CA PREGUNTA PARA CA NI RACALAʼDXIʼ CHÚʼNISA
Guiropa ndaa: Modo naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu
Pur cayuni estudiarluʼ Biblia, maʼ nánnaluʼ xi canabaʼ Jehová lii gúniluʼ ne ximodo chinándaluʼ ca mandamientu stibe lu xpídaluʼ. Nga runi maʼ bichaaluʼ modo nabániluʼ ne jma maʼ rusisácaluʼ guendanabani. Cumu maʼ naguixhe íqueluʼ gúniluʼ ni ná Jehová lu xpídaluʼ la? maʼ zanda guni predicarluʼ ca noticia nacubi ne galán stiʼ Reinu.
Ca pregunta zeeda raríʼ zacanécani lii guiene chaahuiluʼ ni canabaʼ Jehová laanu gúninu. Laaca zacanécani lii guietenaláʼdxiluʼ ca cosa ni naquiiñeʼ gúniluʼ para gácaluʼ tobi de ca xpínnibe. Laaca zacanécani lii gánnaluʼ pabiáʼ risaca gúniluʼ guiráʼ cosa para gusisácaluʼ Jehová né ti conciencia nayá (2 Cor. 1:12; 1 Tim. 1:19; 1 Ped. 3:16, 21).
Pur ca ni maʼ biziidiluʼ, maʼ racaláʼdxiluʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ Jehová purtiʼ laa nga ni runi mandar ne racaláʼdxiluʼ chuʼluʼ ndaaniʼ organización stibe. Ca pregunta ne ca textu zeeda raríʼ zacanécani lii gúʼyaluʼ pa jneza zinándaluʼ modo naguixhe Jehová guibániluʼ ndaaniʼ congregación, modo guibanineluʼ familia stiluʼ ne pabiáʼ naquiiñeʼ chinándaluʼ ca ley nexheʼ ndaaniʼ xquídxiluʼ. Laaca zacanécani lii jma gusisácaluʼ guiráʼ ni naguixhe Jehová para gusiidiʼ ca xpinni ne para guquidxi fe stícabe. Nga runi, zúniluʼ stipa pur cheluʼ ca reunión ni rápanu ne guni comentarluʼ lúcani biaʼ ganda.
Lu ndaa riʼ laaca zadúʼyanu pabiáʼ risaca guni predicarluʼ de Reinu guiráʼ ora, ne zacá gacaneluʼ xcaadxi binni gunibiáʼ Jehová ne ca cosa sicarú huayúnibe para binni (Mat. 24:14; 28:19, 20). Ne últimu, laaca zacané ndaa riʼ lii gánnaluʼ cadi guendariguite diʼ nga gudiʼnu xpídanu Jehová ne chuʼnísanu. Gunna dxichi rusisaca Jehová guiráʼ ni cayúniluʼ pur nacháʼhuibe né lii.
¿Ximodo naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ? ¿Pora si nga ná Biblia zanda gaca divorciar ca ni maʼ bichaganáʼ?
«¿Ñee qué huayuundatu ra ná dede dxi bizáʼ Dios binni, bíʼnibe hombre ne gunaa la? Ne guniʼbe: “Nga runi, zusaana hombre bixhoze ne jñaa ne ziaanané xheelaʼ, ne zaca guirópacaʼ tobi si”. Zacá maʼ cadi chúpacabe, sínuque maʼ tobi si. Nga runi, ni maʼ bichaaga Dios, cadi guchiá nin ti hombre». «Guiráʼ hombre gaca divorciar de xheelaʼ —peru zanda gaca ni pur ti pecadu sexual— ne guichaganáʼ sti gunaa la? maʼ guendarapa jnadxii nga» (Mat. 19:4-6, 9).
Pa nabeza si ti hombre ne ti gunaa, ¿xiñee naquiiñeʼ guichaganacaʼ casi ná ley? Pa maʼ bichaganaluʼ, ¿ñee bíʼniluʼ ni nezalú autoridad stiʼ gobiernu ne legal ni la?
