Cuyúbicabe modo guibani binni sin qué chuʼ dxi gati
MAʼ XADXÍ stale hombre huayacalaʼdxiʼ guibani sin qué chuʼ dxi gati. Peru dede nagasi guirutiʼ qué huadxela modo ganda guibani sin qué chuʼ dxi gati. Neca zacá, cani huadxela ca doctor ca cucaacani laacabe guni crécabe zanda guibani binni jma. Guidúʼyanu xi huadxela ca científicu ca de laani.
Ca biólogo ca caquiiñecabe ti enzima (proteína) ni láʼ telomerasa para gúʼyacabe pa zanda gacaneni xcuerpu binni para cadi gusaana de guni célula. Ca científicu ca nánnacaʼ ora maʼ bioʼxhoʼ o maʼ huará ca célula ni nuu lu cuerpu stiʼ binni rireecani ne riuu xcaadxi nacubi lugar stiʼ cani. Zacá rácani lu guidubi xcuérpunu chupa chonna tiru lu xquendanabáninu. Cani ruyubi ximodo raca guiráʼ ndiʼ la? riníʼ íquecaʼ pa ñaca nidxélacaʼ modo ñaca ni nacaʼ ca stale biaje la? «cuerpu stinu qué ñoʼxhoʼ ni ne qué ñátini».
Ca dxi stinu riʼ ca científicu ca riníʼ íquecaʼ zanda guicaacaʼ ti célula stiʼ ti binni para ganda gúnicaʼ laʼdxiʼ, riñón o corazón ne xcaadxi cosa. Ne laaca riníʼ íquecaʼ zanda iquiiñeʼ doctor cani lu cuerpu stiʼ binni ora gaca operar. Laani nga rábicabe clonación terapéutica. Ximodo zanda gúnicabe ni yaʼ. Ca científicu ca nacaʼ zanda gúnicabe ni ra iquiiñecabe ti célula stiʼ binni ni chigaca operar ca. Cumu de lu ca célula ca zanda guiree xcaadxi órganu la? rábicabe cani célula madre.
Ca hombre ni nanna de nanotecnología nacaʼ zanda gúnicaʼ caadxi aparatu nabé nahuiiniʼ casi robot biaʼ ti célula ni zanda uguucaʼ lu rini stiʼ binni para guyúbicaʼ ne guuticaʼ ca célula napa cáncer ne xcaadxi bacteria ni runi huará binni. Nuu tu na modo runi ca doctor riʼ la? zanda gacaneni binni para cadi gapa xiixa guendahuará ni maca gulené binnilidxi, ne nácabe maʼ qué ziuu dxi gaca huará binni.
Nuu caadxi binni runi congelarcaʼ cani maʼ guti para cadi guiúʼdxucaʼ, purtiʼ riníʼ íquecaʼ gápacaʼ laacabe dede dxi guiree xiixa medicina ni ganda gusianda ca guendahuará ca, cuee cani guendayooxhoʼ ne gudxiguetaʼ cani guendanabani stiʼ cani maʼ guti, ne maʼ cadi gaca huaracaʼ. Ti revista ni caníʼ de medicina na sicaríʼ: «Zeeda gácani casi biʼniʼ ca binni de Egipto dxiqué, ora gati tuuxa la? rixúbicabe xiixa ladi ca gueʼtuʼ ca para cadi guiúʼdxucaʼ» (American Journal of Geriatric Psychiatry).
Cumu cadi cusaanacabe de guyúbicabe modo gucueezacabe de gati binni la? rusihuínnicabe ridxibi binni gati. Ñee dxandíʼ nga ziuu dxi guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu la? Xi riníʼ Biblia de laani yaʼ. Sti tema ca zacábini cani gunabadiidxanu riʼ.