«Ndiʼ nga dxandíʼ lá Dios ni nandxóʼ ca»
Zacá guníʼ Nicolás de guidxi Cusa lu ti libana bidiibe lu iza 1430.a Tu gúcabe yaʼ. Laabe gúcabe ti hombre ni nabé guyuulaʼdxiʼ guʼndaʼ, nga runi biindabe de Filosofía, Teología, Matemática, Astronomía ne biziidibe griegu ne hebreu ne biindarube xcaadxi cosa. Dxi nápabe 22 iza binduuxebe de Derecho Canónico, ne lu iza 1448 gúcabe ti cardenal.
Raca gaayuʼ gayuaa cincuenta iza bizaʼbe ti yoo para ca binni ni maʼ nagola ca ndaaniʼ guidxi Cusa. Yanna riʼ maʼ nácani ti biblioteca stiʼ guidxi ca, ne ndaanini nuu jma de chonna gayuaa guiʼchiʼ. Tobi de laacani nga Códice Cusano número 220, luni zeeda libana bidii Nicolás de Cusa lu iza 1430 que, libana ca biree lani “In principio erat verbum” (Primé que gúcabe Verbu). Lu guiʼchiʼ ca biquiiñeʼ Nicolás de Cusa letra latín Iehoua para bicaabe lá Jiobá.b Lu sti guiʼchiʼ número 56 caníʼ de lá Dios sicaríʼ: «Dios nga bidii ni. Laani nga Tetragrámaton, ti lá ni gucuané tapa letra. [...] Ndiʼ nga dxandíʼ lá Dios ni nandxóʼ ca». Ne ni guníʼ Nicolás de Cusa ca la? rihuinni cá lá Dios ndaaniʼ ca primé guiʼchiʼ ra gucuá Stiidxaʼ Dios lu hebreu (Éxo. 6:3).
Códice Cusano ni gucuá lu siglu XV que nga tobi de ca guiʼchiʼ ni jma maʼ xadxí nuu ra zeeda ca letra Iehoua, ne Tetragrámaton nga biquiiñecabe para bitiixhicabe cani. Ndiʼ rusihuinni maca raca gayuaa iza rutiixhicabe lá Dios sicarigá Jiobá.
[Cani cá ñee yaza]
a Nicolás de Cusa ca laaca gúdxicabe laabe Nicolaus Krebs, Nicolás Chrypffs, Nicolaus Cusanus ne Nikolaus von Kues. Cusa (o Kues) ca nga láʼ ti guidxi de Alemania, ne riaanani biáʼ 130 kilómetru neza gueteʼ de guidxi Bonn (Alemania), ne yanna rábicabe ni Bernkastel-Kues, ne racá nga gule Nicolás.
b Nicolás de Cusa bidii libana ca para guluíʼ dxandíʼ nuu Trinidad.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Biblioteca ni nuu Cusa