniʼ palaciu ne cayuni juzgar ca binni guidxi que. 6 Xcaadxi cosa ni bizaaca Azarías, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 7 De raqué guti Azarías ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe,* bicaachicabe laabe ndaaniʼ Xquidxi David, ra gaʼchiʼ ca xfamíliabe, ne maʼ xiiñibe Jotán beeda gaca rey.

8 Dxi maʼ ziné Azarías rey stiʼ Judá 38 iza de cayuni mandar, beeda gaca Zacarías, xiiñiʼ Jeroboán, rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria, ne biʼniʼ mandarbe xhoopaʼ beeu. 9 Bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová casi biʼniʼ ca bixhozebiidabe ni. Qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. 10 Biʼniʼ traicionar Salum xiiñiʼ Jabés laabe ne biiti laabe ndaaniʼ guidxi Ibleam. Despué de biiti laabe, maʼ laa beeda gaca rey. 11 Xcaadxi cosa ni bizaaca Zacarías, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 12 Zaqué guca cumplir ca diidxaʼ ni gudxi Jehová Jehú: «Tapa generación de ca xiiñiluʼ zabí lu trono stiʼ Israel». Ne nga peʼ nga ni bizaaca.

13 Dxi maʼ ziné Uzías rey stiʼ Judá 39 iza de cayuni mandar, beeda gaca Salum, xiiñiʼ Jabés, rey ne biʼniʼ mandarbe ti beeu ndaaniʼ guidxi Samaria. 14 Biree Menahem, xiiñiʼ Gadí, de guidxi Tirzá ne guyé Samaria ne raqué biitibe Salum, xiiñiʼ Jabés. Despué de biitibe laa, maʼ laabe gúcabe rey. 15 Xcaadxi cosa ni bizaaca Salum, modo biʼniʼ traicionarbe Zacarías, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 16 Ca dxi bizulú Menahem cayuni mandar bireebe de Tirzá ne bicaalube Tifsá ne guiráʼ ca ni nabeza raqué ne ca ni nabeza lu ca layú stini. Cumu qué nuxhélecabe ca puertaʼ guidxi que para chuʼbe la? binitilube guidxi que ne guchézabe ndaaniʼ guiráʼ ca gunaa nacaxiiñiʼ.

17 Dxi maʼ ziné Azarías rey stiʼ Judá 39 iza de cayuni mandar, beeda gaca Menahem, xiiñiʼ Gadí, rey stiʼ Israel ne biʼniʼ mandarbe chii iza ndaaniʼ guidxi Samaria. 18 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová. Biaʼ dxi bibánibe qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. 19 Guyuu Pul, rey stiʼ Asiria, ndaaniʼ guidxi que, ne bidii Menahem laabe ti mil talentu* de plata para gacané laabe cadi gusaana de gácabe rey. 20 Gunabaʼ Menahem ca hombre ricu ne ca hombre risaca stiʼ Israel plata ne raqué nga guleebe ni bidiibe rey sti’ Asiria. Bidiibe laa 50 siclo* de plata ni bidii cada hombre laabe. Ngue runi biree rey stiʼ Asiria zeʼ ne maʼ qué ñaana ndaaniʼ guidxi que. 21 Xcaadxi cosa ni bizaaca Menahem, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel. 22 De raqué guti Menahem ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe, ne maʼ xiiñibe Pecahías beeda gaca rey.

23 Dxi maʼ ziné Azarías rey stiʼ Judá 50 iza de cayuni mandar, beeda gaca Pecahías, xiiñiʼ Menahem, rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria ne biʼniʼ mandarbe chupa iza. 24 Bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová. Qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. 25 Ne biʼniʼ traicionar ti oficial stibe laabe ni láʼ Pécah, xiiñiʼ Remalías, ne biiti laabe Samaria ndaaniʼ cuartu ni nuu lu torre stiʼ palaciu que, ne laaca biiti Argob ne Arié. Yené Pécah 50 hombre de Galaad. Ne, despué de biiti laabe, maʼ laa beeda gaca rey. 26 Xcaadxi cosa ni bizaaca Pecahías, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel.

27 Dxi maʼ ziné Azarías rey stiʼ Judá 52 iza de cayuni mandar, beeda gaca Pécah, xiiñiʼ Remalías, rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria ne biʼniʼ mandarbe gande iza. 28 Bíʼnibe cosa ni cadi jneza nezalú Jehová. Qué nusaana de ñúnibe ca pecadu ni bicaa Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, guidxi Israel guni. 29 Ca dxi cayuni mandar Pécah, rey stiʼ Israel, yechuu Tiglat-Piléser, rey stiʼ Asiria, ndaaniʼ ca guidxi riʼ ne biaananebe Ijón, Abel-Bet-Maacá, Janóah, Quedes, Hazor, Galaad ne Galilea, guidubi layú stiʼ tribu stiʼ Neftalí, gunaazebe ca binni que ne zinebe laacaʼ Asiria. 30 Ne biʼniʼ traicionar Hosea xiiñiʼ Elá Pécah xiiñiʼ Remalías, biaaxhabe luguiáʼ ne biitibe laa. Ne maʼ laabe beeda gácabe rey dxi ziné Jotán, xiiñiʼ Uzías, gande iza de cayuni mandar. 31 Xcaadxi cosa ni bizaaca Pécah, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Israel.

32 Beeda gaca Jotán, xiiñiʼ Uzías rey stiʼ Judá, rey lu guiropa iza de cayuni mandar Pécah xiiñiʼ Remalías, rey stiʼ Israel. 33 Napa Jotán 25 iza dxi guca rey ne biʼniʼ mandarbe 16 iza Jerusalén. Jñaabe nga Jerusá, xiiñiʼ Sadoc. 34 Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová, casi peʼ biʼniʼ bixhózebe Uzías ni. 35 Peru biaanaru’ ca lugar ra nasoo que ne rieruʼ binni raqué para gudiica’ sacrificiu ne gúnica’ gu’xhu’ stiʼ sacrificiu. Laabe nga bíʼnibe Puertaʼ Nasoo stiʼ lidxi Jehová. 36 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jotán, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 37 Ca dxi que biseendaʼ Jehová Rezín, rey stiʼ Siria, ne Pécah xiiñiʼ Remalías para gucaalucaʼ Judá. 38 De raqué guti Jotán ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe, ne bicaachicabe laabe ndaaniʼ Xquidxi David, bixhozebiidabe, ra gaʼchiʼ ca familia stibe. Ne maʼ xiiñibe Acaz beeda gaca rey.

16 Acaz, xiiñiʼ Jotán rey stiʼ Judá, beeda gaca rey dxi maʼ ziné Pécah, xiiñiʼ Remalías, 17 iza de cayuni mandar. 2 Napa Acaz gande iza dxi beeda gaca rey ne biʼniʼ mandarbe 16 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Qué ñúnibe ni jneza nezalú Jehová, Dios stibe, casi biʼniʼ David, bixhozebiidabe.* 3 Lugar de ngue, yenándabe ni biʼniʼ ca rey stiʼ Israel, dede bizaaquibe* xiiñibe lu bele, bíʼnibe ca cosa dxabaʼ ni runi ca guidxi ni gulee Jehová nezalú ca israelita. 4 Ne laaca bíʼnibe sacrificiu ne guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu ca lugar ra nasoo,* lu ca danihuiiniʼ ne xaʼnaʼ guiráʼ ca yaga ni napa stale bandaga ne nagáʼ.

5 Ca dxi que gudxiʼbaʼ Rezín rey stiʼ Siria ne Pécah xiiñiʼ Remalías, rey stiʼ Israel, para chigucaalucaʼ Jerusalén. Guluucabe leʼ Acáz, peru qué ñanda diʼ ñuni ganárcabe guidxi que. 6 Tiempu que, bidxiguetaʼ Rezín, rey stiʼ Siria, guidxi Elat lu náʼ Edom. Ne despué guleebe ca judíu* ndaaniʼ guidxi Elat. Yendeza ca edomita Elat, ne dede yanna nabézacabe raqué. 7 Para biseendaʼ Acaz tu chitidxi Tiglat-Piléser, rey stiʼ Asiria, ca diidxaʼ riʼ: «Nacaʼ mozo stiluʼ ne casi ñaca xiiñiluʼ nga naa. Gudáʼ ne bilá naa de lu náʼ rey stiʼ Siria ne rey stiʼ Israel, ca ni cucaalú naa». 8 Para gucuaa Acaz ca plata ne ca oro ni nuu ndaaniʼ lidxi Jehová ne ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ tesoro ni nuu ra lidxi* rey, ne biseendabe cani ra nuu rey stiʼ Asiria para sibe laa. 9 Gucuaa rey stiʼ Asiria ni biseendabe que, ngue runi guyé Damasco, biʼniʼ ganarbe guidxi riʼ, guleebe ca binni que de ndaaniʼ xquídxicaʼ ne biseendabe laacaʼ Quir ne biitibe Rezín.

10 Para guyé rey Acaz Damasco, yeguuyabe Tiglat-Piléser, rey stiʼ Asiria. Ora biʼyaʼ rey Acaz altar ni nuu Damasco, biseendabe ti planu stiʼ altar que ra nuu sacerdote Uriya, luni zeeda xi forma nápani ne ximodo bíʼnicabe ni. 11 Para bizáʼ sacerdote Uriya ti altar ne yenándabe modo zeeda lu planu ni biseendaʼ rey Acaz ra nuube dede Damasco. Ne biluxe sacerdote Uriya ni ante guibiguetaʼ rey Acaz de Damasco. 12 Ora biguetaʼ rey que de Damasco ne biʼyaʼ altar que, bidxiña ne bidii sacrificiu luni. 13 Ne bíʼnirube guʼxhuʼ lu altar que ra bizaaquibe ca ofrenda ni riaʼquiʼ ne ca ofrenda de biidxiʼ* stibe. Laaca bixhiibe ca ofrenda ni rixii* stibe luni ne birúbabe rini stiʼ ca sacrificiu de paz stibe luni. 14 Ne guleebe altar de cobre ni zuhuaa nezalú Jehová frente de ra yoo que —entre altar stibe ne ra lidxi Jehová— ne yeguzuhuaabe ni ladu guiaʼ de altar stibe. 15 Ne ndiʼ nga ni biʼniʼ mandar rey Acaz sacerdote Uriya: «Biʼniʼ guʼxhuʼ luguiáʼ altar naroʼbaʼ ca ne ca ofrenda riʼ: ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca siadóʼ, ofrenda de biidxiʼ ni riaʼquiʼ huadxí, ofrenda ni riaʼquiʼ stiʼ rey ca ne ofrenda de biidxiʼ stibe, ne ca ofrenda ni riaʼquiʼ, ca ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stiʼ guiráʼ ca binni ca. Biruba rini stiʼ guiráʼ ca ofrenda ni riaʼquiʼ ne rini stiʼ xcaadxi sacrificiu ca luni. Maʼ naa guuyaʼ xi guneniáʼ altar de cobre ca». 16 Para biʼniʼ sacerdote Uriya guiráʼ ni biʼniʼ mandar rey Acaz laa.

17 Laaca bixuuxe rey Acaz ca cuadru ni cá cueʼ ca carruhuiiniʼ que ne gúxhabe ca palangana stícani. Gundétebe* Tanque de cobre ni dxiʼbaʼ deche ca toro de cobre que ne bizuhuaabe ni lu ti pisu de guié. 18 Bichiabe ti corredor ni napa ique, ni bíʼnicabe ra lidxi Jehová para iquiiñeʼ dxi sábadu, ne bichiibe entrada ni nuu fuera para chúʼcabe ra lidxi rey. Bíʼnibe ni purtiʼ bidxíbibe rey stiʼ Asiria.

19 Xcaadxi cosa ni bizaaca Acaz, ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 20 De raqué guti Acaz ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe,* bicaachicabe laabe ndaaniʼ Xquidxi David ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe, ne maʼ xiiñibe Ezequías* beeda gaca rey.