«Bisietenalaʼdxiʼ laacabe chinándacabe ni ná ca gobiernu ne ca xaíque guidxi ne guzuubacabe stiidxacaʼ» (Tito 3:1).
«Ca ni maʼ bichaganáʼ la? naquiiñeʼ gusisácacaʼ xquendaxheelacaʼ, ne gaca guendaxheelaʼ ca nayá, purtiʼ zuni juzgar Dios ca ni runi cometer pecadu sexual ne ca ni rapa jnadxii» (Heb. 13:4).
¿Xi responsabilidad nápaluʼ ndaaniʼ familia stiluʼ?
«Bicaadiaga xiiñeʼ, ora uguu jneza bixhózeluʼ lii, ne cadi gusiaandaluʼ ni gusiidiʼ jñaaluʼ lii» (Prov. 1:8).
Ca gunaa, «xheelatu nga xaíque stitu, cásica naca Cristu xaíque stiʼ ca xpinni». «Ne laatu, ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, lagannaxhii xheelatu cásica gunnaxhii Cristu ca xpinni» (Efes. 5:23, 25).
«Laatu ca padre, cadi guchiichitu ca xiiñitu, sínuque lagusiniisi laacabe casi ná Jehová ne casi ná ca conseju stiʼ» (Efes. 6:4).
«Baʼduʼ caʼ, laguzuubaʼ stiidxaʼ bixhózetu ne jñaatu lu guiráʼ cosa, purtiʼ nabé riuulaʼdxiʼ Señor gúnitu zacá» (Col. 3:20).
«Laatu ca hermana ni maʼ bichaganáʼ, laguzuubaʼ stiidxaʼ xheelatu» (1 Ped. 3:1).
¿Xiñee naquiiñeʼ guni respetarnu guendanabani?
Pur Dios «nápanu guendanabani ne ricaanu bi ne pur laabe nápanu guiráʼ cosa. Purtiʼ laabe bizaʼbe laanu, pur laabe nabáninu ne riniibinu» (Hech. 17:25, 28).
¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guutinu guirutiʼ, ninca ti baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale?
«Pa tinde chupa hombre ne guninacaʼ ti gunaa nacaxiiñiʼ ne [...] pa gueeda gati tobi de laacabe la? óraque napa xidé gudiiluʼ guendanabani pur guendanabani» (Éx. 21:22, 23).
«Biiyaluʼ naa dxi nácaruaʼ ti embrión, ne maca cá guiráʼ parte stini lu libru stiluʼ —dede dxi gácacani— ante gaca tobi de laacani» (Sal. 139:16).
«Nanalaʼdxiʼ Jehová [...] binni ni ruuti binni inocente» (Prov. 6:16, 17).
¿Xii nga ni ná Dios cadi gúninu né rini?
«Guni rechazartu rini, cadi goto xpeela maniʼ ni bixii yanni» (Hech. 15:29).
¿Xiñee naquiiñeʼ gannaxhiinu ca hermanu?
«Cudieeʼ laatu ti mandamientu nacubi: gannaxhiisaatu, cásica huayannaxhieeʼ laatu, zacaca naquiiñeʼ gannaxhiisaatu. Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ: pa nadxiisaatu» (Juan 13:34, 35).
Ora napa tuuxa ti guendahuará ni ricá ne dede zándaca guuti binni: a) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ quiidxibe ne gudiibe bixiduʼ binni? b) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxiichibe pa qué guni invitar tuuxa laabe ra lidxi? c) Pa bixooñeʼ riesgu ñapa tuuxa ti guendahuará ni ricá, ¿xiñee galán cueebe ti análisis de rini ante gápabe novia o novio? d) Pa tuuxa napa ti guendahuará ni ricá, ¿xiñee naquiiñeʼ gábibe ni coordinador stiʼ cuerpu de ancianu ante chuʼnísabe?
