¿Ñee runi creluʼ zabáninu ndaaniʼ ti Paraísu la?
CA hombre ni nanna de Biblia nacaʼ lu ca primé libru si stiʼ Biblia nga riete de jardín de Edén, peru lu ca xcaadxi libru ca maʼ qué riete diʼ de laani. Paul Morris, ti hombre ni rusiidiʼ de religión bicaa: «Ma’ nin ti libru de lu Biblia caníʼ peʼ de historia stiʼ Edén». Stale hombre ni rusiidiʼ de lu Biblia ná zacá ni, peru ni dxandíʼ la? nuu prueba ni rusihuinni zeeda relatu riʼ lu Biblia.
Lu Biblia riete de Adán, Eva, beendaʼ ne jardín de Edén.a Ca hombre ni nanna de lu Biblia guni’ca’ huaxiéʼ si riete de jardín de Edén luni, peru maʼ gadxé peʼ ni guníʼ ca xaíque yu’du’ purtiʼ laacaʼ guni’ca’ ti cuentu si ni ne cadi dxandíʼ ni. ¿Ñee jneza nga ni guníʼcabe la? Coʼ, purtiʼ maʼ cucalúcabe Biblia.
Pa qué gánnanu ni guca lu jardín de Edén, zándaca gaca nagana para laanu guiénenu Stiidxaʼ Dios, nga runi guidúʼyanu ximodo ricabi Biblia ca pregunta ni napa binni, ne ra gánnanu ca respuesta riʼ la? zudiʼnu cuenta dxandíʼ guyuu jardín de Edén.
● ¿Xiñee rióxhonu ne rátinu? Pa nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Jehová la? nibánicaʼ para siempre, cumu bicaalúcabe Jehová, gúcacabe binni ruchee ne beeda gáticabe (Génesis 2:16, 17; 3:19). Cumu zanu de laacabe la? nácanu binni ruchee. Nga runi Biblia na: «Pur ti hombre si biuu pecadu ndaaniʼ guidxilayú, ne pur pecadu ca biuu guendaguti, ne zacá gucuá guendaguti que guiráʼ binni, purtiʼ maʼ biʼniʼ pecar guiracaʼ» (Romanos 5:12).
● ¿Xiñee rudii Dios lugar guizaaca cosa malu? Ndaaniʼ jardín de Edén que, guníʼ Binidxabaʼ rusiguii Jehová purtiʼ qué rudiibe lugar guni ca xiiñibe ni racaláʼdxicaʼ (Génesis 3:3-5). Ra guniʼbe ca diidxaʼ riʼ casi ñaca niniʼbe cadi jneza runi mandar Jehová. Bi’ni’ Adán ne Eva ni ná Binidxabaʼ ne bicaanácabe Jehová, ra bíʼnicabe ndiʼ bisihuínnicabe zanda cuí binni xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ne cadi caquiiñecaʼ Dios. ¿Yanna xi bi’ni’ Jehová yaʼ? Cumu nacháʼhuibe ne nuu xpiaanibe la? bidiibe lugar guni mandar binni laca laa ti tiempu si. Napa Binidxabaʼ donda pur guiráʼ ca cosa malu ni cayaca lu guidubi Guidxilayú, nga rusihuinni qué zanda guni mandar binni laca laa, sínuque caquiiñecaʼ Dios (Jeremías 10:23).
● ¿Xiñee bizáʼ Dios Guidxilayú? Ra bizáʼ Dios jardín de Edén que bisihuínnibe racaláʼdxibe gaca Guidxilayú riʼ ti lugar sicarú. Gudxi Dios Adán ne Eva gápacaʼ xiiñicaʼ ti gusiroobaca’ jardín que lu guidubi Guidxilayú (Génesis 1:28). Nga runi dede yanna qué huadxaa ni maʼ gudixhe ique Dios, racaláʼdxibe gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu, guibani ca ni zá de Adán ne Eva ndaaniʼ ni, gácacaʼ perfectu ne chu’ca’ nayecheʼ. Lu Biblia riete ximodo chiguni cumplir Dios ca ni bizéʼtenu riʼ.
● ¿Xiñee beeda Jesús lu Guidxilayú? Pur ni bizaaca ndaaniʼ jardín de Edén que, beeda gati Adán ne Eva, ne gucuá guendaguti que guiráʼ ca ni zá de laacabe. Cumu nadxii Dios binni la? biseendabe xiiñibe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ti ganda guilá binni (Mateo 20:28). ¿Ximodo beeda gulá Jesús binni yaʼ? Biblia ruzeeteʼ laabe nga «últimu Adán», purtiʼ bizuubabe stiidxaʼ Jehová. Nga runi qué nusaana de ñácabe perfectu, bidiibe xquendanabánibe para gulabe binni de lu náʼ pecadu. Zacá bixhélebe ti neza para ganda gaca perdonarnu ne guicanu ti guendanabani ni qué zaluxe casi ni biniti Adán ne Eva (1 Corintios 15:22, 45; Juan 3:16). Nga runi beeda Jesús lu Guidxilayú para gaca cumplir ni maca gudixhe ique Dios.b
Cadi nagana guiénenu ni maʼ gudixhe ique Dios guni. Nánnanu dxandíʼ guyuu jardín de Edén, guleza binni ndaaniʼ ni ne guyuu maniʼ, nga racané laanu gudiʼnu cuenta dxandíʼ zuni cumplir Dios guiráʼ ni maʼ gudixhe ique guni despué. Nga runi risaca gúninu stipa ti guicaanu ca ndaayaʼ riʼ. Racala’dxi’ Dios ugaanda guiráʼ binni ca ndaayaʼ riʼ dede né ca ni maʼ bixhele de laabe (1 Timoteo 2:3, 4). ¿Ximodo nánnanu ni ya?