17 Dxi maʼ ziné Acaz rey stiʼ Judá 12 iza de cayuni mandar, beeda gaca Hosea xiiñiʼ Elá rey stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Samaria, ne biʼniʼ mandarbe gaʼ iza. 2 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, neca cadi biaʼ biʼniʼ ca rey stiʼ Israel ni gurí ante de laabe. 3 Para guyé Salmanazar, rey stiʼ Asiria, yegucaalú laabe ne bizulú Hosea biʼniʼ ni nabe ne gudixe laabe impuestu. 4 Peru gunna rey stiʼ Asiria bieeguʼ Hosea rey So de Egipto para guni traicionar laabe, purtiʼ biseendaʼ Hosea ca mensajeru stiʼ ra nuu So rey stiʼ Egipto. Ngue runi biseguyoo rey stiʼ Asiria Hosea ne bisaana laabe raqué liibibe.

5 Yegucaalú rey stiʼ Asiria guidubi guidxi que. Yendabe Samaria ne guluube leʼ ni chonna iza. 6 Ne dxi ziné Hosea gaʼ iza de cayuni mandar biʼniʼ ganar rey stiʼ Asiria guidxi Samaria. De raqué guleebe ca binni Israel de ndaaniʼ xquídxicaʼ ne yenebe laacaʼ Asiria ne bicaabe laacaʼ chindézacaʼ Halá ne Habor, gaxha de guiiguʼ Gozán, ne ndaaniʼ ca guidxi stiʼ ca medo.

7 Bizaaca ndiʼ purtiʼ bicheené guidxi Israel Jehová, Dios sticaʼ, ni gulee laacaʼ de lu layú stiʼ Egipto ne ni bilá laacaʼ de lu ná Faraón, rey stiʼ Egipto. Biʼniʼ adorárcabe* xcaadxi dios 8 ne yenándacabe ca costumbre stiʼ ca guidxi ni gulee Jehová nezalú ca israelita ne ca costumbre ni gudixhe ca rey stiʼ Israel.

9 Chaahuidugá bizulú biʼniʼ ca israelita cosa ni cadi jneza ruuyaʼ Jehová, Dios sticaʼ, bíʼnicabe lugar ra nasoo* ndaaniʼ guiráʼ ca guidxi que, lu ca torre ra riuu binni ni rapa ne ndaaniʼ ca guidxi nadipaʼ.* 10 Ne bíʼnicabe columna ne poste para guni adorar binni lu guiráʼ ca danihuiiniʼ nasoo ne xaʼnaʼ guiráʼ ca yaga napa stale bandaga ne nagáʼ, 11 ne rúnicabe guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu lu guiráʼ ca lugar ra nasoo que, casi runi ca guidxi ni gulee Jehová nezalúcabe ne ni biseendaʼ sti ladu. Rúnicabe cosa malu para guchiichicabe Jehová.

12 Runi adorárcabe ca bidóʼ yuudxuʼ* que, neca maca gudxi Jehová laacabe «¡Cadi gúnitu nga!». 13 Stale biaje biquiiñeʼ Jehová guiráʼ ca profeta stiʼ ne guiráʼ ca hombre ni ruuyaʼ visión para quixhená guidxi Israel ne Judá. Rábibe laacaʼ: «¡Lagusaana ca cosa malu ni rúnitu ne laibiguetaʼ ra nuaaʼ! Lachinanda ni ná ca mandamientu ne ca ley stinneʼ, guiráʼ ni cá lu ley ni bidieeʼ ca bixhozebiidatu* ni gudxeʼ ca profeta, ca hombre runi xhiiñaʼ, gabi laatu». 14 Peru qué ninácabe nucaadiágacabe. Gúcacabe tercu casi guca ca bixhozebiidacabe, ca ni qué ñapa fe Jehová, Dios sticaʼ. 15 Qué nusaana de nucaanácabe ca regla stibe, acuerdu ni bíʼninebe ca bixhozebiidacaʼ ne guiráʼ diidxaʼ ni guniʼbe* para quixhenabe laacaʼ. Qué nusaana de ñuni adorárcabe ca bidóʼ ni qué iquiiñeʼ stícabe ne beeda gácacabe qué iquiiñeʼ casi laacaʼ. Zaqué bíʼnicabe ni runi ca guidxi ni nuu gaxha de laacabe neca maca gudxi Jehová laacabe cadi gúnicabe ni runi ca guidxi ca.

16 Bicaanácabe guiráʼ ca mandamientu stiʼ Jehová, Dios stícabe. Bizáʼcabe chupa yuzehuiiniʼ de guiibaʼ* ne ti poste para guni adorárcabe. Bizuxíbicabe nezalú interu ejércitu stiʼ guibáʼ ne biʼniʼ adorárcabe Baal. 17 Laaca bizaaquicabe* ca xiiñicabe lu bele, hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, biʼniʼ practicárcabe adivinación ne biyúbicabe gánnacabe xi riníʼ xiixa señal. Bibánicabe para gúnicabe puru si ni cadi jneza nezalú Jehová para guchiichicabe laa.

18 Guizáʼ bidxiichiné Jehová guidxi Israel, tantu cadxiichibe guleebe laacaʼ nezalube. Nin tobi de laacaʼ qué nusaanabe lu layú stiʼ Israel, tribu si stiʼ Judá bisaanabe.

19 Peru nin guidxi Judá qué ninanda ca mandamientu stiʼ Jehová, Dios sticaʼ. Laaca yenándacabe ca costumbre ni yenanda guidxi Israel. 20 Bicaanáʼ Jehová guidubi naca guidxi Israel,* bidiibe lugar gacanacaʼ ne bisaanabe laacaʼ lu náʼ ca ni ribaʼnaʼ stiʼ binni dede ra biseendabe laacaʼ zitu de nezalube. 21 Gúxhabe reinu stiʼ Israel de lu náʼ ca familia ni zeeda de David, ne biʼniʼ ca israelita rey Jeroboán, xiiñiʼ Nebat. Peru bicaa Jeroboán guidxi Israel gusaana Jehová ne gúnicaʼ ti pecadu naroʼbaʼ. 22 Ne bíʼniruʼ guidxi Israel ca pecadu ni biʼniʼ Jeroboán. Qué nusaana de ñúnicabe ca pecadu ca 23 dede ora gulee Jehová guidxi Israel nezalú, casi maca guniʼbe de ruaa ca profeta stibe zazaacani. Ngue runi guládxicabe ca binni de Israel de ndaaniʼ xquídxicaʼ ne biseendacabe laacaʼ Asiria, ne racá nuucabe dede yanna.

24 Para bedané rey stiʼ Asiria binni de Babilonia, Cutá, Avá, Hamat ne de Sefarvaim, ne bidiibe laacaʼ ca guidxi stiʼ Samaria para cuézacaʼ ra guleza ca israelita. Biaanacabe Samaria ne gulézacabe ndaaniʼ ca guidxi stiʼ. 25 Dxi yendézacabe raqué, qué runi adorárcabe Jehová. Ngue runi biseendaʼ Jehová caadxi lión ra nuucabe, ne biiti ca lión que chupa chonna de laacabe. 26 Para biseendacabe tu chitidxi rey stiʼ Asiria: «Ca binni ni bedaneluʼ de sti guidxi ne guluuluʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Samaria qué runibiáʼcabe religión* stiʼ Dios stiʼ guidxi ca. Cumu guirutiʼ qué runibiáʼ religión stiʼ Dios stiʼ guidxi ca la? cuseendabe lión para guuti ca binni ca».

27 Ora binadiaga rey stiʼ Asiria ndiʼ, biʼniʼ mandar laacabe: «Laguseendacaa tobi de ca sacerdote ni guleetu de ndaaniʼ guidxi ca para cueza racá sti biaje, ti gusiidiʼ laacabe religión stiʼ Dios stiʼ guidxi ca». 28 Ngue runi beeda tobi de ca sacerdote ni guleecabe de ndaaniʼ guidxi Samaria para cueza Betel ne bisiidiʼ laacabe ximodo naquiiñeʼ guni adorárcabe Jehová.

29 Peru cada tobi de ca guidxi que bizaʼcaʼ dios sticaʼ, ne bizuhuaacabe cani ndaaniʼ ca templu ni nuu lu ca lugar ra nasoo ni biʼniʼ ca samaritanu. Cada guidxi biʼniʼ zacá ndaaniʼ ca guidxi ra yendézacaʼ. 30 Ca binni de Babilonia bizaʼcaʼ Sucot-Benot, ca de Cut bizaʼcaʼ Nergal, ca de Hamat bizaʼcaʼ Asimá 31 ne ca aveu bizaʼcaʼ Nibhaz ne Tartac. Ca sefarvita la? ruzaaquicaʼ xiiñicaʼ lu bele para gusisácacaʼ Adramélec ne Anamélec, ca dios stiʼ Sefarvaim. 32 Neca runi adorárcabe Jehová, gulícabe caadxi hombre de xquídxicabe para gácacaʼ sacerdote lu ca lugar ra nasoo, laacaʼ nga bíʼnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca templu ni nuu ca lugar ra nasoo que. 33 Nga runi, runi adorárcabe Jehová, peru laaca runi adorárcabe ca dios stícabe según religión* stiʼ ca guidxi ra bireecabe.

34 Dede yanna rinándacabe ca costumbre stiʼ ca religión ni maca nápacabe. Nin tobi de laacabe qué runi adorar Jehová ne nin tobi qué rinanda ca Ley ne ca decisión* stibe, ne laaca qué rinándacabe Ley ne mandamientu ni bidii Jehová ca xiiñiʼ Jacob, hombre ni bichaabe lá ne gulee labe laa Israel. 35 Dxi biʼniné Jehová ca israelita ti acuerdu, ndiʼ nga ni biʼniʼ mandarbe laacaʼ: «Cadi guni adorartu xcaadxi dios ne cadi guzuxíbitu xañeecaʼ, ninca cadi guni adorartu laacaʼ ne cadi gudiitu sacrificiu laacaʼ». 36 Jehová si nga naquiiñeʼ guni adorartu, —Dios ni gulee laatu de lu layú stiʼ Egipto né poder naroʼbaʼ stiʼ ne náʼ ni napa poder— ne laasibe nga naquiiñeʼ guzuxíbitu xañee ne gudiitu sacrificiu. 37 Ne siempre naquiiñeʼ chinándatu né stale cuidadu ca regla, ca decisión stibe, Ley ne mandamientu ni bicaabe para laatu, ne cadi guni adorartu xcaadxi dios. 38 Cadi gusiaandatu acuerdu ni bineniáʼ laatu, ne cadi guni adorartu xcaadxi dios. 39 Jehová, Dios stitu, laasibe nga naquiiñeʼ guni adorartu, purtiʼ laabe nga zulabe laatu de lu náʼ guiráʼ ca enemigu stitu.

40 Peru qué nuzuubaʼ ca binni de ca guidxi riʼ diidxaʼ, ne yenándarucaʼ ca costumbre stiʼ religión ni maca nápacaʼ. 41 Ngue runi neca runi adorar ca guidxi riʼ Jehová, peru zaqueca runi adorárcabe ca bidóʼ ni bizáʼcabe. Ne dede yanna runi ca xiiñicabe ne ca xniétucabe ni biʼniʼ ca bixhozebiidacaʼ.