«Nuu ti cosa ni naquiiñeʼ gúnitu, gannaxhiisaatu; [...] “Gunnaxhii prójimo stiluʼ cásica nadxiiluʼ lii”. Pa nadxiiluʼ prójimo stiluʼ la? qué zúniluʼ laabe xiixa cosa malu» (Rom. 13:8-10).
«Siempre laguizaalaʼdxiʼ binni, ne cadi guicá íquetu puru si ni caquiiñetu» (Filip. 2:4).
¿Xiñee ribeza Jehová guni perdonarnu xcaadxi binni?
«Laguni huantarsaa ne laguni perdonar de guidubi ladxidoʼto ni guni stobi laatu. Cásica biʼniʼ perdonar Jehová laatu, laatu laaca naquiiñeʼ gúnitu zacá» (Col. 3:13).
¿Xi naquiiñeʼ gúniluʼ pa guiníʼ ti hermanu mal de lii para guniná lii o quite lii para gaxha lii bueltu?
«Pa guni pecar ti bíʼchiluʼ contra lii, guyé ne gudxi laabe paraa bicheebe, peru lii si ne laabe. Pa gucaadiágabe lii la? maʼ biʼniʼ ganarluʼ bíʼchiluʼ. Peru, pa qué gucaadiágabe lii la? yené tobi o chupa binni, purtiʼ para guihuinni pa dxandíʼ o pa cadi dxandíʼ xiixa asuntu la? caquiiñeʼ testimonio stiʼ chupa o chonna testigu. Peru pa qué gucaadiágabe laacaʼ, gudxi ni congregación. Ne pa nin congregación qué gucaadiágabe, gupa laabe casi binni de xcaadxi nación ne casi tobi ni runi cobrar impuestu» (Mat. 18:15-17).
¿Ximodo ruuyaʼ Jehová ca pecadu riʼ?
▪ Pecadu sexual
▪ Guni adorar binni bidóʼ
▪ Gaca binni muxeʼ
▪ Cuanaʼ binni
▪ Guni binni apuesta
▪ Xhudxi binni
«¿Ñee qué gánnatu qué ziuu ca ni qué runi ni jneza lu Reinu stiʼ Dios la? Cadi quítetu laca laatu. Purtiʼ nin ca binni ni runi cometer pecadu sexual, nin ca ni runi adorar bidóʼ, nin ca ni napa jnadxii, nin ca muxeʼ, nin ca hombre ni riuuné muxeʼ, nin ca gubaanaʼ, nin ca ni ricá ique gapa jma, nin ca binnigüeʼ, nin ca ni riguu dí ne nin ca ni runi extorsionar qué ziuucaʼ lu Reinu stiʼ Dios» (1 Cor. 6:9, 10).
Pa guidxaagaluluʼ ti tentación ni zándaca gusaba lii lu xiixa pecadu sexual, o intiica si sti clase de relación sexual né tuuxa binni ni cadi xheelaluʼ, ¿xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ?
«¡Laguxooñeʼ de pecadu sexual!» (1 Cor. 6:18).
¿Xiñee naquiiñeʼ guni rechazarnu intiica sustancia ni gucaa laanu gápanu ti viciu o guché íquenu pa qué ñuni recetar ti doctor ni laanu?
«Rinabaʼ laatu gudiitu cuerpu stitu casi ti sacrificiu nabani, santo ne ni chuulaʼdxiʼ Dios. Zacá zaquiiñetu xquendabiaanitu para gúnitu xhiiñaʼ Dios. Ne cadi chinándatu modo nabani binni tiempu riʼ, sínuque laguchaa modo riníʼ íquetu, ti ganna chaahuitu xi racalaʼdxiʼ Dios gúnitu, ni nachaʼhuiʼ, ni chuulaʼdxiʼ ne ni jneza» (Rom. 12:1, 2).
¿Gunáʼ nga caadxi de ca práctica ni zeeda de ca demonio ni runi prohibir Dios?