Dxi maʼ cá Jesús lu yaga para gati, guníʼnebe tobi de ca gubaanaʼ cá cueʼbe, hombre que nanna runi merecer gati, peru biyúbibe guietenalaʼdxiʼ Jesús laabe ora guiuu lu Reinu stiʼ. Nga runi gudxi Jesús laabe: «Ziuuneluʼ naa ndaaniʼ Paraísu» (Lucas 23:43). Pa gudxi Jesús hombre riʼ ziuu ndaaniʼ paraísu, ¿cadi dxandíʼ laaca racaláʼdxibe guicaanu ndaayaʼ riʼ la? Racaláʼdxibe pue, ne ngaca racala’dxi’ Bixhózebe. Pa racaláʼdxiluʼ guicaaluʼ ca ndaayaʼ riʼ la? cadi gusaanaluʼ de guiziidiluʼ de Jehová, Dios ni bizáʼ jardín de Edén.
[Nota]
a Zanda gú’ndalu’ jma de laacani lu Génesis 13:10; Deuteronomio 32:8; 2 Samuel 7:14; 1 Crónica 1:1, Isaías 51:3; Ezequiel 28:13; 31:8, 9; Lucas 3:38; Romanos 5:12-14; 1 Corintios 15:22, 45; 2 Corintios 11:3; 1 Timoteo 2:13, 14; Judas 14; Apocalipsis 12:9.
b Zánnaluʼ jma de tema riʼ lu capítulo 5 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová
[Imagen ne cuadru]
PRIMÉ PROFECÍA
TI PROFECÍA NI RACANÉ LAANU GUIÉNENU NI RUSIIDIʼ BIBLIA
«Zucaa’ laatu gaca nanaláʼdxisaatu, lii [beendaʼ] ne gunaa ca, ne zaqueca ni zá de lii ne ni zá de laabe. Ni zá de gunaa ca zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñeebe» (Génesis 3:15).
Ndiʼ nga primé profecía ni zeeda lu Biblia ni guníʼ Dios ndaaniʼ jardín de Edén. Peru ¿tuu nga gunaa, beendaʼ ne ca ni zá de laacabe yaʼ? ¿Xiñee guca nanaláʼdxisaacabe yaʼ?
BEENDAʼ
Binidxabaʼ (Apocalipsis 12:9).
GUNAA
Laabe nga ca ángel ni nuu lu organización stiʼ Jehová ni nuu guibáʼ (Gálatas 4:26, 27). Maca bicaa Isaías zapa «gunaa» riʼ ti xiiñiʼ ni zeeda gaca ti guidxi naroʼbaʼ (Isaías 54:1; 66:8).
CA NI ZÁ DE BEENDAʼ QUE
Laacabe nga ca ni riguixhe ique guni ni ná Binidxabaʼ (Juan 8:44).
CA NI ZÁ DE GUNAA QUE
Ládecabe nuu Jesús ni naca parte de organización stiʼ Jehová ni nuu guibáʼ. Ne laaca nuu ca biʼchiʼ Cristu, laacabe nga ca ni bibí para guni mandarné laabe guibáʼ ne gácacaʼ ti guidxi naroʼbaʼ, «Israel stiʼ Dios» (Gálatas 3:16, 29; 6:16; Génesis 22:18).
ZACANÁ XATINI ÑEEBE
Dxi guyuu Xiiñiʼ Dios lu Guidxilayú riʼ bicaa Binidxabaʼ binni guuti laabe. Guizáʼ naná ni bizaaca riʼ, peru ti tiempu si guca ni, purtiʼ qué nindaa biasa Jesús de lade gueʼtuʼ.
NI ZÁ DE GUNAA CA ZUCAACHE ÍQUELUʼ
Zuni chaahuiʼ Jesús guiráʼ guendanagana ni nuu lu Guidxilayú riʼ pur bicaa Binidxabaʼ Adán ne Eva gucheenecaʼ Dios. Ne óraca zuxhaatañee Jesús ique Binidxabaʼ ne zunduuxebe laa tobi si tiru (1 Juan 3:8; Apocalipsis 20:10).
Folletu ni láʼ Cani zeeda lu Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová, zacané lii guiéneluʼ jma de ni rusiidiʼ Biblia.
[Imagen]
Bidxagalú Adán ne Eva guendanagana pur bicheenecaʼ Dios