18 Lu guionna iza de cayuni mandar Hosea xiiñiʼ Elá, rey stiʼ Israel, beeda gaca Ezequías xiiñiʼ rey Acaz de Judá rey. 2 Nápabe 25 iza dxi beeda gácabe rey ne biʼniʼ mandarbe 29 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Abí,* xiiñiʼ Zacarías. 3 Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová, casi biʼniʼ David, bixhozebiidabe.* 4 Laabe nga guleebe ca lugar ra nasoo que, binidebe ca columna ni runi adorar binni ne bisábabe poste ni runi adorar ca binni que, laaca binidebe beendaʼ de cobre ni biʼniʼ Moisés, purtiʼ para ca dxi que rúniruʼ ca binni de Israel guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu para laani, ne rábicabe ni bidóʼ-beendaʼ de cobre.* 5 Gúpabe confianza Jehová, Dios stiʼ Israel. Lade guiráʼ rey stiʼ Judá ni guyuu ante ne despué de laabe, nin tobi qué ñaca casi laabe. 6 Qué lica nixélebe de Jehová. Qué nusaana de ninándabe laa. Yenándabe ni ná ca mandamientu ni bidii Jehová Moisés. 7 Ne guyuu Jehová gaxha de laabe. Guiráʼ ni rúnibe, rúnibe cani né guendabiaaniʼ. Maʼ qué ninabe ñuni mandar rey stiʼ Asiria laabe ne maʼ qué ñúnibe dxiiñaʼ para laa. 8 Laaca biʼniʼ ganarbe ca filisteu hasta Gaza ne ca layú stiʼ, ne lu ca torre ra riuu binni ni rapa ne ndaaniʼ ca guidxi nadipaʼ.*

9 Ra bizaa tapa iza de cayuni mandar Ezequías —dxi maʼ ziné Hosea xiiñiʼ Elá, rey stiʼ Israel, gadxe iza de cayuni mandar— biree Salmanazar, rey stiʼ Asiria, yegucaalú Samaria ne bizulú guluu ni leʼ. 10 Gudiʼdiʼ chonna iza para biʼniʼ ganárcabe guidxi que, biʼniʼ ganarbe Samaria dxi maʼ ziné Ezequías xhoopaʼ iza de cayuni mandar ne dxi maʼ ziné Hosea, rey stiʼ Israel, gaʼ iza de cayuni mandar. 11 De raqué gulee rey stiʼ Asiria ca israelita de xquídxicaʼ ne yenebe laacaʼ Asiria, yesaanabe laacaʼ Halá ne Habor, cueʼ guiiguʼ Gozán, ne ndaaniʼ ca guidxi stiʼ ca medo. 12 Bizaacacabe ndiʼ purtiʼ qué nucaadiágacabe ni gudxi Jehová, Dios stícabe, laacabe ne maʼ qué ninándacabe acuerdu ni biʼninécabe laabe, guiráʼ ni biʼniʼ mandar Moisés, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ Jehová, gúnicabe. Qué lica nucaadiágacabe ne qué nuzuubacabe diidxaʼ.

13 Dxi maʼ ziné rey Ezequías 14 iza de cayuni mandar guyé Senaquerib, rey stiʼ Asiria, yegucaalú guiráʼ guidxi nadipaʼ stiʼ Judá ne biʼniʼ ganarbe cani. 14 Ngue runi biseendaʼ Ezequías, rey stiʼ Judá, tu chitidxi rey stiʼ Asiria ndaaniʼ guidxi Lakís ca diidxaʼ riʼ: «Cadi jneza ni bineʼ. Guyé ne zudieeʼ lii guiráʼ ni guinábaluʼ naa». Para gunabaʼ rey stiʼ Asiria Ezequías rey stiʼ Judá chonna gayuaa talentu* de plata ne 30 talentu de oro. 15 Ngue runi bidii Ezequías laabe guiráʼ plata ni nuu ra lidxi Jehová ne ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ tesoro ni nuu ra lidxi* rey. 16 Tiempu que nga guxha* Ezequías, rey stiʼ Judá, ca puertaʼ stiʼ templu stiʼ Jehová ne ca poste* stiʼ ca puertaʼ ni laapebe biʼniʼ forrarbe de oro, ne bidiibe cani rey stiʼ Asiria.

17 Para biseendaʼ rey stiʼ Asiria tartán,* rabsarís* ne rabsaqué* né ti ejércitu naroʼbaʼ ni biree de Lakís para cheʼ Jerusalén, ra nuu rey Ezequías. Guyécabe* Jerusalén ne bizuhuaacabe cueʼ ti zanja ra ridiʼdiʼ nisa stiʼ ti presa ni nuu ra nasoo, ni nuu lu neza ni zeʼ lu layú stiʼ ca binni riguiibiʼ lari. 18 Ora bicaarídxicabe rey que para guiree, ca ni biree para guidxagalú laacabe nga Eliaquim xiiñiʼ Hilquías ni ruuyaʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ palaciu que, Sebná secretariu que, ne Joá xiiñiʼ Asaf ni ziné ti registru para rey que.

19 Para ná rabsaqué que rabi laacabe: «Laguni favor lagabi ndiʼ Ezequías: “Ndiʼ nga ni ná rey ni jma risaca, rey stiʼ Asiria: «¿Xiñee cadi cadxíbitu pue? 20 Lii naluʼ “Napaʼ ti plan ne napaʼ stale soldadu para cheʼ lu guerra” peru puru diidxaruaasícani. ¿Tu chigulá laatu para gápatu valor gucaalutu naa pue? 21 ¡Biaa! Cabézaluʼ gacané Egipto lii, ubaguí ni maʼ biluuza ca, pa gaʼniʼ tuuxa ni, zadaabini náʼ ne dede zadidilaagani. Zacá nga faraón, rey stiʼ Egipto, ne guiráʼ ca ni rapa confianza laa. 22 Ne pa gábitu naa “Nápadu confianza Jehová, Dios stidu”, ¿ñee cadi stibe ca lugar ra nasoo ne ca altar ni guxha Ezequías, ne cadi laaca laa nga gudxi Judá ne Jerusalén, “Nezalú altar ni nuu Jerusalén si nga naquiiñeʼ guzuxíbitu” la?»”. 23 ¡Ora! Biʼniʼ ti apuesta né señor stinneʼ, rey stiʼ Asiria: zudieeʼ lii chupa mil caballu pa guidxélaluʼ hombre quibaʼ guirácame. 24 Yanna, neca gudii Egipto laatu carru ne ca hombre ni riguiʼbaʼ caballu stiʼ, ¿ñee rábiluʼ zanda guni ganarluʼ neca ti gobernador ni jma huaxiéʼ risaca stiʼ señor stinneʼ la? 25 Ne sti cosa, ¿ñee rábiluʼ beeda guniteluáʼ lugar riʼ sin permisu stiʼ Jehová la? Jehová peʼ gudxi naa: “Guyé, yegucaalú guidxi ca ne binitilú ni”».

26 De raqué, ná Eliaquim xiiñiʼ Hilquías, Sebná ne Joá rábicaʼ rabsaqué: «Por favor, canábadu lii guiníʼneluʼ laadu lu diidxaʼ arameu,* purtiʼ laaca riénedu ni. Cadi guiníʼneluʼ laadu lu idioma stiʼ ca judíu, pacaa ziene ca binni ni nuu lu muru ca lii». 27 Peru ná rabsaqué que rabi laacabe: «¿Ñee rábitu ra nuusitu ne ra nuusi señor stitu biseendaʼ señor stinneʼ naa para guinieeʼ ca diidxaʼ riʼ la? ¿Cadi laaca para gucaadiaga ca hombre ni zuba lu muru ca ni la? Ca ni chitocaʼ xquiʼcaʼ ne chiguecaʼ nisa xquíxhicaʼ né laatu».

28 De raqué biasa rabsaqué que ne bicaa ridxi lu idioma stiʼ ca judíu: «¡Lagucaadiaga ni ná rey ni jma risaca, rey stiʼ Asiria! 29 Ndiʼ nga ni ná rey: “Cadi gudiitu lugar quiteʼ Ezequías laatu. Qué zanda diʼ gulabe laatu de lu nayaʼ. 30 Ne cadi gudiitu lugar gucaa Ezequías laatu gápatu confianza Jehová ora guiníʼ: «Nuaaʼ seguru zulá Jehová laanu. Qué ziaba guidxi riʼ lu náʼ rey stiʼ Asiria». 31 Cadi gucaadiágatu Ezequías, purtiʼ ndiʼ nga ni ná rey stiʼ Asiria: «Cadi gucaalutu naa ne laguiene qué zanda diʼ guni ganartu naa. Ti ganda goto ni gudii lubáʼ uva stitu ne ni gudii yaga duʼgaʼ* stitu ne guetu nisa ni daʼ ndaaniʼ cisterna stitu, 32 dede ora guedacaaʼ laatu ne chiniáʼ laatu lu ti layú casi stitu, ti layú ni rudii biidxiʼ* ne vinu nacubi, ti layú ra nuu pan ne layú uva, ti layú ra zuhuaa yaga olivu ne nuu miel. Zacá qué zátitu ne zabánitu. Cadi gucaadiágatu Ezequías, purtiʼ caguítebe laatu nga ora riniʼbe: “Jehová zulá laanu”. 33 ¿Hualá xa ca dios stiʼ ca guidxi ca xpínnicaʼ de lu náʼ rey stiʼ Asiria? 34 ¿Paraa biaana ca dios stiʼ Hamat ne stiʼ Arpad? ¿Paraa biaana ca dios stiʼ Serfavaim, stiʼ Hená ne stiʼ Ivá? ¿Ñee hualácabe Samaria de lu nayaʼ la? 35 Yanna, pa nin tobi de ca dios stiʼ ca guidxi ca qué hualacaʼ xquídxicaʼ de lu nayaʼ, ¿ñee rábitu zanda gulá Jehová guidxi Jerusalén de lu nayaʼ la?»”».

36 Peru qué niníʼ ca binni que nin ti diidxaʼ, qué nicábicaʼ gastiʼ, purtiʼ maca biʼniʼ mandar rey que laacabe «Cadi gábitu laabe gastiʼ». 37 De raqué biguetaʼ Eliaquim xiiñiʼ Hilquías ni ruuyaʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ palaciu que, Sebná secretariu que, ne Joá xiiñiʼ Asaf ni ziné ti registru para rey que, ne ora yendácabe ra nuu Ezequías maʼ guchézacabe xhábacabe. Para gúdxicabe laa guiráʼ ni gudxi rabsaqué que laacabe.

19 Casi peʼ binadiaga rey Ezequías ni, gucheza xhaba, gucu lari nachonga* ne guyuu ra lidxi Jehová. 2 Para biseendabe caadxi hombre chiguuyacaʼ profeta Isaías, xiiñiʼ Amoz. Biseendabe Eliaquim, hombre ni ruuyaʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ palaciu, Sebná secretariu que ne ca hombre huaniisi ni zániru lade ca sacerdote, ne nácucaʼ lari nachonga. 3 Ndiʼ nga ni gúdxicabe Isaías: «Ndiʼ nga ni ná Ezequías: “Yannadxí guiradu nuudu xizaa,* nabé feu modo cadindenécabe laadu ne cusituícabe ludu, purtiʼ zeeda gácadu casi ti gunaa ni mayaca gapa baʼduʼ peru qué gapa stipa para xhana. 4 Zándaca Jehová, Dios stiluʼ, gunadiaga guiráʼ ni caníʼ rabsaqué, hombre ni biseendaʼ rey stiʼ Asiria para gucaalú Dios ni nabani, ne Jehová, Dios stiluʼ, cuidxi cuenta laabe pur ca diidxaʼ ni binadiaga caniʼbe. Nga runi biʼniʼ ti oración pur ca binni ni nabézaruʼ lu layú riʼ”».

5 Para guyé ca xpinni rey Ezequías ra nuu Isaías ne guyuucaʼ ra nuube, 6 de raqué ná Isaías rabi laacabe: «Ndiʼ nga ni naquiiñeʼ gábitu señor stitu: “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «Cadi guidxíbiluʼ pur ca diidxaʼ ni binadiágaluʼ, cadi dxandíʼ ca cosa feu ni caníʼ ca xpinni rey Asiria de naa. 7 Zaguaaʼ ti ideá* ndaaniʼ íquebe, ne zunadiágabe ti noticia ne zabiguétabe xquídxibe; ne zudieeʼ lugar guuticabe laabe né espada ndaaniʼ xquídxibe»”».