«Cadi naquiiñeʼ chuʼ [ládetu] [...] nin tobi ni runi practicar adivinación, nin tobi ni runi magia, nin tobi ni guyubi xiixa señal para ganna xi chigaca o guyubi ti hechiceru, nin tobi ni runi dañu, nin tobi ni cheʼ ra nuu ti espiritista o tuuxa ni riníʼ xi chigaca, nin tobi ni riniʼné ca gueʼtuʼ» (Deut. 18:10, 11).
Pa biʼniʼ cometer tuuxa ti pecadu grave ne racalaʼdxiʼ chuʼ galán né Jehová sti biaje, ¿xi naquiiñeʼ gúnibe nagueendaca?
«Hasta que gudxeʼ lii pecadu stinneʼ, ne qué nucaacheʼ diaʼ ra bicheeʼ. Gunieeʼ: “Zabeʼ Jehová guiráʼ ra maʼ bicheeʼ”» (Sal. 32:5).
«¿Nuu tuuxa huará ládetu la? Guiniʼné ca ancianu de congregación ne guni orarcaʼ pur laabe ne cuʼcaʼ aceite íquebe de lu lá Jehová. Zianda ni huará que ora gaca oración né fe ne zandisaʼ Jehová laabe. Ne pa biʼniʼ cometerbe ti pecadu la? zuni perdonar Dios laabe» (Sant. 5:14, 15).
¿Xi naquiiñeʼ gúniluʼ pa nánnaluʼ biʼniʼ cometer ti xpinni Cristu ti pecadu grave?
«Pa gunadiaga ti binni cacá ridxi cheʼ tuuxa de testigu, ne pa laapebe biiyabe o binadiágabe xiixa ne qué guiniʼbe ni la? maʼ bicheebe ne naquiiñeʼ quíxebe pur donda stibe» (Lev. 5:1).
Pa tidiʼ anunciu maʼ cadi testigu stiʼ Jehová tuuxa, ¿ximodo naquiiñeʼ guni tratarnu laabe?
«Cadi guidxaagatu nin tobi de ca ni ná hermanu laa peru runi cometer pecadu sexual, ricá ique gapa jma, runi adorar bidóʼ, riguu dí, rixudxi o ribaʼnaʼ. Cadi lica gónetu binni ca» (1 Cor. 5:11).
«Pa gueeda tuuxa ra nuutu ne qué gusiidiʼ ni bisiidiʼ Cristu la? cadi guidxaagalutu laa ra lídxitu nin ugapadiúxitu laa» (2 Juan 10).
¿Xiñee naquiiñeʼ gaca xhamíguluʼ ca ni nadxii si Jehová?
«Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ, peru tu ridxaaga binni huati la? qué zié ni laa jneza» (Prov. 13:20).
«Cadi gudiitu lugar chuʼ tu quiteʼ laatu. Pa guidxaagatu binni ni runi ni cadi jneza la? zunítitu ca costumbre galán ni nápatu» (1 Cor. 15:33).
¿Xiñee qué riuu ca testigu stiʼ Jehová lu política?
«Cadi nácacabe parte de guidxilayú, cásica naa cadi nacaʼ parte de guidxilayú», ná Jesús (Juan 17:16).
¿Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ gobiernu?
«Naquiiñeʼ guzuubaʼ guiráʼ binni stiidxaʼ ca autoridad, purtiʼ qué ñuu diʼ ca autoridad pa ñaca qué niguu Dios laacaʼ; guluu Dios ca autoridad gadxé gadxé lugar» (Rom. 13:1).
Pa nuu ti ley stiʼ binni contra ley stiʼ Dios, ¿xi naquiiñeʼ gúniluʼ?
«Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante que guzúʼbadu stiidxaʼ hombre» (Hech. 5:29).
Ora guyúbiluʼ dxiiñaʼ, ¿xi textu stiʼ Biblia zanda gacané lii para cadi gácaluʼ parte de guidxilayú?
