Ñee ridxíbiluʼ pur ni gueeda guizaaca Guidxilayú riʼ la?
NUU stale cosa ni ruchibi binni. Nuu tu laa riuu xizaa pur ni gueeda gaca Guidxilayú riʼ. Lu revista Time 3 stiʼ abril 2006 bieeteʼ sicaríʼ: «Guizáʼ nandáʼ cayaca lu Guidxilayú riʼ, nabé cayaba nisaguié, calaahua binni, cayaʼquiʼ guiʼxhiʼ ne ca dani de hielu ca cayá cani... guiráʼ ndiʼ cusihuinni cadxaa tiempu stiʼ Guidxilayú riʼ».
Lu beeu mayo stiʼ iza 2002 que, caadxi binni ni nuu lu ni rábicabe Programa de las Naciones Unidas para el Medio Ambiente bicaacaʼ ti guiʼchiʼ ni láʼ «Perspectiva del Medio Ambiente Mundial-3» (Ti guiʼchiʼ ni cusiene xi zazaaca lu Guidxilayú). Jma de ti mil binni gucané para guca guiʼchiʼ riʼ. De raqué bisiénecabe binni xii nga cani cá lu guiʼchiʼ ca, nácabe: «Tiempu riʼ nabé nagana nuu Guidxilayú riʼ, nga runi naquiiñepeʼ gapa binni ca yaga ca, nisadóʼ, guiiguʼ, dani, ca maniʼ ca, ca guieʼ ca ne xcaadxi cosa ni racané guibani binni galán yanna riʼ ne laaca zacanécani ca xiiñicabe».
Modo caninu nuu Guidxilayú riʼ la? nga nga tobi de ca cosa ni riguu xizaa binni. Peru cadi ngasi diʼ, laaca ridxíbicabe pa málasi gucaalú cani ruuti binni para guchibi gobiernu ca laacabe. Ti hombre ni ruuyaʼ dxiiñaʼ runi ti grupu de binni ni rapa guidxi Canadá guníʼ: «Cumu qué gánnanu padxí ne ximodo gucaalú ca hombre riʼ laanu la? nga runi nabé riuʼnu xizaa dede qué rásinu». Ne guʼyaʼ si binni ca noticia ca riuu xizaa pur cani cayaca.
Stale binni ridxibi guniti xhiiñaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nuu patrón riladxi binni ni runi xhiiñaʼ, ridaaguʼ ca lugar ra runi binni dxiiñaʼ, nuu tu ruyubi guni dxiiñaʼ jma que biaʼ runi stobi ne nuu patrón rucaa binni guni dxiiñaʼ jma que biaʼ naquiiñeʼ guni, ca ndiʼ nga ni rucaa binni guidxibi guniti xhiiñaʼ. Ca hombrehuiiniʼ nuu yanna riʼ ridxíbicaʼ cadi málasi qué gulabi ca xcompañérucaʼ laacaʼ, ne cani jma nahuiiniʼ ridxíbicaʼ cadi gannaxhii bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ. Ximodo runi sentírcabe pur guiráʼ ni cayaca lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Ti gunaa ni napa xiiñiʼ ne nabé nuu xizaa guníʼ sicaríʼ: «Cumu qué ganna cani nahuiiniʼ ca gastiʼ la? zándaca ne guireesicaʼ de ra lídxicaʼ maca cadxíbicaʼ». Stale hombre ne gunaa ni napa xiiñiʼ riuucaʼ xizaa ora gúʼyacaʼ stale binni maʼ qué runi ni jneza purtiʼ zándaca guni xiiñicaʼ zacaca.
Cani maʼ nagola ridxíbicaʼ gueeda guiábacaʼ de lu escalera o guiree gubaanaʼ lucaʼ. Dxandíʼ ridxíbicabe quíbacabe ne guiétecabe «de ti lugar ra nasoo, ne ridxíbicabe sácabe ndaaniʼ ca neza ca» (Eclesiastés 12:5). Ne laaca ridxíbicabe cadi málasi gueeda gápacabe xiixa guendahuará ni qué rianda. Ora guieeteʼ lu noticia cayuutiʼ guidxagá malu binni, cáncer, o xcaadxi guendahuará malu ni ricá binni la? ridxíbinu purtiʼ qué racaláʼdxinu guniná ca guendahuará ni nacubi cahuinni ni guuti o guniná laanu o ca binnilídxinu dede maʼ qué ganda sanu. Ora guidúʼyanu málasi gaca huará ne guirá stipa ladi tuuxa binni nazaacaruʼ ne náparuʼ gana guni dxiiñaʼ la? riníʼ íquenu laaca zándaca guizaacanu zacá o guizaaca ca binnilídxinu ni. Nabé triste nga guidúʼyanu lú ti binni huará ne gudiʼnu cuenta maʼ gastiʼ qué zanda gusianda laa.
Pur guiráʼ ni ruchibi binni yanna riʼ, ñee nuu xiixa ni gucaa binni cueza ca dxi ni zeeda ca ne stale guendanayecheʼ la? Ñee nuu xiixa ni dxandíʼ zanda gacané laanu para cadi guireʼnu gana la? Sti tema ca zacabi guiropaʼ guendarinabadiidxaʼ riʼ.
[Paraa gucuaacabe dibuju o foto ni zeeda lu yaza 3]
© Jeroen Oerlemans/Panos Pictures