8 Ora binadiaga rabsaqué que maʼ zeʼ rey stiʼ Asiria de Lakís, biguetaʼ yeguuyabe laa ne yendabe laa cadxelasaané guidxi Libná. 9 De raqué yetídxicabe rey que xi cayuni Tirhacá, rey stiʼ Etiopía: «Zeedabe para gucaalube lii». Para biguetaʼ biseendabe caadxi hombre ra nuu Ezequías ne biʼniʼ mandarbe laacaʼ: 10 «Ndiʼ nga ni chitídxitu Ezequías, rey stiʼ Judá: “Neca nápaluʼ confianza Dios stiluʼ, cadi gudiiluʼ lugar quítebe lii ora guiniʼbe «Qué ziaana Jerusalén lu náʼ rey stiʼ Asiria». 11 ¡Biaa! Maʼ binadiágaluʼ xi maʼ biʼniʼ ca rey stiʼ Asiria guiráʼ ca guidxi ni binitilucaʼ. Yanna, ¿ñee rábiluʼ zalaluʼ la? 12 ¿Gunda xa bilá ca dios stiʼ ca guidxi ni binitilú ca bixhozebiidaʼ* laacaʼ? ¿Paraa biaana Gozán, Harán, Rézef ne ca binni de Edén ni guyuu Tel-Asar? 13 ¿Paraa biaana rey stiʼ Hamat, rey stiʼ Arpad ne ca rey stiʼ ca guidxi stiʼ Sefarvaim, stiʼ Hená ne stiʼ Ivá?”».

14 De raqué gucuaa Ezequías ca carta ni bedané ca hombre que ne biindabe cani. Despué guyebe ra lidxi Jehová, bichiaabe cani ne gudíxhebe cani nezalú Jehová. 15 Para bi’ni’ Ezequías ti oración nezalú Jehová ne ná: «Señor Jehová, Dios stiʼ Israel, ni zuba lu trono stiʼ luguiáʼ* ca querubín. Lade guiráʼ ca reinu ni nuu lu guidxilayú, lii si nga Dios ni dxandíʼ. Lii bizaʼluʼ guibáʼ ne guidxilayú. 16 ¡Bicaadiaga naa Jehová, Dios stinneʼ, bicaadiaga naa! ¡Bixhelelú ne biiyaʼ, Jehová, Dios stinneʼ! Bicaadiaga guiráʼ ca diidxaʼ ni biseendaʼ Senaquerib ra nuaaʼ para gucaalú Dios ni nabani. 17 Jehová, Dios stinneʼ, dxandíʼ peʼ maʼ binitilú ca rey stiʼ Asiria ca guidxi ca ne ca layú stícani. 18 Ne maʼ bisáʼbicaʼ ca dios sticabe lu bele, purtiʼ cadi dxandíʼ dios laacaʼ, binni si nga bizáʼ cani de yaga ne de guié, nga runi gunda binidécabe cani. 19 Peru yanna, Jehová, Dios stidu, por favor, canábadu lii gulaluʼ laadu de lu nabe. Para ganna guiráʼ ca reinu ni nuu lu guidxilayú, lii si nga Dios, Jehová, Dios stinneʼ».

20 Para biseendaʼ Isaías, xiiñiʼ Amós, tu chitidxi Ezequías ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Maʼ binadiagaʼ oración ni bíʼniluʼ ra cayábiluʼ naa ni guníʼ Senaquerib rey stiʼ Asiria. 21 Ndiʼ nga ca diidxaʼ ni guníʼ Jehová para laabe:

«Cayuni binnidxaapaʼ stiʼ Sion menu lii, cayuni búrlabe lii.

Runiibi ique xiiñidxaapaʼ Jerusalén ora guyadxí lii.

22 ¿Tu laa bicaaluluʼ ne tudé guniʼluʼ mal?*

¿Tu luguiáʼ gundísaluʼ ridxi

ne tu laa biiyatúxhuluʼ?

¡Santo stiʼ Israel peʼ nga bíʼniluʼ ni!

23 Biquiiñeluʼ ca mensajeru stiluʼ para gucaaluluʼ Jehová ne guniʼluʼ:

“Zaguibaniáʼ guiráʼ carru stinneʼ ni rié lu guerra

dede ra nuu ca lugar jma nasoo ni nuu lu ca dani ca,

dede ca lugar jma zitu ni nuu lu Líbano.

Zugayaʼ ca yaga cedru ni jma nasoo zuhuaa luni ne ca yaga enebro ni jma galán nuu luni.

Ziuaaʼ ca lugar jma nagaʼchiʼ ne jma zitu stini, ca bosque stini ra jma zuhuaa yaga.

24 Zandaaʼ bizé lu xcaadxi layú ne zeeʼ nisa stícani;

né ca batañeeʼ zucuiidxeʼ guiráʼ canal* stiʼ Egipto.

25 ¿Qué huayunadiágaluʼ ni la? Maʼ xadxí gudixheʼ gácani* zacá.

Maʼ gudiʼdiʼ stale dxi, dede dxi gudixheʼ chaahueʼ ni.

Yanna nga chiguneʼ ni.

Zusaanaluʼ ca guidxi nadipaʼ ca casi riaana montón escombro ni maʼ xadxí de reeche.

26 Guiráʼ ca binni nabeza ndaanicani ziaana nacaʼ sin stipa;

guizáʼ zadxíbicabe ne zatuí lúcabe.

Ziaanacabe casi ca yagahuiiniʼ ni nuu lu ca layú ca

ne casi riaana guixi gaʼ, casi riaana guixi ni rigaa ique yoo, ni ruzaaquiʼ bi ni zeeda ladu rindani gubidxa.

27 Peru nannaʼ dxiicheʼ pora ribiluʼ, pora rireeluʼ ne pora riuuluʼ,

ne pora cadxiichineluʼ naa,

28 purtiʼ maʼ biiyaʼ cadxiichineluʼ naa ne maʼ binadiagaʼ cabidxiaaluʼ.

Nga runi zuzaa ti gandxu xiiluʼ ne zaguaa frenu stinneʼ lade ca guidiruaaluʼ,

ne zudxiguetaʼ lii nézaca zeeduʼ».

29 »”Ne ndiʼ nga chigaca ti señal para lii:* iza riʼ zoto ca biidxiʼ ni guindani stubi,* ne lu guiropa iza laaca zoto ca biidxiʼ ni gudiicani, peru lu guionna iza zudxiibatu ne zandísatu cosecha, zudxiibatu lubáʼ uva ne zoto ni gudiini. 30 Ca binni de Judá ni guxooñeʼ ne ca ni guiaana, zacaa xcucaʼ xagueteʼ ne zudiicaʼ cuananaxhi sticaʼ luguiáʼ. 31 Purtiʼ de Jerusalén zaree caadxi, ne de lu dani Sion zaree guiráʼ ca ni guilá. Zuni Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, ndiʼ purtiʼ guizáʼ racaláʼdxibe gúnibe ni.

32 »”Nga runi, ndiʼ nga ni ná Jehová chiguizaaca rey stiʼ Asiria:

«Qué ziuudibe ndaaniʼ guidxi riʼ,

qué zundaabe nin ti flecha guidxi ca,

qué lica zaquiiñebe escudu stibe ora gucaalube ni,

qué zandísabe nin ti rampa para gucaalube ni.

33 Nézaca zeedabe zabiguétabe;

qué ziuube ndaaniʼ guidxi riʼ», ná Jehová.

34 «Zadindeʼ pur guidxi riʼ ne pur naa zulaʼyaʼ ni

ne pur David, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ»”».

35 Gueelaʼ queca beeda ángel stiʼ Jehová ne biiti ti gayuaa ochenta y cinco mil hombre ni nuu ra campamentu stiʼ ca asiriu. Ca ni biasa sti dxi siadóʼ que biiyacaʼ nexheʼ guiráʼ ca gueʼtuʼ que. 36 Para biree Senaquerib, rey stiʼ Asiria, zeʼ, biguetaʼ Nínive ne biaana raqué. 37 Ne laga zuxíbibe ndaaniʼ templu stiʼ Nisroc, dios stibe, beeda ca xiiñibe Adramélec ne Sarézer, ne biiticaʼ laabe né espada. Despué bixooñecaʼ lu layú stiʼ Ararat. Ne maʼ xiiñibe Esar-Hadón beeda gaca rey.

20 Ca dxi que guca huará Ezequías ne biaʼ qué gatiʼ si. Para guyé profeta Isaías xiiñiʼ Amós yeguuya laabe ne ná rabi laabe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Gúdxica familia* stiluʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ purtiʼ zátiluʼ, qué ziándaluʼ”». 2 Ora binadiaga Ezequías ndiʼ, bidxiilube neza ra nuu pader que ne bizulú cayuni orarbe Jehová: 3 «Jehová, Dios stinneʼ, por favor, cayuneʼ rogar lii guietenaláʼdxiluʼ qué huareechuáʼ de lu ca neza stiluʼ, huazaya’ lúcani de guidubi ladxiduáʼ ne huayuneʼ ni jneza nezaluluʼ». Ne bizulú Ezequías cayuunaʼ ne qué ganda guiaanadxí de gu’na’.

4 Nin caʼruʼ lica chindá Isaías lu patiu ni nuu galahuiʼ que ora bidii Jehová laabe mensaje riʼ:* 5 «Biguetaʼ ne gudxi Ezequías, xaíque stiʼ xquidxeʼ: “Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ David, bixhozebiidaluʼ:* «Maʼ binadiaga’ oración stiluʼ ne maʼ biiyaʼ nisa cayete luluʼ. Chigusiandaʼ lii. Raríʼ chonna gubidxa zieluʼ* ra lidxi Jehová. 6 Zudieeʼ lugar guibániluʼ sti 15 iza, ne zulayaʼ lii ne interu guidxi riʼ de lu náʼ rey stiʼ Asiria, zadindeʼ pur guidxi riʼ ne zuneʼ ni pur naa ne pur David, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ»”».

7 Óraque ná Isaías: «Latané ti torta de duʼgaʼ».* Para beedanécabe ni ne guxúbicabe ni lu guiʼdxuʼ* nápabe. Despué de ngue, chaahuiʼ chaahuiʼ biándabe.

8 Peru maca gunabadiidxaʼ Ezequías Isaías: «¿Ximodo gannaʼ zusianda Jehová naa ne ziaaʼ* ra lidxi Jehová ra guizaa chonna gubidxa?». 9 Para ná Isaías rabi laabe: «Ndiʼ nga señal ni chigudii Jehová para guluiʼbe lii dxandíʼ zaca cumplir stiidxaʼ Jehová: ¿Racaláʼdxiluʼ saʼ bandáʼ stiʼ escalera* ca chii escalón la? o cuisá bandáʼ ca chii escalón?». 10 Óraque ná Ezequías: «Cadi nagana nga saʼ bandáʼ ca chii escalón, peru jma nagana nga cuini atrá chii escalón». 11 Ngue runi biʼniʼ rogar profeta Isaías Jehová guizaacani zacá, para bicuísabe* bandáʼ ni maʼ nuu lu escalera stiʼ Acaz que chii escalón.

12 Tiempu que, rey stiʼ Babilonia ni láʼ Berodac-Baladán, xiiñiʼ Baladán, biseendaʼ carta ra nuu Ezequías ne ti regalu para laabe purtiʼ gunna guca huará Ezequías. 13 Galán modo bidxagalú* Ezequías ca hombre que ne biluiʼbe laacaʼ guidubi naca yoo ra riaapaʼ ca tesoro stibe: plata, oro, aceite rindáʼ naxhi* ne xcaadxi aceite risaca, ra riaapaʼ ca guiibaʼ ni rinebe lu guerra ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ca cuartu ra riaapaʼ ca tesoro que. Biluíʼ Ezequías guiráʼ xixé ni napa ndaaniʼ lidxi* ne guiráʼ cosa risaca nuu lu reinu stiʼ.