«Qué zandisaʼ ti nación espada stiʼ para gucaalú sti nación, ne maʼ qué zaziidicaʼ tíndecaʼ para checaʼ lu guerra» (Miq. 4:3).
«Laguiree de ndaaniʼ guidxi ca [Babilonia guidxi roʼ], xpinneʼ caʼ, pa qué racaláʼdxitu gácatu cómplice de ca pecadu stini, ne pa qué racaláʼdxitu guniná ca plaga stini laatu» (Apoc. 18:4).
¿Xi zanda ne xi qué zanda cuinu gúninu o gúʼyanu para gaca divertirnu?
«Jehová [...] nanaláʼdxibe tutiisi ni nadxii guendaridinde» (Sal. 11:5).
«Lagacananalaʼdxiʼ ni nadxabaʼ; laguni ni jneza» (Rom. 12:9).
«Siempre guiníʼ íquetu ca cosa ni dxandíʼ, ni risaca, ni jneza, ni nayá, ni gucaa stobi gannaxhii binni, ni riguu gana, ni galán ne ni naquiiñeʼ gusisaca binni» (Filip. 4:8).
¿Xiñee qué rieeguʼ ca testigu stiʼ Jehová xcaadxi religión para guni adorarcaʼ Dios?
«Qué zanda diʼ goto ruaa “mexaʼ stiʼ Jehová” ne gócatu ruaa mexaʼ stiʼ ca demonio» (1 Cor. 10:21).
«“Laguixeleʼ de laacabe —ná Jehová— ne maʼ cadi cánatu ca cosa ni nabiidiʼ”, “ne naa zacaaʼ laatu”» (2 Cor. 6:17).
¿Xi principiu zeeda lu Biblia zanda gacané lii gánnaluʼ xi zanda guni celebrarluʼ?
«Bizulú bidaagucabe ca nación que, ne yenándacabe ca costumbre sticaʼ. Ne qué nusaana de ñuni adorárcabe ca bidóʼ sticaʼ, ne beeda gaca ngue ti trampa para laacabe» (Sal. 106:35, 36).
«Ca ni maʼ guti la? qué lica gánnacaʼ gastiʼ» (Ecl. 9:5).
«Cadi nácacabe parte de guidxilayú, cásica naa cadi nacaʼ parte de guidxilayú» (Juan 17:16).
«Nabé xadxí bibánitu modo nabani binni ni qué runibiáʼ Dios: bíʼnitu stale cosa malu sin nituí lutu, nabé guyuuláʼdxitu chúʼnetu tutiica, gudidisutu lu guendarixudxi, biuutu lu ca saa ra runi binni ni cadi jneza, guca reunirtu para si xhúdxitu ne biʼniʼ adorartu stale cosa ni cadi naquiiñeʼ» (1 Ped. 4:3).
¿Ximodo racané ca relatu zeeda lu Biblia lii gánnaluʼ pa jneza guni binni lanibidóʼ?
«Ne chonna gubidxi despué bisaa Faraón que iza. Ne biʼniʼ ti guendaró para guiráʼ ca siervu stiʼ ne biseendacaa jefe stiʼ ca coperu ne jefe stiʼ ca panaderu nezalú ca siervu stiʼ. Bidxiguétabe jefe stiʼ ca coperu lu puestu stiʼ [...]. Peru biʼniʼ mandarbe ganda jefe stiʼ ca panaderu que lu yaga» (Gén. 40:20-22).
«Dxi cayaca lanibidóʼ stiʼ Herodes, biyaa xiiñiʼ Herodías ra cayaca lanibidóʼ que, ne guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Herodes modo biyaabe, dede biʼniʼ prometer ne biʼniʼ jurar zudii laabe intiica cosa guinábabe. Óraque gudxi jñaa baʼdudxaapaʼ que laa xi guinabaʼ. Para guníʼ: “Dané naa ique Juan Bautista ndaaniʼ ti bandeja”. De raqué biseendabe [rey que] ti soldadu bigá yanni Juan ra deguyoo» (Mat. 14:6-8, 10).