14 Despué de ngue, guyuu profeta Isaías ra nuu rey Ezequías ne gunabadiidxabe laa: «¿Xi ná ca hombre ca pue? ¿Padé zeedacabe?». Óraque bicabi Ezequías laabe: «Zeedacabe de ti guidxi zitu, de Babilonia». 15 Para gunabadiidxabe laa: «¿Xi bíʼyacabe ndaaniʼ lídxiluʼ?». Óraque ná Ezequías rabi laabe: «Biiyacabe guiráʼ xixé ni nuu ndaaniʼ lidxeʼ. Biiyacabe guiráʼ xixé tesoro stinneʼ».

16 Óraque ná Isaías rabi Ezequías: «Bicaadiaga ca diidxaʼ ni guníʼ Jehová riʼ: 17 “¡Biaa! Zedadxiña dxi guicaacabe guiráʼ ni nuu ndaaniʼ lídxiluʼ ne guiráʼ ni maʼ bitale ca bixhozebiidaluʼ, ne zinécabe ni Babilonia. Gastiʼ qué ziaana —ná Jehová—. 18 Ne caadxi de ca xiiñiluʼ, ni chigápaluʼ, zinécabe laacaʼ ne zácacaʼ hombre ni napa autoridad ndaaniʼ palaciu stiʼ rey stiʼ Babilonia”».

19 Ora binadiaga Ezequías ndiʼ, gúdxibe Isaías: «Galán ca diidxaʼ ni guníʼ Jehová ca». Ne nabe: «Galán cani, purtiʼ ziuu paz ne gastiʼ zuchiiñaʼ laadu biaʼ dxi guibaneʼ».

20 Xcaadxi cosa ni bizaaca Ezequías, poder ni gúpabe ne modo bizaʼbe presa ne canal ni riné nisa ndaaniʼ guidxi que, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 21 De raqué guti Ezequías ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe, ne maʼ xiiñibe Manasés beeda gaca rey.

21 Napa Manasés 12 iza dxi guca rey, ne bi’ni’ mandarbe 55 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Hefziba. 2 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, bíʼnibe ca cosa dxabaʼ ni runi ca guidxi ni gulee Jehová nezalú guidxi Israel. 3 Bi’ni’ chaahuibe ca lugar ra nasoo ni binidé bixhózebe Ezequías ne bíʼnibe caadxi altar para Baal, laaca bíʼnibe ti poste para guni adorar binni, casi bi’ni’ Acab, rey stiʼ Israel. Bizuxíbibe nezalú interu ejércitu stiʼ guibáʼ ne biʼniʼ adorarbe ni. 4 Laaca bíʼnibe caadxi altar ra lidxi Jehová, lugar ra guníʼ Jehová «Zusisácacabe laʼyaʼ Jerusalén». 5 Ne bíʼnibe caadxi altar para interu ejércitu ni nuu guibáʼ lu chupa patiu ni nuu ra lidxi Jehová. 6 Ne bizaaquibe* xiiñibe lu bele; bíʼnibe magia, biyúbibe gánnabe xi riníʼ xiixa señal ne biyúbibe binni ni ná riniʼné gueʼtuʼ ne ni runi adivinar para guni xhiiñabe. Guizáʼ stale cosa malu bíʼnibe nezalú Jehová para guchiichibe laa.

7 Ne bidóʼ ni bíʼnibe stiʼ poste ni runi adorar ca binni que, guluube ni ndaaniʼ yoo ra maca gudxi Jehová David ne xiiñiʼ Salomón: «Qué ziuu dxi gusaana de gusisácacabe laʼyaʼ ndaaniʼ yoo riʼ ne ndaaniʼ guidxi Jerusalén, ti lugar ni gulieeʼ lade guiráʼ tribu stiʼ Israel. 8 Ne qué ziuuruʼ dxi gudieeʼ lugar gaxha ñee ca binni de Israel de ndaaniʼ guidxi ni bidieeʼ ca bixhozebiidacaʼ,* qué zudieeʼ lugar guizaaca ndiʼ pa chinándacabe né stale cuidadu guiráʼ ni maʼ bineʼ mandar laacabe, guiráʼ ni zeeda lu Ley ni biʼniʼ mandar Moisés, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ, laacabe gúnicabe». 9 Peru qué nuzuubacabe diidxaʼ ne guleechuruʼ Manasés laacabe, ne bicaa laacabe gúnicabe cosa jma feu que ni runi ca guidxi ni binitilú Jehová nezalú ca israelita.

10 Ne biseendaruʼ Jehová ca profeta, ca hombre runi xhiiñaʼ, para gabi laacabe: 11 «Maʼ biʼniʼ Manasés, rey stiʼ Judá, stale cosa yuudxuʼ; jma feu ni cayúnibe que ni biʼniʼ guiráʼ ca amorreu ni guyuu ante de laabe, ne maʼ bicaabe guidxi Judá guchee pur guiráʼ bidóʼ yuudxuʼ stibe. 12 Nga runi, ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Chiguseendaʼ ti castigu para Jerusalén ne Judá, ne tutiica gunadiaga de laani guizáʼ zadxibi.* 13 Chinduaabia’ya’ Jerusalén né doo ni guluubia’nécabe Samaria ne zaquiiñeʼ nivel* ni biquiiñecabe para lidxi* Acab, ne zusiaya’ guidxi Jerusalén casi rusiácabe ti tazón, rusiácabe ni ne riguixherilúcabe ni. 14 Zusaanaʼ xcaadxi binni ni naca herencia stinneʼ ne zusaanaʼ laacabe lu náʼ ca enemigu stícabe, zabaʼnaʼ ca xhenemígucabe ca cosa stícabe ne zanaazecaʼ laacabe, 15 purtiʼ bíʼnicabe ni cadi jneza nezaluáʼ ne dede dxi biree ca bixhozebiidacabe de Egipto hasta nagasi qué huasaana de guchiichicabe naa”».

16 Laaca bixhii Manasés rini stiʼ* stale binni ni qué gapa donda, tantu ziáʼ rini ni bixhiibe dede bichabe Jerusalén de rini de ti punta hasta sti punta. Ne laaca bíʼnibe sti pecadu, bicaabe ca binni de Judá gucheecaʼ ra bíʼnicaʼ ni cadi jneza nezalú Jehová. 17 Xcaadxi cosa ni bizaaca Manasés, guiráʼ ni bíʼnibe ne ca pecadu bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 18 De raqué guti Manasés ne bicaachicabe laabe ndaaniʼ jardín ni nuu ra lídxibe, jardín stiʼ Uzá ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe; ne maʼ xiiñibe Amón beeda gaca rey.

19 Napa Amón 22 iza dxi beeda gaca rey, ne biʼniʼ mandarbe chupa iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Mesulémet, xiiñiʼ Haruz de Jotbá. 20 Biʼniʼ Amón ni cadi jneza nezalú Jehová, casi biʼniʼ bixhózebe Manasés. 21 Yenándabe ni biʼniʼ bixhózebe. Biʼniʼ adorarbe ca bidóʼ yuudxuʼ biʼniʼ adorar bixhózebe ne bizuxíbibe xañeecani. 22 Bisaanabe Jehová, Dios stiʼ ca bixhozebiidabe, ne qué nizabe lu neza stiʼ Jehová. 23 Últimu la? biʼniʼ traicionar ca mozo stiʼ rey Amón laa ne biiticabe laa ra lidxi. 24 Peru biiti ca binni guidxi que guiráʼ ca ni biʼniʼ traicionar rey Amón, ne bíʼnicabe xiiñibe Josías rey. 25 Xcaadxi cosa ni bizaaca Amón, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 26 Despué bicaachicabe laabe ndaaniʼ baʼ stibe, ndaaniʼ jardín stiʼ Uzá, ne maʼ xiiñibe Josías beeda gaca rey.

22 Napa Josías xhono iza dxi beeda gaca rey, ne biʼniʼ mandarbe 31 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Jedidá, xiiñiʼ Adaya de guidxi Bozcat. 2 Bíʼnibe ni jneza nezalú Jehová ne yenándabe ni biʼniʼ David, bixhozebiidabe.* Qué nireechube nin ladu derechu nin ladu bigaʼ.*

3 Dxi maʼ ziné rey Josías 18 iza de cayuni mandar, biseendabe secretariu Safán, xiiñiʼ Azalías, xiiñiʼ Mesulam, ra lidxi Jehová. Ne rábibe laa: 4 «Guyé ra nuu Hilquías sacerdote ni jma risaca* ne gudxi laabe gutópabe guiráʼ bueltu ni yenécabe ra lidxi Jehová, bueltu ni bidii ca binni guidxi que ca hombre ni rapa ra puertaʼ que. 5 Biiyaʼ guicaa guiráʼ ca hombre ni cayuuyaʼ gaca dxiiñaʼ ra lidxi Jehová bueltu ca, para gudiicabe ni guiráʼ trabajador ni cheʼ ra lidxi Jehová para guni chaahuiʼ guiráʼ ra gucaná.* 6 Gudiicabe ni ca artesanu, ca obreru ne ca albañil. Zaquiiñecabe bueltu ca para sícabe yaga ne guié ni maca bigá para gaca chaahuiʼ yoo ca. 7 Peru guirutiʼ naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laacabe xi cayuninécabe bueltu ca, purtiʼ nácacabe hombre de confianza».

8 Despué, gudxi Hilquías sacerdote ni jma risaca secretariu Safán: «Bidxelaʼ libru ra cá Ley que ra lidxi Jehová». Para bidii Hilquías libru que Safán, ne bizulú cayuundaʼ ni. 9 De raqué guyé secretariu Safán ra nuu rey que, ne nabe rábibe laa: «Bitopa ca mozo stiluʼ bueltu ni nuu ra lidxi Jehová ne bidiicabe ni ca hombre ni cayuuyaʼ guiráʼ ca dxiiñaʼ ni cayaca ra yoo que». 10 Ne laaca gudxi secretariu Safán rey que: «Bidii sacerdote Hilquías naa ti libru». Ne bizulube cayuundabe ni nezalú rey que.

11 Casi binadiaga rey que ca diidxaʼ ni zeeda lu libru ra cá Ley que, gucheza xhaba. 12 Para biʼniʼ mandar rey que sacerdote Hilquías, Ahicam xiiñiʼ Safán, Acbor xiiñiʼ Micaya, secretariu Safán ne Asaya, mozo stiʼ rey que: 13 «Laché, lachinabadiidxaʼ Jehová xi naquiiñeʼ guneʼ ne xi naquiiñeʼ guni guidxi riʼ ne guidubi naca Judá pur ni cá lu libru ni bidxélatu ca, purtiʼ guizáʼ cadxiichiné Jehová laanu pur qué ninanda ca bixhozebiidanu guiráʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu libru riʼ, qué ñuni cumplírcabe guiráʼ ni gucuá para laanu».

14 Para biree sacerdote Hilquías, Ahicam, Acbor, Safán ne Asaya zecaʼ ra nuu profetisa Huldá. Laabe nga xheelaʼ Salum —xiiñiʼ Ticvá, xiiñiʼ Harhás—, ti hombre ni rapa lari.* Nabeza Huldá lu Guiropa Barriu stiʼ Jerusalén ne raqué guniʼnécabe laabe. 15 Para ná gunaa que rabi laacabe: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Lagabi ndiʼ hombre biseendaʼ laatu ra nuaaʼ: 16 «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Zuseendaʼ ti castigu lugar riʼ ne para guiráʼ ca binni nabeza racá, zaca cumplir guiráʼ ni ná libru ni biʼndaʼ rey stiʼ Judá. 17 Purtiʼ bisaanacabe naa ne cayúnicabe guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu para xcaadxi dios para guchiichicabe naa né guiráʼ ni cayúnicabe, nga runi zadxiicheniáʼ lugar riʼ, zacaguí xiana stinneʼ luguiani ne qué zazuiʼni”». 18 Peru lagabi rey stiʼ Judá, ni biseendaʼ laatu para guinabadiidxaʼ Jehová: «Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Ca diidxaʼ ni binadiágaluʼ que, 19 cumu biguudxi ladxidoʼloʼ ne guca humillarluʼ nezalú Jehová ora binadiágaluʼ ni gunieeʼ chiguizaaca lugar riʼ ne ca binni ni nabeza ndaanini —purtiʼ ziaba ti maldición luguiácabe ne guizáʼ zadxibi binni ni guizaacacabe— ne cumu guchézaluʼ xhábaluʼ ne biinaluʼ nezaluáʼ, naa laaca maʼ bicaadiagaʼ lii —ná Jehová—. 20 Nga runi zuchiñaʼ lii ra nuu ca bixhozebiidaluʼ,* né guendariuudxí zucaachicabe lii ndaaniʼ baʼ stiluʼ ti cadi gúʼyaluʼ castigu chiguseendaʼ lugar riʼ”»”». Para bireecabe zécabe zitídxicabe ca diidxaʼ riʼ rey que.

23 Para bisendacaa rey que guiráʼ hombre huaniisi* de Judá ne de Jerusalén. 2 Despué de ngue guyé rey que ra lidxi Jehová, laa ne guiráʼ ca hombre de Judá, guiráʼ ca binni ni nabeza Jerusalén, ca sacerdote ne ca profeta —guidubi naca guidxi que, xcuidi ne ni huaniisi—, ne biindanebe laacaʼ guiráʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu libru ra cá acuerdu ni bidxélacabe ra lidxi Jehová. 3 Bizuhuaa rey que cueʼ columna que ne biʼniʼ ti acuerdu* nezalú Jehová ra biʼniʼ prometerbe zúnibe ni ná Jehová ne zinándabe de guidubi ladxidoʼbe ne guidubi xhiálmabe* ca mandamientu, ca stiidxaʼ* ne ca ley stiʼ para guni cumplirbe ca diidxaʼ stiʼ acuerdu ni cá lu libru ca. Ne guidubi guidxi que guníʼ zuni ni ná acuerdu que.

4 De raqué biʼniʼ mandar rey que Hilquías sacerdote ni jma risaca, ca sacerdote ni racané laa ne ca ni rapa ra puertaʼ que cueecaʼ de ndaaniʼ templu stiʼ Jehová guiráʼ ca cosa ni bíʼnicabe para Baal, para poste ni runi adorar ca binni que ne para interu ejércitu stiʼ guibáʼ. Bizaaquibe cani fuera de guidxi Jerusalén, lu ca layú* ni nuu guriá valle stiʼ Cedrón, ne yenebe dé stícani Betel. 5 Guládxibe ca sacerdote stiʼ ca dios de xcaadxi guidxi, ca ni guluu ca rey stiʼ Judá para gúnicaʼ guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu ca lugar ra nasoo ni nuu ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Judá ne ca ni nuu guidubi guriá Jerusalén, ne laaca guládxibe ca binni ni runi guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu para Baal, gubidxa, elabeeu, para ca beleguí* stiʼ Zodiaco ne interu ejércitu stiʼ guibáʼ. 6 Guleebe poste ni runi adorar ca binni que de ndaaniʼ lidxi Jehová ne yenebe ni fuera de ndaaniʼ guidxi Jerusalén, ndaaniʼ valle stiʼ Cedrón. Raqué bizaaquibe ni ne ni biaana que biitube ni dede ra gúcani dé ne bicheechebe dé que lu ca baʼ stiʼ binni. 7 Laaca bichiabe lidxi ca prostituto stiʼ templu,* ca yoo ni gúpacaʼ ra lidxi Jehová ne ra ruzáʼ ca gunaa que yoo de lari ni riquiiñeʼ casi santuariu para poste ni runi adorar ca binni que.

8 De raqué beedanebe guiráʼ ca sacerdote stiʼ ca guidxi stiʼ Judá ne maʼ qué ninabe niquiiñeʼ ca lugar ra nasoo ra riguni ca sacerdote guʼxhuʼ stiʼ sacrificiu para guni adorarcaʼ ca dios sticaʼ, ca ni nuu Gueba hasta ca ni nuu Beer-Seba. Laaca bisábabe ca lugar ra nasoo ni nuu ra entrada de ra puertaʼ lidxi Josué, xaíque guidxi que, riaanacani ladu bigaʼ* pa ziyuucabe ra puertaʼ guidxi que. 9 Ca dxi que, qué rudiicabe lugar cheʼ ca sacerdote stiʼ ca lugar ra nasoo que chigúnicaʼ sacrificiu lu altar stiʼ Jehová ni nuu Jerusalén, peru ronecaʼ ca bíʼchicaʼ pan sin levadura. 10 Laaca maʼ qué ninabe niquiiñeʼ Tófet, ti lugar ni nuu ndaaniʼ valle stiʼ ca Xiiñiʼ Hinón,* para guni adorar ca binni que ca dios sticaʼ, ti zacá guirutiʼ guzaaquiʼ* xiiñiʼ lu bele, hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ stiʼ, para gudiicaʼ sacrificiu Mólek. 11 Ne maʼ qué ninabe ñuu ca caballu ni bidii ca rey stiʼ Judá para gaca adorar gubidxa ra lidxi Jehová neza ra nuu cuartu* stiʼ Natán-Mélec —ti hombre ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu—, ni nuu gaxha de ca columna que. Ne bicaaguibe ca carru stiʼ gubidxa. 12 Laaca bisábabe guiráʼ ca altar ni guluu ca rey stiʼ Judá ique cuartu stiʼ Acaz ni nuu luguiáʼ, ne bisábabe ca altar ni guluu Manasés lu guiropaʼ patiu ni nuu ra lidxi Jehová. Binidebe cani ne bicheechebe dé que ndaaniʼ valle stiʼ Cedrón. 13 Ne maʼ qué niná rey que niguni adorárcabe ca lugar ra nasoo ni nuu frente de Jerusalén, ca ni nuu ladu gueteʼ* de dani Quéiquiiñeʼ,* ca ni biʼniʼ Salomón —rey stiʼ Israel— para Astoret, diosa yuudxuʼ stiʼ ca sidonio, para Kemós, dios yuudxuʼ stiʼ Moab, ne para Milcom, dios dxabaʼ stiʼ ca ammonita. 14 Gundaabe ca columna ni runi adorar ca binni que, ne bisábabe ca poste ni runi adorarcaʼ, ne bichabe ca lugar ra nuucani de dxitaladi binni. 15 Laaca bisábabe altar ni nuu Betel, lugar nasoo ni biʼniʼ Jeroboán, xiiñiʼ Nebat, ne ni bicaa guidxi Israel guchee. Despué de bisábabe altar ne lugar nasoo que, bicaaguibe lugar nasoo que, ni biaana que biitube ni dede bíʼnibe ni dé ne bizaaquibe poste ni runi adorar ca binni que.

16 Ora bidxiguetalú Josías ne biʼyaʼ ca baʼ ni nuu lu dani que, biʼniʼ mandarbe cueecabe ca dxitaladi nuu ndaanicani ne bizaaquibe cani lu altar que. Pur ni bíʼnibe que maʼ qué niquiiñeʼ diʼ lugar que para guni adorárcabe ca dios stícabe, casi ná ca diidxaʼ ni gudxi Jehová hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ, ni guníʼ zazaaca ca cosa riʼ. 17 Para gunabadiidxabe: «¿Tu stiʼ baʼ* cayuuyaʼ racá pue?». Para ná ca hombre de ndaaniʼ guidxi que rábicaʼ laabe: «Baʼ stiʼ hombre stiʼ Dios ni dxandíʼ ni beeda de Judá que nga, ne laabe nga guniʼbe zazaaca ni bíʼniluʼ altar ni nuu Betel». 18 Para nabe: «Lagudii lugar guiziiláʼdxibe. Cadi cánatu ca dxitaládibe». Ngue runi guirutiʼ nigaʼnaʼ ca dxitaládibe, ninca dxitaladi ti profeta ni beeda de Samaria.

19 Laaca gulee Josías guiráʼ templu ni nuu ca lugar ra nasoo ni nuu ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Samaria, ca ni bicuí ca rey stiʼ Israel para guchiichicaʼ Dios, laaca bíʼnibe cani casi bíʼnibe ca ni guyuu Betel. 20 Bizaaquibe guiráʼ ca sacerdote stiʼ ca lugar ra nasoo ni nuu raqué lu ca altar que ne bizaaquibe dxitaladi binni lúcani. Despué de ngue biguétabe Jerusalén.

21 Para biʼniʼ mandar rey que guidubi naca guidxi que: «Laguni ti Pascua para Jehová, Dios stitu, casi cá ni lu libru stiʼ acuerdu riʼ». 22 Qué huayaca nin ti Pascua zaqué dede ca dxi bibani ca juez ni bi’ni’ juzgar guidxi Israel, nin biaʼ tiempu huayuni mandar ca rey stiʼ Israel ne Judá. 23 Peru dxi maʼ ziné rey Josías 18 iza de cayuni mandar bíʼnicabe Pascua riʼ para Jehová ndaaniʼ guidxi Jerusalén.

24 Laaca gulee Josías guiráʼ ca ni ná riniʼné gueʼtuʼ, ca ni runi adivinar, ca bidóʼ ni rápacabe ra lídxicabe,* ca bidóʼ yuudxuʼ, ne guiráʼ ca cosa yuudxuʼ ni bidxélacabe lu layú stiʼ Judá ne Jerusalén. Bíʼnibe ni para gaca cumplir ca diidxaʼ ni zeeda lu Ley ni cá lu libru ni bidxela sacerdote Hilquías ra lidxi Jehová. 25 Qué huayuu nin ti rey casi laabe, ni ñuni stipa ñuni adorar Jehová sti biaje de guidubi ladxidóʼ, guidubi xhialma* ne guiráʼ stipa stiʼ casi cá ni lu Ley stiʼ Moisés ne maʼ qué ñuu sti rey casi laabe.

26 Peru bidxiichineruʼ Jehová guidxi Judá pur ca cosa dxabaʼ ni biʼniʼ Manasés para guchiichi laabe. 27 Ne guníʼ Jehová: «Cásica guleeʼ guidxi Israel de nezaluáʼ, zaqueca zabeeʼ guidxi Judá de nezaluáʼ, zucaanaʼyaʼ guidxi ni gulieeʼ, Jerusalén, ne yoo ni gunieeʼ “Zusisácacabe laʼyaʼ raríʼ”».

28 Xcaadxi cosa ni bizaaca Josías, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 29 Ca dxi cayuni mandar rey Josías guyé faraón Nekó, rey stiʼ Egipto, gaxha de guiiguʼ Éufrates para gacané rey stiʼ Asiria, ne biree rey Josías zigucaalú laabe, peru ora biʼyaʼ Nekó laabe, biiti laabe Meguidó. 30 Para gundisaʼ ca xpínnibe cuerpu stibe Meguidó ne bidxiibacaʼ laabe lu ti carru para chinecaʼ laabe Jerusalén ne raqué bicaachicabe laabe ndaaniʼ baʼ stibe. De raqué gulí ca binni guidxi que Jehoacaz xiiñiʼ Josías ne bíʼnicabe laa rey para cuiʼ lugar stiʼ bixhoze.

31 Napa Jehoacaz 23 iza dxi guca rey, ne biʼniʼ mandarbe chonna beeu ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Hamutal xiiñiʼ Jeremías de guidxi Libná. 32 Ne bizulú bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová casi biʼniʼ ca bixhozebiidabe.* 33 Biseguyoo faraón Nekó laabe ndaaniʼ guidxi Riblá, lu layú stiʼ Hamat, para cadi guni mandarbe Jerusalén, despué gunabaʼ Nekó guidxi que ti gayuaa talentu* de plata ne ti talentu de oro. 34 Peru cadi ngasi, laaca biʼniʼ faraón Nekó rey Eliaquim xiiñiʼ Josías, lugar stiʼ Josías bixhoze ne bichaabe lá, gulee labe laa Jehoiaquim. Peru Jehoacaz la? yenebe laa Egipto ne raqué gutiʼ. 35 Bidii Jehoiaquim plata ne oro que faraón, peru gupa xidé biʼniʼ cobrarbe guidxi que ti impuestu para gudiibe plata ni canabaʼ faraón que. Gudíxhebe pabiáʼ plata ne oro guni cobrarbe cada binni de ndaaniʼ guidxi que para gudiibe ni faraón Nekó.