¿Xiñee racaláʼdxiluʼ chinándaluʼ conseju gudii ca ancianu lii?
«Laguzuubaʼ stiidxaʼ ca ni cayuni dirigir laatu ne laguni ni gábicaʼ laatu de guidubi ladxidoʼto, purtiʼ cayápacaʼ laatu ne nánnacaʼ zabidxi Dios cuenta laacaʼ. Zacá zúnicaʼ xhiiñacaʼ né guendanayecheʼ ne qué zúnicaʼ ni de mala gana, ti cadi cheni laatu mal» (Heb. 13:17).
¿Xiñee nabé risaca para lii ne familia stiluʼ cueetu tiempu para gúʼndatu ne guni estudiartu Biblia?
«Riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ley stiʼ Jehová, ne ruundaʼ ley stibe ridxíʼ ne huaxhinni ne riníʼ ique ni nani. Zeeda gaca casi ti yaga ni zuhuaa ra cuxooñeʼ nisa, ti yaga ni rudii cuananaxhi stiʼ xhí, ne ca bandaga stiʼ qué riguunduʼ. Ne guiráʼ ni guni zaree ni laa galán» (Sal. 1:2, 3).
¿Xiñee riuuláʼdxiluʼ cheluʼ ne guni participarluʼ lu reunión?
«Zaniéʼ de laluʼ nezalú ca bicheʼ; zusisacaʼ lii ndaaniʼ congregación» (Sal. 22:22).
«Naquiiñeʼ gucáʼ íquenu gacanésaanu ti guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gannaxhiisaanu ne gúninu cosa galán, ne cadi gusaana de chuunu ca reunión stinu, casi runi ca ni maʼ biaa cadi cheʼ. Ni gúninu nga cúʼsaanu gana laanu, ne jmaruʼ si yanna ra cadúʼyanu jma maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Dios» (Heb. 10:24, 25).
¿Gunáʼ nga dxiiñaʼ jma risaca bisaana Jesús gúninu?
«Nga runi, laché ne lagacané binni de guiráʼ guidxi gaca discípulo stinneʼ. Lacuunisa laacaʼ [...]. Lagusiidiʼ laacaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni maʼ bineʼ mandar laatu» (Mat. 28:19, 20).
¿Ximodo riuulaʼdxiʼ Jehová gudiʼnu donación para xhiiñaʼ Reinu ne ximodo riuuláʼdxibe gacanenu ca hermanu?
«Bisisaca Jehová né ca cosa risaca stiluʼ» (Prov. 3:9).
«Cada tobi gudii biaʼ maʼ biʼniʼ decidir, cadi gudii ni de mala gana ne cadi gudii ni pur cayuni obligárcabe laa, purtiʼ nadxii Dios ca binni ni rudii né guendanayecheʼ» (2 Cor. 9:7).
¿Xi guendanagana zadxaagalú ca xpinni Cristu?
«Dichoso ca ni rizananda binni laacaʼ pur rúnicaʼ ni jneza, purtiʼ sticaʼ Reinu ni nuu guibáʼ. Dichoso laatu ora cuʼdícabe laatu ne sanándacabe laatu ne guiníʼcabe stale cosa malu ni cadi dxandíʼ de laatu pur naa. Laguiecheʼ ne laguichesa de guendanayecheʼ, purtiʼ naroʼbaʼ premiu nuu para laatu guibáʼ ne purtiʼ zacaca guzanándacabe ca profeta bibani dxiqué» (Mat. 5:10-12).
¿Xiñee ti privilegiu nabé sicarú nga chuʼnísaluʼ ne gácaluʼ testigu stiʼ Jehová?
«Dxi bidxelaʼ diidxaʼ stiluʼ, gudahuaʼ ni; ne bisiecheʼ stiidxaluʼ ladxiduáʼ; purtiʼ canacaaʼ laluʼ, Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu» (Jer. 15:16).