36 Napa Jehoiaquim 25 iza dxi guca rey ne biʼniʼ mandarbe 11 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Zebidá, xiiñiʼ Pedaya de guidxi Rumá. 37 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, casi biʼniʼ ca bixhozebiidabe.

24 Ca dxi cayuni mandar Jehoiaquim, bedagucaalú Nabucodonosor rey stiʼ Babilonia laabe, ngue runi biʼniʼ Jehoiaquim ni ná rey riʼ chonna iza. Peru despué bicaalube laa. 2 De raqué bizulú biseendaʼ Jehová caadxi grupu de binni naazeʼ guiibaʼ para chindánacaʼ stiʼ Jehoiaquim, laacabe nga ca caldeu, ca siriu, ca moabita ne ca ammonita. Ruseendabe laacaʼ para chigunitilucaʼ Judá, casi peʼ guníʼ Jehová zazaacani de ruaa ca profeta stiʼ. 3 Rihuínnica bizaaca Judá ndiʼ, purtiʼ zacá guníʼ Jehová gácani, purtiʼ ni racaláʼdxibe nga cueebe laacaʼ de nezalube pur ca pecadu ni biʼniʼ Manasés 4 ne pur rini stiʼ guiráʼ binni ni qué gapa donda ni biitibe, bichabe guidxi Jerusalén de rini stiʼ binni ni qué gapa donda ne qué niná diʼ Jehová ñuni perdonar ni biʼniʼ Judá.

5 Xcaadxi cosa ni bizaaca Jehoiaquim, guiráʼ ni bíʼnibe, zeedacani lu libru ra riete historia stiʼ ca rey stiʼ Judá. 6 De raqué guti Jehoiaquim ne yanna maʼ caziiláʼdxibe casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidabe,* ne maʼ xiiñibe Joaquín beeda gaca rey.

7 Maʼ qué niná rey sti Egipto niree de xquidxi purtiʼ guxha rey stiʼ Babilonia laabe guiráʼ ca layú stibe, dede ra nuu neza nisa ni nuu Egipto hasta ra nuu guiiguʼ Éufrates.

8 Napa Joaquín 18 iza dxi beeda gaca rey, ne biʼniʼ mandarbe chonna beeu ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Nehustá, xiiñiʼ Elnatán de guidxi Jerusalén. 9 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, cásica biʼniʼ bixhózebe. 10 Ca dxi que gudxiʼbaʼ ca xpinni Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia, yegucaalucaʼ Jerusalén ne guluucaʼ leʼ guidxi que. 11 Ne laga caguu ca xpínnibe leʼ guidxi que, guyé Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia, ndaaniʼ guidxi que.

12 Biree rey Joaquín de guidxi Judá zidxagalú rey stiʼ Babilonia ne bidiibe lugar guinaaze rey que laabe ne jñaabe, ca mozo stibe, ca príncipe stibe, ne ca hombre ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu stibe; gunaazeʼ rey stiʼ Babilonia laabe dxi maʼ ziné xhono iza de cayuni mandar. 13 De raqué gulee guiráʼ ca tesoro ni nuu ra lidxi Jehová ne ra lidxi* rey que, laaca binidé guiráʼ ca cosa de oro ni biʼniʼ Salomón, rey stiʼ Israel, para iquiiñeʼ ndaaniʼ templu stiʼ Jehová. Bizaaca guiráʼ ndiʼ casi peʼ guníʼ Jehová. 14 Ne gulee rey stiʼ Babilonia guiráʼ ca binni de Jerusalén de xquídxicaʼ, guiráʼ ca príncipe, guiráʼ ca soldadu nadipaʼ, guiráʼ ca artesanu ne ca herreru.* Zinebe chii mil binni ni guleebe de ndaaniʼ xquídxicaʼ. Ca binni si ni jma pobre de ndaaniʼ guidxi que bisaanabe raqué, xcaadxi que la? zinebe laacaʼ. 15 Zaqué nga guleebe Joaquín de xquidxi ne zinebe laa Babilonia. Laaca zinebe jñaa rey que ne ca xheelaʼ rey que, ca hombre ni napa autoridad ndaaniʼ palaciu stiʼ rey que, ne ca hombre risaca de guidxi que; guleebe laacaʼ de Jerusalén ne zinebe laacaʼ Babilonia. 16 Laaca ziné rey stiʼ Babilonia ca soldadu nadipaʼ que xquidxi, biaʼsi gadxe mil, ne zinebe ti mil artesanu ne herreru.* Guirácabe nácacabe hombre nadipaʼ ni nanna tinde lu guerra. 17 Laaca gudixhe rey stiʼ Babilonia gaca Matanías, xtiuʼ Joaquín, rey lugar stibe. Bichaabe lá ne gulee labe laa Sedequías.

18 Napa Sedequías 21 iza dxi beeda gaca rey ne biʼniʼ mandarbe 11 iza ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Jñaabe láʼ Hamutal xiiñiʼ Jeremías de guidxi Libná. 19 Bíʼnibe ni cadi jneza nezalú Jehová, cásica biʼniʼ Jehoiaquim ni. 20 Bizaaca ca cosa riʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judá purtiʼ guizáʼ cadxiichi Jehová. Ngue runi guleebe laacaʼ de nezalube. Ne bicaalú Sedequías Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia.

25 Dxi napa Sedequías gaʼ iza de cayuni mandar, lu chii gubidxa stiʼ beeu chii, beeda Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia, ne guidubi naca ejércitu stiʼ para gucaalú Jerusalén. Gudíxhebe campamentu stibe para gucaalube guidxi que ne gundísabe ti muru* guidubi vuelta guidxi que, 2 ne guluucabe leʼ guidxi que hasta lu iza 11 de cayuni mandar rey Sedequías. 3 Ne ra bizaa gaʼ gubidxa stiʼ guidapa beeu que, guizáʼ maʼ nadipaʼ hambre nuu ndaaniʼ guidxi que, ne maʼ gastiʼ guendaró para ca binni de ndaaniʼ guidxi que. 4 Gundaacabe ti parte de muru stiʼ guidxi que ne huaxhinni que bixooñeʼ guiráʼ ca soldadu que neza ra puertaʼ ni nuu entre guiropaʼ muru que, cueʼ jardín stiʼ rey que, laga naguu ca caldeu leʼ guidxi que. Ne biree rey que zeʼ lu neza ni zeʼ Arabá. 5 Peru guzananda ejércitu stiʼ ca caldeu rey que ne bigaandacaʼ laabe lu ca layú napampa stiʼ Jericó. Ne guiráʼ ca soldadu stibe bireechecaʼ. 6 De raqué gunaazecabe rey que yenécabe* laabe Riblá nezalú rey stiʼ Babilonia, ne raqué guníʼcabe xi castigu guicaabe. 7 Biiticabe ca xiiñiʼ Sedequías nezalú, de raqué bisicheepaʼ Nabucodonosor lube, bindiibi laabe né cadena de cobre ne yené laabe Babilonia.

8 Lu gadxe gubidxa stiʼ beeu gaayuʼ que —dxi maʼ ziné rey Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia, 19 iza de cayuni mandar—, yendá Nebuzaradán Jerusalén, laabe nga xaíque stiʼ guardia ne mozo stiʼ rey stiʼ Babilonia. 9 Bizaaquibe lidxi Jehová, lidxi* rey que ne guiráʼ ca yoo ni nuu Jerusalén, laaca bizaaquibe lidxi guiráʼ hombre risaca. 10 Bisaba guidubi naca ejércitu stiʼ ca caldeu ni ziné xaíque stiʼ ca guardia que ca muru ni nuu guidubi vuelta Jerusalén. 11 Gulee Nebuzaradán, xaíque stiʼ guardia que, xcaadxi binni ni riaana de ndaaniʼ guidxi que ne zinebe laacaʼ, ca binni de Judá ni bibiʼxhiʼ lade ca xpinni rey stiʼ Babilonia ne xcaadxi binni de ndaaniʼ guidxi que. 12 Peru bisaana xaíque stiʼ guardia que xcaadxi binni ni jma pobre de ndaaniʼ guidxi que para gápacaʼ ca layú uva ne gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ. 13 Ne binidé ca caldeu que ca columna de cobre ni zuhuaa ra lidxi Jehová, ca carruhuiiniʼ ne Tanque de cobre ni nuu ra lidxi Jehová, ne zinécabe cobre que Babilonia. 14 Laaca zinécabe guiráʼ ca bote, ca pala, ca ni rusuiʼnécabe mecha, ca copa ne guiráʼ ca cosa de cobre ni riquiiñecabe para gúnicabe dxiiñaʼ ndaaniʼ templu que. 15 Ne ziné xaíque stiʼ guardia que ca braseru* ne ca tazón de oro puru ne de plata ni cadi nuchaʼ sti guiibaʼ. 16 Guizáʼ stale cobre guyaʼné guiropaʼ columna que, Tanque de cobre ne ca carruhuiiniʼ ni biʼniʼ Salomón para iquiiñeʼ ra lidxi Jehová, dede qué ñanda niguubiáʼcabe cobre que. 17 Cada columna que nasoo 18 codo,* de cobre adorno stini ne nasooni chonna codo. Ne laaca de cobre malla ne ca granada ni nanda guidubi vuelta de adorno que. Zaqueca guiropa columna que ne malla stini.

18 Laaca ziné xaíque stiʼ guardia que Seraya xaíque stiʼ ca sacerdote,* ne Sofonías —sacerdote ni racané laabe— ne guionnaʼ hombre ni rapa ra puertaʼ que. 19 Ne zinebe ti hombre de ndaaniʼ guidxi que, ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu* ne naca comandante stiʼ ca soldadu que, laaca zinebe gaayuʼ hombre ni rudii conseju rey que, ca ni nuu ndaaniʼ guidxi que, ne secretariu stiʼ xaíque ejércitu que —laabe nga ruyúbibe binni para chuʼ lu ejércitu— ne 60 hombre ni nuuruʼ ndaaniʼ guidxi que. 20 Yené Nebuzaradán, xaíque stiʼ guardia que, laacabe Riblá, nezalú rey stiʼ Babilonia. 21 Biiti rey stiʼ Babilonia laacabe Riblá, lu layú stiʼ Hamat. Zaqué nga guleecabe ca binni de Judá de lu layú sticaʼ.

22 Biʼniʼ Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia, Guedalías xaíque, laabe nga xiiñiʼ Ahicam, xiiñiʼ Safán, para gúʼyabe ca binni ni bisaana rey que lu layú stiʼ Judá. 23 Ora binadiaga guiráʼ ca xaíque stiʼ ejércitu que ne ca xpinni maʼ biʼniʼ rey stiʼ Babilonia Guedalías xaíque, nagueendaca yeguuyacabe Guedalías ndaaniʼ guidxi Mizpá. Laacabe nga Ismael xiiñiʼ Netanías, Johanán xiiñiʼ Caréah, Seraya xiiñiʼ Tanhúmet netofatita que, ne Jaazanías xiiñiʼ maacatita que, ne guirácabe zinécabe ca xpínnicabe. 24 Para biʼniʼ Guedalías ti juramentu ca xaíque que ne ca xpinni. Rábibe laacaʼ: «Cadi guidxíbitu gácatu mozo stiʼ ca caldeu. Laguibani ndaaniʼ guidxi riʼ ne laguni xhiiñaʼ rey stiʼ Babilonia ne zieni laatu galán».

25 Lu beeu gadxe que, beeda ti hombre ni zeeda de ca familia stiʼ ca rey, laabe nga Ismael —xiiñiʼ Netanías, xiiñiʼ Elisamá—, beedanebe chii hombre. Bicaalúcabe Guedalías ne biiticabe laa, ca judíu ne ca caldeu ni nuu ra nuube ndaaniʼ guidxi Mizpá laaca gúticaʼ. 26 Despué de bizaaca ngue, guiráʼ ca binni que bireecaʼ zecaʼ Egipto —nahuiiniʼ ne huaniisi, dede né ca xaíque stiʼ ejércitu que— purtiʼ cadxíbicaʼ ca caldeu.

27 Dxi maʼ ziné Joaquín, rey stiʼ Judá 37 iza de guleecabe laa de xquidxi, dxi 27 stiʼ beeu 12 que, iza que beeda gaca Evil-Merodac rey stiʼ Babilonia, ne guleebe Joaquín, rey stiʼ Judá, de ra deguyoo. 28 Gúcabe nachaʼhuiʼ né Joaquín ne bisisácabe trono stiʼ jma que ca trono stiʼ xcaadxi rey* ni nuu ra nuube ndaaniʼ guidxi Babilonia. 29 Ne maʼ qué ñácuruʼ Joaquín lari ni racu ca ni deguyoo ne biaʼ dxi bibánibe gudobe ruaa mexaʼ stiʼ rey que. 30 Gucuaabe guendaró bidii rey que laabe, guiráʼ dxi, biaʼ dxi bibánibe.

Riníʼ lá riʼ “Jehová nga Dios stinneʼ”.

O «nuyúbiluʼ ñánnaluʼ xi nabe yaʼ».

Laabe nga biʼchiʼ Ocozías.

Raríʼ caniʼni de guibáʼ ni randa ruuyaʼ binni, ra nuu ca za ca.

«De verdá peʼ».

Zándaca diidxaʼ ca xiiñiʼ ca profeta caniʼni de ti scuela ra rié ca profeta o ti grupu de profeta.

O «lari ni racu ca profeta».

O «izquierdo».

Lit. «chupa ndaa».

O «ziníʼcabe diidxaʼ».

Raríʼ caniʼni de guibáʼ ni randa ruuyaʼ binni, ra nuu ca za ca.

O «lari ni racu ca profeta».

O «bi».

O «maʼ guirutiʼ zadidixiiñiʼ».

O «chupa oso nagola».

O «rusiniisi».

O «zadaaguʼ».

O «quíbanu».

O «ni guca mozo stiʼ Elías».

Lit. «ni zuhuaaʼ nezalú».

O «músicu».

Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.

O «guidxi ni napa muru guidubi vuelta».

O «semiá».

O «guiráʼ ca ni rixii cinturón ndaaniʼ».

O «biaaxhe».

Zándaca raríʼ caniʼni de ejércitu stiʼ Edom ne Judá, ca ni cayuni apoyar ca israelita.

O «ti jarra ni napa picu».

O «Biáʼ».

O «biáʼ».

Biiyaʼ glosario, primicia.

O «guilá».

O «ti guendahuará ni riree ladi binni».

Zándaca raríʼ caniʼbe de Naamán.

Ti talentu nga 34.2 kg. Biiyaʼ apén. B14.

Lit. «campamentu».

Lit. «ti ndaayaʼ».

Lit. «ni zuhuaaʼ nezalú».

Lit. «ra lidxi».

Ti lugar ni nuu Samaria, zándaca ti loma o ti lugar ni napa muru.

O «biasa».

O «ne jma de tobi o chupa biaje».

Lit. «bidxiichi ladxidóʼ rey».

Lit. «campamentu».

Ti cab nga 1.22 L. Biiyaʼ apén. B14.

O «semiá».

Biiyaʼ glosario.

O «ca hombre ni napa autoridad». Biiyaʼ glosario, ancianu.

O «ra luguiaa stiʼ».

Ti sea nga 7.33 L. Biiyaʼ apén. B14.

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «Lii peʼ».

O «Lii peʼ».

O «bichiiñabe laa».

O «ca guidxi ni napa muru guidubi vuelta».

O «gudíxhebe».

O «siervu stiʼ».

Raríʼ caniʼni de ti descendencia.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Lit. «xiiñidxaapaʼ».

O «gucahuará».

Lit. «ca ni rinesa cueʼ pader». Lu diidxaʼ hebreu riquiiñecabe ca diidxaʼ riʼ ora caníʼcabe mal de ca hombre.

O «centinela». Biiyaʼ glosario.

Lit. «xiiñiʼ».

Zándaca raríʼ caniʼbe de pecadu sexual o guenda runi adorar bidóʼ.

O «ca carru ni rixubiyú caballu».

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

O «né sombra yaaseʼ».

O «guchesa».

O «ca hombre ni napa autoridad».

Lit. «yoo».

Lit. «qué ziabayú».

Zándaca laani nga ti lugar ra rundiibicabe dendxuʼ para ugácabe guichaladi.

O «jñaa rey». Raríʼ caniʼni de reina Jezabel, jñaa rey Jehoram.

O «Ora gunábabe ti ndaayaʼ para laa».

Lit. «Laguni santificar».

Lit. «ca ni ruxooñeʼ».

Lit. «guidxi». Zándaca ti estructura casi ti lugar ni napa muru.

O «letrina».

Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Lit. «guiráʼ descendencia stiʼ reinu que».

Laacabe nga ca soldadu ni rapa rey.

Lit. «ca ni ruxooñeʼ».

O «palaciu stiʼ rey».

Lit. «ora chuʼbe ne ora guireebe».

O «izquierdo».

Zándaca laani nga ti rollo ra zeeda Ley stiʼ Dios.

O «supervisor».

Biiyaʼ glosario.

O «ca ofrenda santo».

O «ra cá bi».

O «sumo sacerdote». Biiyaʼ glosario, sacerdote ni jma risaca.

O «cúʼcabe ni ndaaniʼ bolsa». Lit. «gundiibicabe ni».

Biiyaʼ glosario.

O «palaciu stiʼ rey».

O «Bet-Miló». Biiyaʼ glosario.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

O «bicuudxi Jehoacaz lú Jehová».

Ni nani nga gúpacabe paz ne gastiʼ qué nuchiiñaʼ laacabe.

O «semiá».

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Lit. «Guzárube lu».

Raríʼ caniʼni de Jeroboán guiropa.

O «gulá».

Zándaca lu primavera.

O «familia stibe ni bibani dxiqué».

Biiyaʼ glosario.

O «valle de la Sal».

O «palaciu stiluʼ».

Lit. «yoo de lari stiʼ».

Biaʼ 178 m. Biiyaʼ apén. B14.

Raríʼ caniʼni de Jeroboán guiropa.

Riníʼ lá riʼ “maʼ gucané Jehová”. Lu 2Re 15:13; 2Cr 26:1-23; Is 6:1, ne Zac 14:5 riete labe Uzías.

Raríʼ caniʼni de Amasías, bixhózebe.

O «ra entrada stiʼ Hamat».

Laca laani nga mar Salado o mar Muerto.

Riníʼ lá riʼ “maʼ gucané Jehová”. Lu 2Re 15:13; 2Cr 26:1-23; Is 6:1, ne Zac 14:5 riete labe Uzías.

Raríʼ caniʼni de Jeroboán guiropa.

Biiyaʼ glosario.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Ti talentu nga 34.2 kg. Biiyaʼ apén. B14.

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «familia stibe ni bibani dxiqué».

O «bitiidibe».

Biiyaʼ glosario.

O «ca hombre de Judá».

O «ra palaciu stiʼ».

O «semiá».

Biiyaʼ glosario.

O «Bindétebe».

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Riníʼ lá riʼ “Jehová nga rudii stipa”.

Lit. «Bidxíbicabe», raríʼ ne guiráʼ ra guiéteni lu capítulo riʼ.

Biiyaʼ glosario.

O «ca guidxi ni napa muru guidubi vuelta». Ni nani nga guiráʼ lugar, neca huaxiéʼ o stale binni nabeza raqué.

Zándaca lu diidxaʼ hebreu caníʼ diidxaʼ riʼ de «guíʼ». Riquiiñeni para ora cabixhiláʼdxicabe xiixa.

O «ca familia stitu ni bibani dxiqué».

O «ca recordatorio stibe». Biiyaʼ glosario, recordatorio.

O «guiibaʼ ni guca fundir».

O «bitiidicabe».

O «guiráʼ ca xiiñiʼ Israel».

O «ca costumbre stiʼ religión».

O «ca costumbre stiʼ religión».

O «ca decisión judicial».

Abí nga ti modo jma nachucu ricá lá Abías.

O «familia stibe ni bibani dxiqué».

O «rábicabe ni Nehustán».

O «ca guidxi ni napa muru guidubi vuelta». Ni nani nga guiráʼ lugar, neca huaxiéʼ o stale binni nabeza raqué.

Ti talentu nga 34.2 kg. Biiyaʼ apén. B14.

O «ra palaciu stiʼ».

Lit. «bigá».

O «ca marcu».

O «comandante».

O «xaíque stiʼ ca ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu».

O «xaíque stiʼ ca coperu».

O «gudxíʼbacabe».

O «siriaco».

O «yaga higo».

O «semiá».

Biiyaʼ glosario.

O «nuudu preocupadu».

Lit. «ti espíritu».

O «ca familia stinneʼ ni bibani dxiqué».

O zándaca «galahuiʼ».

Biiyaʼ glosario, blasfemia.

O «guirá canal stiʼ guiiguʼ Nilo».

Lit. «gúcani».

Ni nabe nga para Ezequías.

O «ca semiá ni guiaba ne guindani».

O «ca ni nuu ndaaniʼ palaciu».

O «ca diidxaʼ riʼ».

O «familia stiluʼ ni bibani dxiqué».

O «zaguíʼbaluʼ».

O «higo».

O «úlcera».

Lit. «zaguibaʼ».

Zándaca biquiiñecabe ca escalera riʼ para gánnacabe hora, casi ti reló de gubidxa.

O «bicuibe atrá».

O «bicaadiaga».

Biiyaʼ glosario, bálsamo.

O «palaciu stiʼ».

O «bitiidibe».

O «ca familia sticaʼ ni bibani dxiqué».

Lit. «zaxidxi diaga».

O «plomo».

Raríʼ caniʼbe de familia stiʼ Acab.

O «Laaca biiti Manasés».

O «familia stibe ni bibani dxiqué».

O «izquierdo».

O «sumo sacerdote».

O «ra gucuá bi».

Laabe nga ni rapa xhaba ca sacerdote ne xhaba rey que.

Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.

O «ca hombre ni napa autoridad».

O «biguetaʼ bíʼnibe acuerdu que».

Biiyaʼ glosario, alma.

O «ca recordatorio». Biiyaʼ glosario, recordatorio.

O «layú ra rúnicabe dxiiñaʼ ni nuu guriá dani».

O «constelación».

Biiyaʼ glosario, prostituta; prostituto.

O «izquierdo».

Biiyaʼ glosario, Gehena.

O «gutiidiʼ».

O «comedor».

Lit. «ladu derechu». Ni ná raríʼ nga ladu gueteʼ pa cayuuyadxiluʼ ladu rindani gubidxa.

Laca laani nga dani Olivo. Riaanani ladu gueteʼ dede punta, laaca runibiáʼcabe ni casi dani stiʼ Pecadu.

O «lápida».

O «dios ni rápacabe ra lídxicabe». Lit. «terafim».

Biiyaʼ glosario, alma.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

Ti talentu nga 34.2 kg. Biiyaʼ apén. B14.

O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».

O «palaciu stiʼ».

O zándaca «ca ni rucuí o rindisaʼ muru».

O zándaca «ca ni rucuí o ni rindisaʼ muru».

Ti muru ni rapa ca soldadu laga cucaalucaʼ ti guidxi.

O «bidxiibacabe», «biquíʼbacabe».

O «palaciu stiʼ».

Biiyaʼ glosario.

Ti codo nga 44.5 cm. Biiyaʼ apén. B14.

O «sacerdote principal». Biiyaʼ glosario, xaíque stiʼ ca sacerdote.

O «ti oficial».

Lit. «bidiibe laa ti trono ni nuu jma luguiáʼ que xcaadxi trono stiʼ ca rey».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir